16 Iul 2017 - 00:01

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână. 

  1. La Kogălniceanu, Iohannis a vizionat „marfa” lui Trump: rachetele PATRIOT
  2. Tudose, la vedere, la „Înalta Poartă” de la Bruxelles
  3. DNA strânge „lațul” Teldrum
  4. Nou episod în Cathedral Plaza Story: Primăria se spală pe mâini
  5. Succes neașteptat la Wimbledon: Monica Niculescu, în finala de dublu

1. La Kogălniceanu, Iohannis a vizionat „marfa” lui Trump: rachetele PATRIOT

Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns, joi, la Baza Militară Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa, unde s-a întâlnit cu preşedintele Comitetului Militar al NATO, Petr Pavel, şi a vizitat Centrul Administrativ. 
Iohannis a văzut la Kogălniceanu foarte multe dotări, între care aeronave în zbor și o unitate Patriot. "Ca și mesaj general, pot să spun că putem să fim bucuroși și mândri că avem această bază de la Kogălniceanu", a subliniat șeful statului.
Unul dintre cele mai fierbinţi subiecte, rachetele Patriot, a fost atins de Klaus Iohannis. Întrebat dacă armata va cumpăra rachete Patriot, preşedintele a spus că ”Este o chestiune care e un pic mai greu de discutat în faţa publicului general, dar am lansat o solicitare principială către partea americană şi s-a publicat, ieri cred, pe site-ul Departamentului de stat al SUA această notă care urmează să fie aprobată. Apoi vor începe negocierile şi când vom avea un rezultat clar îl vom face public”.   Întrebat ce părere are despre afirmaţii potrivit cărora România nu ar trebui să plătească atât de mulţi bani pentru sistemul Patriot, Iohannis a spus: ”Nu am deloc de gând să le răspund, acestea sunt chestiuni militare, tehnice, iar militarii vor formula atunci când este cazul un punct de vedere”.   Şeful statului s-a întâlnit la baza de la Mihail Kogălniceanu cu militari români, americani şi britanici, spunând că a fost ”plăcut impresionat” de nivelul de pregătire al acestora. 
România se pregăteşte să-şi întărească apărarea. Departamentul de Stat american şi-a dat acordul de principiu ca ţara noastră să cumpere rachetele Patriot şi a notificat Congresul de la Washington despre posibila tranzacţie. Ministerul Apărarii de la Bucureşti şi-a exprimat interesul să cumpere şapte astfel de sisteme de apărare. Este vorba de un contract de 3,9 miliarde de euro.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost sâmbătă și la Cincu, în județul Brașov, la exerciţiul militar multinaţional Saber Guardian 2017. În cadrul evenimentului au participat 25.000 de militari şi peste 2.000 de mijloace de luptă din 22 de ţări aliate şi partenere. 
„Este un exerciţiu de excepţie, este cea mai mare aplicaţie care se ţine în acest an şi nu vorbesc de cea mai mare aplicaţie din România, ci cea mai mare aplicaţie dintr-un stat NATO şi în continuare sunt şi eu foarte curios să văd cum s-a pregătit acest număr foarte, foarte mare de participanţi, aproape 25.000 de oameni participă şi câteva mii de vehicule şi armamente”, a declarat şeful statului.

2. Tudose, la vedere, la „Înalta Poartă” de la Bruxelles

Prim-ministrul Mihai Tudose a ajuns, luni seară, la Bruxelles, unde, în cursul zilei de marți, a avut mai multe întâlniri cu înalți oficiali europeni.  Tudose a avut întrevederi cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, și comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu.
Premierul a ieșit singur la declarații la Bruxelles, după întâlnirea cu liderii europeni, lucru care l-a deranjat pe Siegfried Mureșan, europarlamentar propus premier de Traian Băsescu, care a simțit nevoia să le transmită "rușine" parlamentarilor care au votat guvernul.
Prim ministrul a declarat că, împreună cu liderii de la Bruxelles, a fost stabilit un mecanism de anunțare în timp util și de colaborare între miniștrii Cabinetului său și comisarii europeni, cu privire la măsurile care vor fi luate în România. 
Tudose a venit și cu o veste bună:
”În premieră, am reușit deblocarea a 600 de milioane de euro, fonduri de infrastructură și de mediu. Săptămâna aceasta vor deveni disponibili efectiv”, a anunțat premierul. „Explicăm ceea ce facem. Toată lumea ne acuză că avem probleme cu fondurile europene. Și noi poate nu am comunicat suficient că în ianuarie am găsit țara asta fără nicio autoritate de management validată”, a mai adăugat acesta.

