Publicat: 11 Iulie, 2013 - 07:30
Share

Eşantionul supus comparabilităţii,evenimentul rutier autohton, priveşte semestru I/2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. După trecerea primelor şase luni ale anului în curs constatăm s-au înregistrat reduceri semnficative la toţi cei tei indicatori statistici de bază, după cum urmează: mai puţine accidente grave, cu 384 cazuri, cu 77 decedaţi mai puţin şi 621 răniţi cu semnul minus.

Aşadar, semestru I/2013 comparativ cu semestrul I/2012 are următoarea configuraţie : accidente 3586 (3970 în semestrul precedent) rezultând un minus sau reducere de 384 accidente; persoane decedate 707 ( 784 în 2012) adică un minus de 77 şi 5364 răniţi în 2012 sem. I faţă de 4723 în aceeaşi perioadă a anului în curs, rezultând un minus de 641 de persoane.

Clasamentul celor mai periculoase cauze de producere a celor mai numeroase şi grave evenimente rutiere scoate în evidenţă faptul că viteza neadaptată la condiţiile de drum ocupă primul loc, atât în semestrulI/2012 cât şi în 2013. Concret, această cauză a determinat producerea a 730 accidente cu 156 de morţi şi 1299 răniţi în semestrul I al anului trecut şi 700 accidente grave cu 161 morţi şi 1198 răniţi în semestru I al acestui an.

Locul doi în ierarhia cauzelor generatoare de accidente revine pietonului care, pe fondul traversării neregulamentare a drumului public a cauzat 659 accidente finalizate cu decesul a 116 persoane şi rănirea altor 562 de subiecţi. Pentru anul 2012 situaţia se prezintă astfel : 772 accidente cu 140 decedaţi şi 602 răniţi. Semestrul I/2013 a adus corectări, cu semnul minus, la toţi cei trei indicatori, astfel: accidente 659 (-63),decedaţi 116 (-24) şi răniţi 562 (-40).

În ierarhia cauzelor accidentogene, locul trei este ocupat de cauza ce defineşte actuala stare de dispreţ şi sfidarea legii de către o parte a automobiliştilor , recte neacordarea priorităţii de trecere a drumului public de către pietoni. În cele 343 cazuri înregistrate în decursul semestrului I/2013, şi-au pierdut viaţa 34 de persoane , alte 349 fiind vătămate mai mult sau mai puţin grav.

Situaţia nu diferă cu mult de cea a anului trecut cînd s-au produs 352 accidente finalizate cu decesul a 32 persoane şi rănirea altor 348.Pe locul patru se situează refuzul de întâietate datorat altor vehicule de către unii şoferi.Pentru facilitarea lecturii vom prezenta mai întîi datele semestrului I/curent şi, în paranteză, pe cele din anul precedent.

Astfel, pe fondul neacordării priorităţii vehiculelor s-au produs 295 accidente (320) cu 24 decedaţi (31) şi 471 răniţi (527). Şi aici identificăm reduceri ceva mai consistente la toţi indicatorii (nr. accidente – 23; nr. decedaţi – 7 şi nr. răniţi – 56).

Iată, pe mai departe care sunt cauzele alcătuitoare ale acestui top al morţii rutiere ; O cauză oarecum nebăgată în seamă (abateri biciclişti) se plasează pe locul cinci cu cele 223 accidente (251 în perioada trecută) urmată de 42 morţi (50 în 2012) şi 187 răniţi (222 răniţi). Prezenţa nedorită, intempestivă, nesemnalizată în mod corespunzător a pietonului în partea carosabilă a drumului public, este cea de-a şasea cauză accidentogenă prin cele 157 de accidente (199 în 2012) soldate cu 63 de morţi (68 în sem.I, precedent) şi 97 răniţi (143 în aceeaşi perioadă a anului trecut).

Rezultă că toţi cei trei indicatori au semnul minus ,după cum urmează (nr. accidente – 42), (nr. decedaţi – 5) şi (nr. răniţi -36). Cauza nr. 7 a evenimentelor rutiere înregistrate în semestru I/2013 este dată de manevra necorespunzătoare în care unii automobilişti au realizat depăşirea altor vehicule sau obstacole din drumul public.

În acest an, pe fondul acestei cauze s-au produs 115 accidente în urma cărora au decedat 30 persoane alte 218 fiind vătămate. În anul 2012 aceeaşi cauză a generat: 140 accidente cu 36 morţi şi 265 de răniţi. Şi la această cauză se înregistrează reduceri (accidente - 25, morţi - 6, răniţi - 47). Neasigurarea la schimbarea benzii de circulaţie a fost cea de-a opta cauză accidentologică în sem.I/2013 şi a însemnat: 114 accidente, 11 decedaţi şi 208 răniţi faţă de 125 evenimente rutiere finalizate cu 16 morţi şi 327 răniţi în sem.I/2012.

Reducerile la această cauză au fost de -11 accidente, -5 la morţi şi -129 la răniţi. Pe fondul neasigurării la schimbarea direcţiei de mers prin viraje, cauză ce ocupă locul 9 în ierarhia accidentologiei sem.I/2013 s-au produs 113 evenimente cu 18 morţi şi 163 de răniţi faţă de 109 accidente în urma cărora au decedat 10 perssoane alte 166 fiind vătămate. La primii doi indicatori s-au înregistrat sporuri de 4 şi respective 8 unităţi. Locul 10 a revenit unei cauze cel puţin caudate “circulaţie pe sensul opus” dar avînd un indice sporit de violenţă prin cele 104 cauze cu 22 de morţi şi 167 de persoane vătămate. În 2012 aceeaşi cauză a produs: 130 accidente cu 29 de morţi şi 198 de răniţi. În tabelul sinoptic al cauzelor producerii evenimentelor rutiere figurează 52 de situaţi din care 29 sunt bifate în dreptul celui calificat a şofa, de la un moped la autospecială de câteva zeci de tone.

Un simplu calcul ne arată că dacă scădem cauzele ce privesc alţi factori, atunci şoferul se face vinovat de producerea 2.244 accidente ceeace reprezintă 62,57 la sută din totalul evenimentelor înregistrate în semestrul I/201, la care se adaugă urmările, respectiv 397 decedaţi ce reprezintă 50,63 din totalul ceor morţi în aceeaşi perioadă şi 3010 răniţi, care înseamnă un procent de 63,46 din numărul total al acestora. Sunt cifre care trebuie să dea de gândit celor din fruntea ţării care nu ar trebui să dovedească porniri războinice împotriva unui sistem pe care, deocamdată ei îl păstoresc cu “grijă” spre a nu fi “tunse” după cum merită, elementele de mare pericol, printre ei, cap de operă fiind vitezomanii, beţivii, agresivii, golanii care transformă maşina în instrument de moarte şi degustătorii de etnobotanice şi marijuana.

Oamenii de stat, conştienţi şi având coloană vor dovedi prin măsuri concrete că nu numai nenorocirea din Muntenegru este de natură a convinge de noi măsuri de constrângere. Nu neapărat de ordin pecuniar cât mai ales cele administrative în care perioada de suspendare pentru 90 de zile, spre pildă, pentru neadaptarea vitezei la condiţiile de drum, la care ar trebui să se adauge cele de ordinul anilor pentru beţie voluntară, consum de droguri şi etnobotanice, trecerea pe roşu semaforic, neacordarea prioritătii pietonilor şi vehiculelor, nerespectarea regulilor la trecerea de cale ferată, atitudinea agresivă în trafic, acte de terorism rutier, ameninţări etc. ar fi de natură să aducă, real şi efectiv, doza de siguranţă rutieră pentru toţi oamenii care folosesc drumul public.