Luni, 13 Iulie, 2020 - 00:00

Săptămâna trecută am semnalat în această rubrică cea mai recentă carte semnată de Teodora Matei, o ploieșteancă din grupul scriitorilor promovați de Editura Tritonic, care își promovează în multe dintre textele ei orașul natal. Astăzi vom semnala cartea altui scriitor din grupul Tritonic care își promovează orașul natal. Lucian-Dragoș Bogdan s-a născut în 1975 la Alba Iulia. A absolvit managementul la Cluj Napoca, a lucrat în IT, marketing și vânzări, recuperarea copiilor cu dizabilități și are propria firmă de produse handmade.

Luni, 13 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.

Duminică, 12 Iulie, 2020 - 00:00

Unul dintre cele mai bizare și surprinzătoare romane apărute în ultima vreme. De la un punct încolo, lectura propune atâtea labirinturi și secrete, încât desfășurarea acțiunii e greu de urmărit, iar un cititor mai puțin exersat ar putea abandona cartea. Din păcate.

Duminică, 12 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.

Sâmbătă, 11 Iulie, 2020 - 20:26
Interviul președintelui Academiei Române pentru Observatorul Cultural

Are 65 de ani. Este președinte al Academiei Române din 5 aprilie 2018. Istoric de prestigiu, cunoscător a cinci limbi – engleză, franceză, italiană, germană și maghiară –, Ioan-Aurel Pop, de cînd se află în fruntea Academiei Române, trage semnale de alarmă cu privire la degradarea învățămîntului umanist în România. Deja, din decembrie 2019, Academia Română a publicat un punct de vedere cu privire la situația disciplinelor umaniste (limba și literatura română, istoria, limbile străine, limba latină), așa cum sînt ele predate în școlile din România. Vom relua, în finalul interviului, acest punct de vedere, care este public și ar trebui dezbătut cu toți cei care sînt îngrijorați de soarta învățămîntului umanist românesc. De asemenea, pe parcursul acestui interviu, am discutat cu președintele Academiei Române despre evoluția României postpandemie și ne-am referit și la cele mai recente declarații care au tulburat relația româno-maghiară, la nivel interuman, guvernamental și diplomatic.

 

Ați ținut o conferință la Universitatea „Babes-Bolyai“, înainte de starea de ur­gen­ță, despre „dimensiunea istorică din studiul moștenirii culturale a umanității și a națiunii“. Ați spus, printre altele, că mulți elevi nu mai citesc opere literare, ci rezumate și pastișe, că nu mai știu nimic despre clasicismul greco-latin, despre uma­nism și raționalism, nu știu nimic despre cronologia cîtorva curente cultural-literare. Ați făcut o radiografie. Ce puteți face dvs. din poziția de profesor și de președinte al Academiei? Doar să vă plîngeți?

Nu pot face mare lucru. Pot să dau sfaturi, pot să atrag atenția. Din experiența de profesor pe care o am, pot să scriu și să vorbesc despre degradarea învățămîntului românesc. Mie mi-a plăcut să fiu profesor și știu, de peste 40 de ani, ce se întîmplă în învățămîntul românesc. Înainte de a ajunge la universitate, am fost profesor la un liceu industrial în Cluj. Știu cum se făcea carte și îna­inte de 1989, și după. Mereu le vorbesc studenților mei despre anumite concepte care au făcut carieră în sute de ani, cum ar fi  moș­tenirea culturală a Europei, și mă îngrozesc cînd văd că sînt neînțelese.

Oameni cu o educație „veche“, dar temeinică

Domnule profesor, amintiți de un curs, la care „am făcut experimentul neinspirat de a-i pune pe studenții mei din anul I să așeze în ordine cronologică cîteva curente cultural-literare, anume iluminism, romantism, simbolism (plasate de mine aleatoriu), spunîndu-le că s-au manifestat în trei secole succesive. Studenții, în majoritate, au fost complet neștiutori“. Cum s-a ajuns aici?

Din păcate, la limba și literatura română, nu se mai pune accent pe concepte și pe curente culturale. Eu, înainte de a merge la facultate, într-un sistem comunist, care avea tarele și defectele sale – despre care nu discutăm acum –, știam succesiunea curentelor culturale ale omenirii, le învățasem la trei discipline: la limba și literatura română,  la istoria literaturii universale – la secția umanistă de la liceu făceam această disciplină – și la istorie. Nu mai vorbesc despre limba și literatura latină, pe care am făcut-o patru ani în liceu. Astăzi, dacă povestești asemenea lucruri, unii tineri se miră, își închipuie că în timpul regimului comunist toți eram troglodiți. Unii dintre profesorii mei de la Liceul „Andrei Șaguna“ din Brașov erau cu diplome obținute în Occident, la Sorbona, la Berlin sau la Viena, oameni cu o educație „veche“, cum se spune, dar temeinică. Aș vrea să văd, astăzi, că unele lucruri care s-au validat în timp rămîn și sînt perpetuate de școală. Eu nu înțeleg de ce, la școală, se face o disciplină numită „Limbă și comunicare“? De ce nu era destul să se numească „Limba română“ și, în clasele mai mari, „Limba și literatura română“?

Să învețe tinerii să comunice! Nu poți sta mereu cu înjurătura în gură și cu un bagaj minim de cuvinte.

Da, de acord, dar era de ajuns „Limba și literatura română“, nu „Limbă și comunicare“. Copiii ajung la liceu, devin adolescenți și nu mai pot aprecia un text literar. Pentru că la „Limbă și comunicare“ li se dau cronici sportive, texte medicale, anunțuri de publicitate, texte din ziare și reviste nonliterare, texte de comunicare din viața cotidiană, „astăzi plouă, mîine ninge“, bilete, scrisori de recomandare, dar nu mai deprind gustul pentru literatură, nu li se mai cultivă plăcerea citirii și înțelegerii unui text literar. Eu, în școala aceea veche, dar cu profesori foarte buni, am învățat să mă exprim românește încă din gimnaziu, după volumul I al lui Ionel Teodoreanu, La Medeleni. Citeam cu profesorul de la clasă, cu creionul în mînă, La Medeleni, și comentam acele fragmente extraordinare. Așa am prins gustul unei anumite literaturi. Așa cum, în școala timpurie, cea primară, înveți după Amintirile lui Creangă. Aud, acum, că Amintirile lui Creangă sînt considerate nepotrivite și neînțelese de copii. Eu cred că nu mai sînt înțelese de profesori.

Sâmbătă, 11 Iulie, 2020 - 00:00

Polirom a ieșit pe piață (în pas cu alte edituri ca Integral și Corint) cu un titlu despre pandemia de coronavirus Covid-19 încă înainte ca stare de urgență de la noi să se fi încheiat. Volumul este o mărturie a scriitorului italian Paolo Giordano despre care se spune că ar fi o lectură obligatorie despre această pandemie. Un volum în curs de apariție în 26 de țări.

Sâmbătă, 11 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.

Vineri, 10 Iulie, 2020 - 00:00

În urmă cu câțiva ani semnalam la această rubrică o carte semnată de Cornel Samara despre arhitectul Gheorghe Simotta, intitlulată „Gheorghe Simotta - Intre noblețe și arhitectură” apărută la Editura Vremea, 2017, în colecția Mari arhitecți bucureșteni (și inițial la Editura Sfântul Ierarh Nicolae, înfiinţată în 2009, cu sedii la Brăila şi Galaţi). Gheorghe Simotta, născut în 1891 în Vlaho-Clisura, o mică localitate din munţii Macedoniei, într-o familie de aromâni, s-a refugiat în 1910, după absolvirea liceului, cu mama şi bunica în România.

Vineri, 10 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.