3. DNA strânge „lațul” Teldrum

Au fost noi audieri la DNA, în dosarul deschis de procurori în legătură cu afacerile companiei Tel Drum. Au fost chemaţi omul de afaceri Marian Fişcuci, cel care controlează societatea, dar şi unul dintre apropiaţii liderului PSD Liviu Dragnea, precum şi fostul deputat Adrian Simionescu, care a condus organizaţia Teleorman a PSD.La DNA a ajuns şi fostul cumnat al lui Liviu Dragnea, Florinel Marinaş.
"Ultimii doi au făcut, de-a lungul timpului, mai multe tranzacţii cu Tel Drum", se arată în documentele publicate, în ultimele luni, de RISE Project.
Audierea celor trei a durat mai puţin de o oră.
DNA a deschis în februarie anul trecut o primă anchetă referitoare la afacerile companiei. La începutul săptămânii trecute, a fost extinsă investigația după ce jurnaliştii de la  RISE Project  au publicat un document atribuit DIPI, datat 2011, din care reiese că Liviu Dragnea ar controla, prin intermediul celor trei, societatea abonată la contracte din bani publici.RISE Project a publicat săptămâna trecută un raport atribuit Direcţiei Generale de Protecţie Internă, intitulat „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman", care descrie o „reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”. În acest document, Dragnea este prezentat drept "deţinătorul majoritar al acţiunilor la purtător de la SC Tel Drum SA”.
RISE Project scria că raportul, care în prezent s-ar afla în arhiva DGPI, vorbeşte despre afacerile cu bani publici ale grupării, despre zeci de licitaţii, controlul real al firmei Tel Drum, lucrări fictive, donaţii suspecte la partid, cercuri relaţionale şi de influenţă. La vedere, însă, de corporaţia Tel Drum se ocupă prietenii lui Dragnea din tinereţe, care apar în acte, mai scrie Rise Project.

4. Nou episod în Cathedral Plaza Story: Primăria se spală pe mâini.

Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) susţine că nu are competenţe în ceea ce priveşte demararea procedurilor pentru demolarea Cathedral Plaza, atribuţiile privind avizarea desfiinţării imobilului revenind exculsiv Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi proprietarului Cathedral Plaza.
Primăria precizează, într-un comunicat de presă, că, în continuarea demersurilor legale pentru punerea în aplicare a hotărârii judecătoreşti privind desfiinţarea construcţiei de birouri Cathedral Plaza, situată în Bucureşti, str. General Berthlot, nr. 11-15 şi str. Lutherana nr. 15 şi 15A, a formulat şi trimis către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) o cerere privind eliberarea avizului de desfiinţare a imobilului.
”Avizul privind desfiinţarea unui imobil aflat într-o zonă de protecţie a unui monument istoric de grupă valorică A se eliberează de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), după consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, organism ştiinţific de specialitate în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil, aşa cum este prevăzut în art. 33, alin. 1, pct. k, respectiv Comisia Naţională a Monumentelor Istorice propune avizul pentru intervenţiile asupra imobilelor situate în zonele de protecţie a monumentelor istorice şi în zonele construite protejate, pentru care nu există documentaţii de urbanism avizate conform art. 26, alin. 1, pct.7”, se arată în răspunsul primit de primărie de la Ministerul Culturii.
Potrivit MCIN, ”consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice se face la cererea proprietarului imobilului sau a altor persoane fizice sau juridice însărcinate legal de proprietar sau care au drepturi recunoscute juridic asupra imobilului, printr-o cerere făcută în acest sens.”
Primăria precizează că acest aviz este obligatoriu pentru orice lucrări de construcţii care se fac în zonele de protecţie a monumentelor, aşa cum este Catedrala Romano-Coatolică Sf. Iosif. 
În comunicat se mai arată că pe rolul instanţelor de judecată mai există şi alte litigii cu privire la acest imobil, iar cercetarea judecătorească în aceste cazuri nu este finalizată. Astfel, majoritatea dosarelor privind această speţă sunt suspendate până la soluţionarea dosarului nr. 8563/3/2013, aflat aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, ce are ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de proprietarul construcţiei – S.C. MILLENIUM BUILDING DEVELOPMENT S.R.L. – prin care acesta a solicitat obligarea Primarului Municipiului Bucureşti să emită actul administrativ de intrare în legalitate. 
Arhiepiscopia Romano-Catolică acuză Primăria Municipiului Bucureşti că încearcă, în mod intenţionat, să creeze ”o confuzie între exprimarea voinţei de a pune în aplicare hotărârea judecătorească prin emiterea dispoziţiei de desfiinţare a construcţiei ilegale Cathedral Plaza şi modalitatea tehnică prin care această voinţă se va duce la îndeplinire”.

5. Succes neașteptat la Wimbledon: Monica Niculescu, în finala de dublu

Perechea alcătuită din jucătoarea română de tenis Monica Niculescu și taiwaneza Hao-Ching Chan s-a calificat, vineri, în finala probei feminine de dublu din cadrul turneului de la Wimbledon, al treilea de Mare Șlem al anului, după ce a trecut de Makoto Ninomiya (Japonia)/Renata Voracova (Cehia) în trei seturi, 7-6 (4), 4-6, 9-7.
Niculescu și Chan, capi de serie numărul 9, s-au impus la capătul unui meci dramatic, cu răsturnări de situație, care a durat trei ore și un minut.
Niculescu a stabilit în această săptămână cea mai bună performanță a sa la dublu la un turneu de Mare Șlem, după sferturile de la Roland Garros (2010) și Australian Open (2012). Anul trecut, Monica a pierdut în runda inaugurală la Wimbledon.
Perechea Niculescu/Chan și-a asigurat un cec de 200.000 de lire sterline și 1.300 de puncte WTA.
Niculescu și Chan vor întâlni în finală perechea rusă Ekaterina Makarova/Elena Vesnina, cap de serie N.2, care a trecut în semifinale de favoritele N.12, Anna-Lena Groenefeld (Germania)/Kveta Peschke (Cehia) în două seturi, 7-5, 6-2.

Din păcate, în finală cuplul româno-taiwanez a pierdut frără drept de apel în fața cuplului rusesc, România ratând șansa de a se înscrie printre deținătorii unui titlu de Grand Șlem (cu excepția celui câștigat cu mai bine de trei decenii în urmă de Virginia Ruzici, la Rolland Garros)..

Format: