Miercuri, 26 Februarie, 2020 - 11:50

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 26 februarie a.c., la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o alocuţiune în cadrul evenimentului de prezentare a raportului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în anul 2019.

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii:

Doamnă Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale,

Doamnă Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

Domnule ministru al justiţiei,

Doamnă Procuror general,

Luni, 24 Februarie, 2020 - 20:24
A fost propus un candidat care să fie respins de parlament

Desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern, arată CCR în comunicatul oficial în care anunță neconstituționalitatea desemnării lui Ludovic Orban în funcția de premier.

Luni, 24 Februarie, 2020 - 19:34
Sesizarea PSD a fost validată cu 7 - 2.

Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru trebuie sa aiba ca scop asigurarea coagularii unei majoritati parlamentare in vederea formarii unui nou guvern".!

Curtea Constitutionala a decis, cu majoritate de voturi de 7 la 2, ca exista conflict intre presedintele Klaus Iohannis si Parlament, ca urmare a desemnarii lui Ludovic Orban ca premier, dupa ce acesta de abia fusese demis prin motiune de cenzura.

Luni, 24 Februarie, 2020 - 17:06

Săptămâna trecută, opinia publică mondială a luat cunoştinţă de declaraţia Primului Ministru al Republicii Moldova domnul Ion CHICU, care a venit ca o replică la Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) prin care ţara sa, a fost obligată, printr- o decizie definitivă a Onoratei Curţi internaţionale, să plătească o daună de 70 de milioane de lei moldoveneşti din cauza unei condamnări definitive din 2011.

Vineri, 21 Februarie, 2020 - 13:25
Excepţie de neconstituţionalitate

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile O.U.G. nr. 26/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate.

Joi, 20 Februarie, 2020 - 11:32

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 20 februarie a.c., următoarele decrete:

Joi, 20 Februarie, 2020 - 08:26

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), organizaţie neguvernamentală, apolitică, naţională şi profesională a judecătorilor şi procurorilor, declarată "de utilitate publică" prin Hotărârea Guvernului nr. 530/21 mai 2008 - cu sediul în municipiul Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro -, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă, în calitate de preşedinte interimar,

Miercuri, 19 Februarie, 2020 - 23:10

După aproape patru ani de procese, fostul director al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova, Mircea Cornișteanu, a câștigat procesul cu ANI. Pe 12 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recursul pe care îl formulase ANI, anulând practic incriminarea conflictului de interese de care a fost acuzat Mircea Cornișteanu.

Miercuri, 19 Februarie, 2020 - 16:33

Medicul Mircea Beuran s-a prezentat, miercuri, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. La intrarea în DNA, Mircea Beuran nu a dorit să dea declaraţii jurnaliştilor.

Audierea are loc cu o zi înainte ca judecătorii Curţii de Apel Bucureşti să judece contestaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie împotriva deciziei Tribunalul Bucureşti de la finalul săptămânii trecute, care a respins cererea de arestare preventivă a chirurgului Beuran, însă a decis ca acesta să fie plasat în arest la domiciliu. Decizia instanţei nu a fost definitivă.

Marţi, 18 Februarie, 2020 - 18:19

Lui Ion Iliescu i-a fost încălcat, în mod grav și iremediabil, dreptul la apărare!

Este motivaţia apărută la 10 luni după sentinţa judecătorului de la Înalta Curte. Acesta, care a decis, în mai 2019, ca dosarul Mineriadei să se întoarcă la Parchet pentru refacerea anchetei.

În acest caz, Ion Iliescu, Petre Roman și fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, au fost trimişi în judecată pentru infracțiuni contra umanităţii.

Marţi, 18 Februarie, 2020 - 16:42

Cătălin Predoiu a primit, marţi, aviz negativ pentru funcţia de ministru al Justiţiei din partea comisiilor de specialitate din Parlament.

S-au înregistrat 26 de voturi "pentru", 37 "împotrivă" şi 10 abţineri. 

Marţi, 18 Februarie, 2020 - 16:19

Curtea Constituţională va dezbate, pe 24 februarie, sesizarea referitoare la un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier, informează surse din CCR.

Potrivit documentului semnat de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, conflictul constă în "exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţie, de desemnare, în data de 6 februarie, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru".

Marţi, 18 Februarie, 2020 - 15:39

Curtea Constituțională (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, ordonanța de urgență adoptată anul trecut de Guvernul Dăncilă, prin care s-a introdus prevederea ca vânzarea cartelelor de telefon prepay să fie posibilă doar cu buletinul, actualii posesori de astfel de cartele având timp până la 1 septembrie 2020 să se identifice. Sesizarea a fost depusă la CCR de către Avocatul Poporului, Renate Weber, care a reclamat că actul normativ „afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţeneşti”.

Marţi, 18 Februarie, 2020 - 14:18

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis ca cererea de eliberare a lui Liviu Dragnea să fie transferată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea Supremă a respins deja o cerere similară formulată de avocaţii fostului lider PSD.

Cererea de eliberare formulată de apărătorii lui Liviu Dragnea va fi transferată la Înalta Curte de Casație și Justiție, au decis marți, judecătorii Tribunalului București.

Marţi, 18 Februarie, 2020 - 13:30

Tribunalul Bucureşti a decis marţi că această instanţă nu are competenţa materială de a dezbate o contestaţie la executare depusă de Liviu Dragnea, condamnat la trei ani şi jumătate închisoare în dosarul angajărilor fictive.

Decizia a fost luată de judecătoarea Manuela Orzaţă. Liviu Dragnea s-a arătat marţi în sala de judecată dezamăgit de faptul că Tribunalul vrea să mute procesul la altă instanţă.

Marţi, 18 Februarie, 2020 - 11:56
pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, neconstituţionale - Obiecţie de neconstituţionalitate

Avocatul Poporului a trimis luni, 17 februarie 2020, la Curtea Constituţională a României Obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 1 şi art. 4 din Legea privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, lege adoptată de către Senat în 3 februarie 2020.

Luni, 17 Februarie, 2020 - 16:14

Procurorii au sesizat luni Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă a lui Mario Iorgulescu, pentru infracțiunile de omor și "conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe". În septembrie, Mario Iorgulescu, băut fiind și sub influența drogurilor, a provocat un accident rutier în care și-a pierdut viața un tânăr de 26 de ani. La acest moment, Mario Iorgulescu este internat la o clinică din Italia.

Luni, 17 Februarie, 2020 - 12:32

 

E o situație de-a dreptul explozivă. Legată de șefia la nivelul marilor parchete. Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Justiției, a optat la capătul unei selecții pentru trei persoane. Dintre cele trei persoane, două sunt respinse de Secția de procurori a CSM. Cine greșește? Cum va ieși Klaus Iohannis basma curată acum, când trebuie să ia o decizie finală?

Luni, 17 Februarie, 2020 - 12:26
„Învinuitului Iliescu Ion i-a fost incalcat, in mod grav si iremediabil, dreptul la aparare"

Concluzia judecatorului de Camera Preliminara Constantin Epure de la Inalta Curte, cel care a decis, pe 8 mai 2019, ca dosarul Mineriadei sa se intoarca la Parchet pentru refacerea anchetei este că "prin modalitatea in care s-a desfasurat ancheta penala, invinuitului Iliescu Ion i-a fost incalcat, in mod grav si iremediabil, dreptul la aparare."

Sâmbătă, 15 Februarie, 2020 - 00:00

CEDO (Curtea Europeana a Drepturilor Omului) e o institutie europeana extrem de influenta si importanta dar despre care majoritatea dintre noi stim prea putin. Pretinde sa fie gardianul drepturilor noastre, o afirmatie care trebuie privita cu scepticism. In ultimele decenii tribunalele occidentale, inclusiv CEDO, s-au transformat in cvasi-legislaturi care inventeaza drepturi, previn nasterea de noi drepturi, ori modifica in mod radical drepturile fundamentale si traditionale in favoarea drepturilor recent inventate. Omul de rind nu stie lucrul acesta pentru ca nu e informat. Majoritatea cetatenilor de sub jurisdictia CEDO cred ca CEDO e o institutie infalibila care le protejaza drepturile si le urmareste binele. Nu tocmai. Acest "nu tocmai" e mai evident celor in tema, in primul rind avocatilor si judecatorilor. Astazi va dam un exemplu.

Denigrarea Poloniei si Ungariei

In ultimii ani presa occidentala si Parlamentul European au lansat actiuni de denigrare a Poloniei si Ungariei pentru ca aceste tari, din cite intelegem noi, incearca sa previna transformarea lor din democratii in "juricratii", adica sisteme politice in care ultimul cuvint privind politica nationala il au tribunalele, nu cetatenii. Un sistem in care judiciarul se plaseaza deasupra executivului si a legislativului, fara ca judiciarul sa accepte autoritatea suprema a cetatenilor. Un exemplu care il putem intelege cu totii in acest sens e legiferarea de catre Tribunalul Suprem SUA a casatoriilor homosexuale in America. La nivel legislativ si chiar prin referendum constitutional cetatenii au interzis casatoriile homosexuale dar tribunalele si-au arogat autoritatea de a se ridica deasupra cetatenilor si de a le anula vointa colectiva. In sensul acesta Polonia si Ungaria cauta sa previna situatii similare.

Astazi va oferim un interviu dat de Boštjan Zupančič, fost judecător la CEDO, privind subiectul. A fost judecator CEDO 18 ani si a publicat o carte in care isi exprima citeva opinii, printre ele: (1) modul ne-democratic in care sunt "alesi" ori "desemnati" judecatorii la CEDO; (2) nivelul intelectual mediocru al judecatorilor CEDO; (3) discriminarea impotriva persoanelor cu vederi traditionale; (4) abuzul functionarilor CEDO privind dosarele care se accepta ori se resping (de exemplu cazurile LGBT sunt acceptate in procent mult mai mare ca alte tipuri de cazuri)

Interviul a fost dat unei publicatii franceze, si a fost tradus pentru romani de catre Bogdan Stanciu de la Pro Vita Bucuresti. Ii multumim.

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului și „guvernul judecătorilor”. INTERVIU cu Boštjan Zupančič, fost judecător la CEDO

Boštjan M. Zupančič a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din 1998 până în 2016. A mai fost judecător al Curții Constituționale din Slovenia și vicepreședinte al Comitetului Națiunilor Unite împotriva Torturii. Este autorul volumului On the European Court of HumanRights: An Insider’s Retrospective (1998-2016), Eleven International Publishing, 2019. Interviu realizat de GrégorPuppinck, publicat pentru prima dată în limba franceză în Valeursactuelles din 5 decembrie 2019. Interviul integral în original: https://eclj.org/geopolitics/echr/about-the-echr--interview-with-bostjan-m-zupancic?lng=fr

D-le Zupančič, după ce ați servit timp de 18 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), mare parte în calitate de președinte al Secției a Treia, ați spune că acest organism neobișnuit servește justiția sau un anume model de societate, sau pe amândouă?

O întrebare excelentă. Dar ce este „justiția”? În principiu, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, procesul este utilizat pentru a rezolva conflictele dintre persoane și Stat. Dacă Statul în cauză este găsit „vinovat”, individul a câștigat împotriva puterii Statului; prin urmare, acest proces implică un model de societate antiautoritară. Aceasta este înfrângerea „Leviatanului” lui Hobbes [1]. 

Există mai multe abordări filozofice privind drepturile omului care duc, în practică, la soluții juridice diferite. Există un acord în cadrul Curții privind înțelegerea drepturilor omului? Este ea diferită de cea a autorilor Convenției [2]?

Curtea Europeană a Drepturilor Omului are 47 de semnatari [Statele-părți, n.tr.] și 47 de judecători diferiți. Ei nu împărtășesc nici modul în care înțeleg noțiunea de drepturile omului și nici o filozofie comună. Cu toate acestea, au în comun raționamentul juridic, ceea ce le permite să rezolve conflictele care le sunt aduse în atenție.

Nici „părinții” Convenției nu au avut o înțelegere clară asupra drepturilor omului. Cu toate acestea, ei au fost supuși unei influențe comune legate de originea americană a Convenției și a Curții, după cum a subliniat jurnalistul britanic Ambrose Pritchard. Întrucât se baza pe modelul juridic anglo-saxon, Curtea a fost proiectată în așa fel încât să rezolve conflictele în mod practic, fără a adopta o poziție teoretică de principiu. 

Influente ideologice

În susținerea baza acestui pragmatism, unde este locul ipotezelor filozofice și ideologice în cadrul judecăților?

Să folosim exemple concrete. În cauza Lautsi contra Italiei (2011), una dintre cele cinci camere ale Curții a avut inițiativa abrogării legii italiene care impunea prezența crucifixelor pe pereții claselor, considerând-o contrară Convenției. Decizia a produs o tulburare semnificativă în opinia publică. Cazul a fost apoi înaintat Marii Camere, care a inversat decizia Camerei inferioare. În cazul Lambert și alții c. Franței (2015), Curtea a pronunțat un verdict neconvingător, considerând că domnul Lambert nu avea dreptul la viață, chiar dacă îl recunoaște ca persoană de drept. În cazul Delfi A.A. c. Estoniei (2015), Curtea a apărat cu tărie libertatea de exprimare pe internet, după care a declarat că blasfemia (cu privire la Mohamed) este o infracțiune în cazul E.S. c. Austriei (2019)… Aceste cazuri, în special Lautsi, sunt ambigue și confuze. De ce? Deoarece Curtea a pornit de fapt de la premise implicit ideologice și politice, pe care apoi le-a estompat după ecranul de fum al detaliilor tehnice.

Aceste cazuri sunt numeroase, iar problema ridicată de ele trebuia rezolvată prin respectul Curții față de „marja de apreciere a statelor”, abținându-se astfel de la intervenția în deciziile pur politice. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, Curtea și-a redus treptat gradul de discreție, afirmând, în sute de hotărâri, că Convenția este un „instrument viu” care nu ar trebui luat literal, ci a cărui semnificație ar trebui interpretată „în lumina condițiilor actuale”, permițând astfel extinderea domeniului său de aplicare. Subliniez din nou că rolul CEDO ar trebui să fie pur și simplu acela de a soluționa dezacordurile concrete dintre indivizi și stat. 

Există „Drepturile omului” în sine, ca ideal al justiției imanente?

Drepturile omului nu există în sine sau, mai degrabă, sunt doar drepturi subiecte ale CEDO și recunoscute ca atare de către aceasta. Nu există drepturi ale omului, există numai accesul Curții la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Restul este literatură. Drepturile omului au fost, după război, o vitrină ideologică americană făcută pentru Uniunea Sovietică și țările din spatele Cortinei de Fier. Când am studiat la Harvard în anii ’70, am presupus acest lucru ca de la sine înțeles.

În zilele noastre, a afirma cele de mai sus a devenit aproape o blasfemie, deoarece drepturile omului nu mai sunt doar o ideologie, ci au devenit o religie. Cu ce ​​scop? Evident, cu scopul de a justifica orice, de la imigrație la „discursul urii”. Nu pare să-i deranjeze pe apărătorii drepturilor omului că nimeni nu știe care sunt, de fapt, acestea. Dimpotrivă, această nebulozitate le convine, deoarece pot, cu scop de propagandă, să prezinte ca drepturi ale omului tot ceea ce ei consideră util din punct de vedere politic. Oare are un copil dreptul la viață înainte de a se naște? Nimeni nu pare gata să-i acorde azi copilului nenăscut statutul de subiect de drept, care îi fusese conferit încă din epoca dreptului roman. 

Avortul e o crima

În acest sens, scrieți că avortul este o „crimă” de la o anumită etapă a dezvoltării fetale încolo și arătați că nu este justificabil în temeiul Convenției…

Abordez istoric această întrebare în cartea mea, revenind la Codul lui Hammurabi, apoi la pozițiile lui Platon sau Gratian. Astăzi, biologii știu că viața umană începe de la concepție înainte. Embrionul nu este un „grup de celule”. Totuși, aceasta nu este o problemă biologică sau morală, ci una strict juridică. La un moment dat, ea rezultă în acordarea statutului de subiect de drept nascitur-ului, adică celui care nu este încă născut fizic. Curtea nu a luat niciodată o poziție structurată cu privire la problema avortului, lăsând problema la latitudinea celor 47 de state (ABC c. Irlandei, 2010), chiar dacă s-a pronunțat asupra utilizării celulelor stem embrionare (Parrillo c. Italiei, 2015) și a declarat în cauza Vo c. Franței (2004) că protejarea vieții fătului uman este un scop public legitim. Prin urmare, s-a pus într-o situație inextricabilă, refuzând să recunoască subiectivitatea juridică a fătului, deși acesta este cât se poate de viu, în timp ce i-a recunoscut-o lui Vincent Lambert, care se afla în stare vegetativă. 

În Franța, a spune că avortul este o crimă este scandalos.

Faptul că afirmația este scandaloasă în Franța nu dovedește absolut nimic. Deja lucrurile se schimbă în Statele Unite, mișcarea „pro-viață” crește, articole pro-viață sunt acum publicate chiar și în jurnalele facultății de drept de la Harvard… Este cel puțin ciudat că țările mari sunt „autosuficiente” cultural, orientate spre sine și nu țin cont de experiențele altor națiuni. Acest lucru este valabil în Statele Unite, unde am predat 10 ani și am trăit 15 ani, dar și în Franța, unde locuiesc de 18 ani în Alsacia, precum și în Germania sau China și multe altele în general, țări cu trecut „glorios”. De asemenea, bariera lingvistică, în special în Franța, este un obstacol. 

Cum putem explica faptul că avortul a devenit o dogmă?

Da, această dogmă concordă cu ideea că drepturile omului devin treptat o ideologie, dacă nu chiar o religie. Avortul a devenit un drept sacru. Francezii sunt deosebit de sensibili la presiunea manipulării mass-media (altfel Macron nu ar fi fost ales niciodată) și la „corectitudinea politică” rezultată. În 1974, Simone Veil a avut mari dificultăți – este „război”, a spus ea atunci – în a obține legalizarea avortului în Adunarea Națională [3]. A fost o problemă juridică? Se baza poziția ei pe principii? Ea a prezentat avortul ca pe o „soluție” excepțională și, desigur, așa cum au tendința toate excepții legale, avortul a devenit regula. De atunci, douăzeci la sută din generațiile franceze au fost avortate. 

CEDO legifereaza

Scrieți despre Curte că a devenit „activistă”. Ce înseamnă asta?

O instanță activistă, oriunde, este o instanță care își arogă decizii de politică publică – depășind raționamentul juridic autonom menționat mai sus. În acest punct, cele două sisteme juridice principale se ciocnesc. În modelul anglo-saxon, raționamentul juridic se bazează pe analogie; în sistemul continental, se bazează pe silogismul formal. Acesta din urmă este extrem de constrângător atunci când există un principiu (o premisă majoră) pe care instanța trebuie să îl respecte. Dar la Strasbourg și în toate instanțele constituționale, chiar și în Franța, deseori, atunci când este vorba de judecarea unei cauze particulare, fie premisele principale care trebuie aplicate sunt inexistente, fie analogiile cu precedentele sunt neclare. Judecătorii continentali nu sunt obișnuiți cu asta, așa că se găsesc, într-un fel, în absența unui cadru. Astfel, sistemele juridice continentale au trecut de la o extremă la alta, de la formalismul juridic la un raționament neobișnuit prin analogie în care instanțele nu au o limită externă, ci trebuie să o impună ele însele, singure. 

Consecința este „activismul judiciar”: guvernul judecătorilor. După cum am subliniat, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului acest lucru apare odată cu utilizarea formulei „instrument viu”. Acest activism este prezent în multe cazuri. Este perceptibil în timpul deliberărilor și nu în textul final al hotărârilor, care este scris ex post facto, adică argumentul juridic al hotărârilor este construit după decizie, cu un recurs important la copiere/lipire din hotărârile anterioare. Doar un inițiat poate percepe corect problema. Contra-greutatea constă în Protocoalele (adăugate la Convenție de statele semnatare) care impun respectarea marjelor naționale de apreciere. Dar este evident că limitarea activismului judiciar nu poate fi impusă de lege… 

În cartea dvs., subliniați importanța rolului Grefei Curții, al numeroșilor juriști angajați de Curte în sprijinul celor 47 de judecători. Puteți detalia?

Din 2011, toate cauzele care ajung la Curte sunt examinate de o „secțiune de filtrare”, condusă de un grefier. Aceasta identifică toate cererile care i se par inadmisibile (peste 90%) și le trimite unui singur judecător (de o altă naționalitate decât cea a părților cauzei), care decide singur, pe baza indicațiilor primite de la grefa Curții și, prin urmare, le respinge aproape integral. Acest judecător nu apucă să vadă dosarele cazurilor pe care trebuie să le pronunțe, în special din cauza barierei lingvistice. Sute de cauze sunt literalmente „băgate sub preș” – alți foști judecători au confirmat acest lucru. Dosarele cauzelor respinse sunt distruse după un an, lăsând instanța fără nicio dovadă a existenței acestora.

Cum se iau deciziile si cine le face?

Atunci când un apel este audiat de o cameră compusă din șapte judecători, este numit un „judecător raportor” cu rol de supervizare. În mod normal, acesta va consulta juriștii din Grefa Curții însărcinați cu pregătirea proiectului de hotărâre, care este apoi prezentat direct celorlalți judecători pentru deliberare. Ca urmare a acestei proceduri, eu nu am văzut niciodată, în calitate de judecător în asemenea cauze, dosarul pe care trebuia să mă pronunț, ci doar proiectul de hotărâre – cu excepția cazului în care eram judecător național (adică atunci când cauza era înaintată împotriva Sloveniei). Prin urmare, deliberările se bazează doar pe textul proiectului de hotărâre și pe nimic altceva.

Cu alte cuvinte, grefierii sunt cei care „trag sforile” la Curte. Judecătorii sunt înlocuiți la fiecare nouă ani, dar grefierii rămân și sunt din ce în ce mai influenți. Situația este diferită pentru puținele cauze înaintate la Marea Cameră, compusă din 17 judecători, întrucât audierea publică este obligatorie, iar elementele relevante ale cauzei sunt înaintate în prealabil judecătorilor spre examinare. Imediat după audiere, cauza este deliberată. Grefa Curții ia act și încearcă să respecte argumentele judecătorilor în redactarea proiectului de hotărâre. Așa ar trebui să fie întotdeauna. 

Avocații se plâng adesea de imprevizibilitatea Curții de la Strasbourg; cum se poate explica aceasta?

Impredictibilitatea este cauzată în special coexistenței dificile între raționamentele judecătorilor de pe continent și cele ale judecătorilor anglo-saxoni. În dreptul continental, previzibilitatea deciziilor judecătorești se bazează pe stabilitatea normelor, pe aplicarea silogismului juridic și pe transferul controlului către instanțele superioare. În schimb, în dreptul anglo-saxon, coerența jurisdicțională se bazează pe gestionarea precedentelor (stare decisis). CEDO motivează prin analogie pe baza unor similitudini faptice între cazuri, la fel ca în dreptul comun. Cu toate acestea, întrucât majoritatea judecătorilor și membrilor Grefei Curții provin de pe continent și antrenați sunt în raționamentul silogistic, ei au o înțelegere redusă a raționamentului analogic. Astfel, hotărârile sunt imprevizibile. Această imprevizibilitate este accentuată și de lipsa controlului asupra lor de către o autoritate superioară. 

Nu este prea dur să spunem că judecătorii sunt „din ce în ce mai mediocri” atunci când se presupune că ei provin din rândul celor mai buni din Europa?

Mediocritate intelectuala

De acolo provin? Nu am știut. Ei bine, la început, erau într-adevăr de „mare calibru”, mai ales în domeniul dreptului internațional, ceea ce nu are prea multe legături cu cauzele judecate la Strasbourg. Totuși, erau mari talente, de exemplu danezul Alf Ross care era un geniu. Tranziția la „noua Curte” din 1998 a dus la asimilarea foștilor membri ai Comisiei Europene a Drepturilor Omului în noua instanță permanentă. Cu siguranță că nu erau mai buni decât judecătorii precedenți. Am avut un prieten briliant la Harvard, care m-a întrebat dacă ar trebui să candideze. L-am îndemnat să aplice la un post. S-a dus să-l vadă pe ministrul Justiției, care i-a spus deschis că va nominaliza o femeie, ceea ce s-a dovedit ulterior a fi un dezastru. Cu una sau două excepții, judecătorii Regatului Unit, Irlandei, Ciprului și Maltei (instanțele anglo-saxone) sunt cu unul sau două capete peste judecătorii continentali. Unul dintre aceștia a venit în biroul meu după deliberări, să-mi plângă pe umăr. L-am întrebat care este problema. A dat același răspuns de mai multe ori: „…sunt atât de proști.” 