Joi, 9 Iulie, 2020 - 16:00

Duminică, 19 iulie 2020, ora 21:00, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, deschide seria concertelor estivale cu evenimentul  „Hora staccato” – Concert folcloric. Primul dintr-o serie de 5, concertul de vară al Corului Madrigal se va desfășura în aer liber, la Amfiteatru „Mihai Eminescu” din Parcul Național (Lia Manoliu) din București (intersecția străzilor Mihai Coravu și Bvd. Basarabia).

Joi, 9 Iulie, 2020 - 00:00

Cu doi ani în urmă, scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk a luat Premiul Nobel pentru Literatură. Cu nouă ani mai înainte publicase romanul de față care a cucerit publicul, a primit mai multe premii, a fost nominalizat la Man Booker International  și fost punctul de plecare al unui film regizat în 2017 de Agnieszka Holland, încununat cu Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin. Olga Tokarczuk e un om de stânga, ateu, vegetarian și feministă.

Joi, 9 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.

Miercuri, 8 Iulie, 2020 - 14:23

Concursul Internațional George Enescu lansează marți, 14 iulie 2020, la ora 12.00, vânzarea biletelor și a abonamentelor pentru vizionarea online a concertelor și recitalurilor care vor fi organizate în cadrul ediției din acest an, urmând ca în luna august organizatorii să decidă împreună cu autoritățile de resort dacă va fi permis și accesul publicului în sala Ateneului Român.

Miercuri, 8 Iulie, 2020 - 12:53

Postul național de radio Europa FM se alătură campaniei „Citește Românește”, lansată de Ministerul Culturii.

Miercuri, 8 Iulie, 2020 - 00:00

”Sunt un copil al Războiului Rece. Cortina de Fier mi-a ecranat existența. A pus ștampila «Strict interzis» în dreptul fiecărei decizii pe care am luat-o. Istoria nu reține asemenea amănunte. Ea spune doar că fiecare a trăit încercând să supraviețuiască răului. După Ialta și Potsdam, mai multe generații au fost irosite. La final, unii s-au mântuit pe baricadele Revoluției, alții nu.”

Stelian Tănase însistă că această cea mai recentă carte a sa nu este o istorie a Războiului Rece și nici un volum de memorii. Deși cam asta este, sunt incluse la un moment dat și pagini de jurnal.

Miercuri, 8 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.
Calendar ortodox: Sf.Mare Mucenic Procopie; Sf.Mucenici Epictet si Astion - Ap. Romani X, 1-10Ev. Matei VIII, 28-34IX, 1glas 4, voscr. 5
Calendar catolic: Ss. Aquila şi Priscilla, soţi m.; Virginia
 

Marţi, 7 Iulie, 2020 - 15:50

Turneul naţional „Orgile României" se încheie pe 9 iulie la Mediaş şi Bucureşti cu două programe speciale susţinute în paralel de cei doi tineri organişti protagonişti ai evenimentului, Eduard Antal şi Vlad Vişenescu.

Marţi, 7 Iulie, 2020 - 00:00

Am mai vorbit la această rubrică despre cărțile scriitoarei americane Sarah J. Maas, inclusiv despre seria sa „Tronul de cleștar”, alcătuită din cinci volume: „Tronul de cleștar. O inimă de gheață, o voință de fier” – vol. 1; „Diamantul de la miezul nopții” – vol 2; „Moștenitoarea focului” -vol. 3; „Regina umbrelor” – vol 4; „Imperiul furtunilor” – vol. 4 – aceasta din urmă prezentată în mai anul trecut.

Între timp, a apărut și volumul al șaselea al seriei, cel de față.

Luni, 6 Iulie, 2020 - 00:00

Teodora Matei aparține noii generații aplecată spre scris, tineri care scriu ușor și fluent, care semnează cărți cu deosebire în genuri periferice, foarte apreciate însă de un anume public, promovate de un număr de editori (Tritonic, Librex, Herg Benet ș.a.), autori care au cu deosebire știința de a se promova reciproc excesiv prin toate mijloacele (facebook, turnee de lansări). Iar această promovare le aduce o anume audiență. Un fenomen ce nu trebuie ignorat și din care pot ieși la un moment dat scriitori mari.

Luni, 6 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.

Duminică, 5 Iulie, 2020 - 00:00

Laura Marshall este o scriitoare născută în Anglia, a studiat la University of Sussex, iar după douăzeci de ani de muncă s-a gândit să scrie un roman, cel de față, publicat în 2017, bine primit și tradus de îndată în multe alte țări.

Cartea este în mare parte un thriller psihologic.

Duminică, 5 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.

Sâmbătă, 4 Iulie, 2020 - 12:12
Un EVENIMENT ONLINE, pentru o manifestare de referință a UZPR

Premiile ˝Eminescu, ziaristul˝ se află la cea de-a opta ediție. Au fost răsplătiți, de-a lungul anilor, academicieni, profesori universitari, oameni de cultură (peste 20 de personalități) care și-au dedicat ani de zile, poate o viață întreagă, pentru cercetarea operei eminesciene, în complexitatea sa. Au fost răsplătiți și eminescofili, persoane care au colectat obiecte, afișe, insigne, pliante, vederi, medalii, tablouri, cărți, făcând din apartamentele lor sanctuare cu chipul lui Eminescu.

Sâmbătă, 4 Iulie, 2020 - 00:00

Ultima carte publicată de Romain Gary, în 1980, Zmeie de hârtie, este unul dintre cele mai frumoase și mai emoționante romane de dragoste având ca fundal cel de-al Doilea Război Mondial.

Sâmbătă, 4 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.
Calendar ortodox: Sf.Andrei, Arhiepiscopul Cretei; Cuv.Marta
Calendar catolic: Sf. Elisabeta a Portugaliei *

Sfantul Andrei Criteanul s-a nascut in Damasc, in jurul anului 660. Din viata sa, aflam ca micutul Andrei nu a vorbit pana la varsta de 7 ani, cand intr-o duminica, dupa ce a primit Sfanta Impartasanie, a inceput sa vorbeasca cu o abilitate nemaintalnita. La varsta de 15 ani merge la Ierusalim unde devine calugar la Biserica Sfantului Mormant. Dupa numai cativa ani devine secretar al patriarhului de Ierusalim.

In 685, Teodor, Patriarhul Ierusalimului, il trimite la Constantinopol pentru a confirma acceptarea din partea Patriarhiei, a decretelor celui de-al Saselea Sinod Ecumenic, impotriva monotelismului. In timpul in care a stat in capitala Imperiului, Sfantul Andrei a fost hirotonit diacon, si a slujit pe langa un orfelinat si un azil de batrani. In jurul anului 700 a fost numit Arhiepiscop de Gortyna, dioceza a Mitropoliei Cretei. Moare in insula Lebos, in jurul anului 740. Biserica il cinsteste in data de 4 iulie. Nu trebuie insa confundat cu Sfantul Andrei cel din Creta sau “Calivitul”, praznuit pe 17 octombrie, care a dobandit moarte martirica in 766.

Sfantul Andrei Criteanul

Sfantul Andrei Criteanul - scrieri intalnite in cartile liturgice

Andrei Criteanul este cunoscut ca unul dintre cei mai de seama si mai prolifici creatori de canoane si imne, deosebite prin frumusetea formei si profunzimea gandirii.

El a compus Canonul cel Mare (Canonul de pocainta) din Triod, canon format din 250 de tropare. Canonul Sfantului Andrei Criteanul se citeste de doua ori in Postul Mare, astfel: unele parti, la Pavecernita Mare din primele patru zile ale Postului, si, in intregime, in a cincea saptamana, in cadrul slujbei Utreniei.

Andrei Criteanul a mai scris stihiri (tropare) si pentru unele sarbatori in afara Postului:

Triode la Pavecernita in Duminica Floriilor, apoi triode la utrenie: luni, marti, miercuri si joi, in Saptamana Patimilor.

Canoane la Invierea lui Lazar, in Duminica Mironositelor, la Nasterea Maicii Domnului si a Sfantului Ioan Botezatorul si la Zamislirea Sfintei Ana.

Stihiri la Intampinarea Domnului, la Inaltarea Sfintei Cruci, la Nasterea lui Hristos, la Sfintii Apostoli Petru si Pavel si la Sfantul Apostol Andrei.

Tot Sfantului Andrei ii sunt atribuite Canonul de pocainta catre Domnului Iisus Hristos si Canonul randuielii la iesirea sufletului.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfintei Cuvioase Marta, mama Sfantului Simeon;
- Sfantului Andrei Rubliov;
- Sfantului Sfintitului Mucenic Teodor, episcopul Chirinei;
- Sfantului Mucenic Teodot;
- Sfantului Mucenic Donat, episcopul Leviei;
- Sfintei Mucenite Chiprila;
- Sfintelor Aroa si Luchia;
- Sfintei Asclipia;
- Sfantului Sfintitului Mucenic Teofil;
- Sfantului Cuvios Menighi.

Maine facem pomenirea Sfantul Cuvios Atanasie de la Aton.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Vineri, 3 Iulie, 2020 - 12:06

Prezenţa celor trei românce - cineastele Monica Lăzurean-Gorgan, Bianca Oana şi Mihaela Orzea - ca membri cu drept de vot ai Academiei de film americane (AMPAS), instituţia care decernează premiile Oscar, demonstrează, încă o dată, faptul ca sectorul cultural românesc beneficiază de o resursă umană foarte pregătită, spune vineri Ministerul Culturii.

Vineri, 3 Iulie, 2020 - 11:11

Primăria Municipiului Bucureşti, prin Casa Artelor „Dinu Lipatti”, vă invită duminică 5 iulie 2020, la orele 17:00, la Programul socio-cultural dedicat persoanelor cu nevoi speciale, „Lipatti Special” - Ediție Online.

Conform tradiției deja create în fiecare Duminică, Centrul de Excelență Casa Artelor „Dinu Lipatti” vă dă o nouă întâlnire culturală pe paginile noastre de socializare – Facebook, Instagram, Youtube -, de această dată pentru Programul socio-cultural de mare succes „Lipatti Special”, un Program unic în România, susținut și finanțat de Primăria Municipiului București.

Vineri, 3 Iulie, 2020 - 00:00

Acțiunea romanului polițist pe care-l semnalăm astăzi se petrece în satul elvețian de munte Gryon. Într-un interviu, Marc Voltenauer explică de ce a ales acest sat: „Gryon, un mic sat de munte, fără istorii, cu puțin peste o mie de locuitori. O atmosferă ca de sufragerie, în care inspectorul are pe toată lumea la îndemână. Sau aproape… Satul este izolat, dar nu ermetic. Asta lasă jocul deschis și oferă posibilități de a aduce elemente externe: familiile care au locuit acolo timp de multe generații. Un loc în care lumea rurală se confruntă cu modernitatea. (…).

Joi, 2 Iulie, 2020 - 00:00

Lorenzo Marone s-a născut în 1974 la Napoli, unde locuiește și în prezent alături de familia sa. După absolvirea Facultății de Drept, a practicat ani buni avocatura. După publicarea la două edituri mici a unui scurt roman, Daria (2012), și a unui volum de povestiri, Novanta (2013), devine cunoscut atât în Italia, cât și pe plan internațional cu bestsellerul Tentația de a fi fericit (2015), încununat, printre mai multe premii literare, cu Premio Stresa 2015.

Joi, 2 Iulie, 2020 - 00:00

Însemnările din calendarele bisericeşti de astăzi.

Subscribe to Cultura