Își stabilește uneori Curtea obiective, alegând să abordeze un tip de caz sau să promoveze un tip nou de drepturi, într-o anume țară, la un moment dat? Aceasta este impresia lăsată, de exemplu, de faptul că o serie întreagă de cazuri împotriva Poloniei (unele dintre ele sunt vechi) cu privire la drepturile LGBT au fost comunicate recent simultan, și chiar în același timp cu o campanie de comunicare publică a unor ONG-uri în favoarea acelorași drepturi. E vorba doar despre o chestiune de organizare internă a muncii?

Ei bine, nu am fost la curent cu astfel de evenimente pe vremea mea. Dar, din nou, trebuie să țineți cont că nu există CEDO „ca atare”. Există judecători și juriști diferiți care se ocupă de cazuri diferite. Dacă un judecător are înclinația pe care o descrieți, este înclinația lui personală, poate pre-judecata sa. Având în vedere cele de mai sus, este acum cu siguranță posibil așa ceva. Un aspect mai sinistru al acestei situații este ceea numim „litigii strategice”, conduse de avocați de marcă în anumite domenii ale dreptului. Așa a fost cu celebrul dosar din 2007 în cauza D.H. și alții c. Republicii Cehe cu privire la copiii romi din Republica Cehă și altele. În mod evident, intenția era să protejeze drepturile romilor, ceea ce este bine, dar motivul, pre-judecata, era să creeze jurisprudență pentru scopuri ulterioare. În acest caz, avocații (Lordul Lester și dl. Goldstone) nu s-au întâlnit niciodată cu reclamanții, ceea ce este relevant. 

În 1950, Convenția a fost adoptată pentru a proteja Europa de totalitarism și pentru a contracara regimurile comuniste. În prezent, Europa se confruntă cu noi amenințări totalitare (de exemplu, islamismul și trans-umanismul). În opinia dvs., Curtea ne poate apăra eficient de aceste rele?

Când vine vorba de noi amenințări totalitare, acestea pot fi tratate de la caz la caz, cum ar fi, de exemplu, comportamentul scandalos al jandarmeriei lui Macron față de „vestele galbene”. Când aceste manifestări de violență vor ajunge la Strasbourg, Curtea va emite, fără îndoială, o „hotărâre-pilot”, adică va stabili un precedent de referință pentru disfuncția sistemică și structurală. Curtea poate judeca aceste acte de violență, deoarece ele sunt încălcări cauzate de un stat (Franța), în timp ce islamismul și trans-umanismul nu sunt atribuibile unei entități publice (legitimatiopassiva) și, prin urmare, nu pot fi condamnate de Curtea Europeană.

Notele traducătorului

[1]. „Leviathan” sau „The Matter, Forme and Power of a Common-WealthEcclesiasticalland Civil”, este o carte scrisă de englezul Thomas Hobbes (1588–1679) care își derivă numele de la ființa biblică a Leviatanului. Cartea tratează subiectul structurii societății și a guvernului și este considerată unul din primele și cele mai influente exemple ale teoriei contractului social. Scrisă în timpul Războiului civil (1642–1651), „Leviathan” pledează pentru conducerea societății de către un suveran absolutist, un guvern unic și perpetuu, ca unică garanție a evitării unui război general al „tuturor contra tuturor”. (n.tr.)

[2]. Curtea Europeană a Drepturilor Omului – CEDO – este brațul juridic al Consiliului Europei și are jurisdicție asupra celor 47 de state membre ale acestuia. Instrumentul juridic al Curții se numește Convenția Europeană a Drepturilor Omului. A nu se confunda cu Consiliul European și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. (n.tr.)

[2]. Simone Veil (1927-2017) jurist și politician francez, ministru al Sănătății în guvernul Valéry Giscard d’Estaing. Președinte al Parlamentului European și membru al Consiliului Constituțional al Franței (echivalentul Curții Constituționale din România). Autoarea principală a legii prin care Franța a legiferat avortul la cerere. (n.tr.)

Vineri, 14 Februarie, 2020 - 16:39

DIICOT a anunțat, vineri, trimiterea în judecată a 14 persoane, printre care se află soţii Schumann Bert Sieghard şi Schumann Babett, dar şi un asistent social, în dosarul tinerilor germani ţinuţi în sclavie într-un centru din localitatea Vişeu de Sus din judeţul Maramureş. Adolescenții, cu vârste între 12 și 18 ani, erau excluşi de la orice formă de continuare a studiilor, aveau actele de identitate şi bunurile personale confiscate şi erau supuşi unor acte de violenţă fizică extremă, fiind exploatați prin muncă, spun procurorii.

Vineri, 14 Februarie, 2020 - 13:20

Prin rechizitoriul din data de 13.02.2020, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor S.B.S., N.V., B.T., G.Ş., M.I., G.M., S.B., N.S., B.C., P.V.A., K.I.I., S.N., Iusco Marcel Vasile şi B.A.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de minori, complicitate la infracţiunea de trafic de minori, trafic de persoane, complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, lipsire de libertate în mod ilegal, complicitate la infracţ

Vineri, 14 Februarie, 2020 - 12:00

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 14 februarie a.c., următoarele decrete:

- Decret privind eliberarea din funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, delegată în funcţia de procuror şef al Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei Mariana Aurelia Dumitrache - pensionare;

- Decret privind eliberarea din funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa a doamnei Lizeta-Ileana Defta - pensionare, la data de 15 februarie 2020;

Joi, 13 Februarie, 2020 - 15:00

Teodor Meleșcanu a fost audiat joi la DNA, în calitate de martor în dosarul care-l vizează pe Viorel Mocanu, fost agent guvernamental. Acesta reprezenta România atunci când Liviu Dragnea contesta la CEDO condamnarea sa în Dosarul Referendumului.

Teodor Meleșcanu a fost audiat timp de aproximativ o oră.

"Nu am cenzurat pe nimeni, niciodată. Agentul pentru CEDO este cel care, din partea guvernului, asigură reprezentarea intereselor", a declarat fostul ministru de Externe.

Joi, 13 Februarie, 2020 - 12:11

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 13 februarie a.c., următoarele decrete:

- Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei Iulia-Cristina Tarcea - pensionare;

- Decret privind eliberarea din funcţia de judecător a doamnei Erica Nistor, preşedintele Curţii de Apel Timişoara - pensionare, la data de 15 februarie 2020;

- Decret privind eliberarea din funcţia de judecător a domnului Florin Dogaru preşedintele Secţiei I civile a Curţii de Apel Timişoara - pensionare, la data de 15 februarie 2020;

Joi, 13 Februarie, 2020 - 08:26

I. În ziua de 12 februarie 2020, Plenul Curţii Constituţionale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere:

A. Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat;

Miercuri, 12 Februarie, 2020 - 19:19

Un deţinut din Penitenciarul Aiud, unde ispăşeşte o pedeapsă de 15 ani pentru omor, a fost condamnat miercuri la 1 an de închisoare pentru ultraj, după ce i-a trimis președintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care îl amenința cu moartea.

Potrivit minutei postate pe portalul instanţei, Judecătoria Aiud a dispus condamnarea lui Costin Munteanu, deţinut în Penitenciarul Aiud, la un an închisoare, pentru ultraj.

Miercuri, 12 Februarie, 2020 - 18:00

Senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a fost desemnat de Comisia APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului în calitate de raportor al Adunării pe tema angajării responsabilității pentru doborârea cursei aeriene aparținând Malaysia Airlines (MH 17).
 

Miercuri, 12 Februarie, 2020 - 16:18

Asumarea răspunderii pentru bugetul de stat al acestui an a fost constituțională. Este verdictul dat de judecătorii CCR, care au dezbătut sesizarea depusă de Marcel Ciolacu și Teodor Meleșcanu.

Curtea Constituțională a discutat miercuri sesizările privind un conflict juridic între Guvern şi Parlament pe tema Legii bugetului de stat pe anul 2020 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea.

Miercuri, 12 Februarie, 2020 - 11:01
În privința abuzurilor din procedura contravențională în cauzele referitoare la circulația rutieră

Asociația Presei Române (ASOP)  a adresat Avocatului Poporului o sesizare însoțită de o analiză a  procedurii contravenționale în cauzele referitoare la circulația rutieră.

Către

Avocatul Poporului

În distinsa atenție a dnei Avocat RENATE WEBER

Cu îngăduința Dvs., vă supunem atenției o analiză a procedurii contravenționale în cauzele referitoare la circulația rutieră.

Subscribe to Justitie