18 Mar 2017 - 22:53

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână. 

1.Guvernul se sesizează in legătură cu „sclavii” români din Sicilia

2.La un pas de demitere, Kovesi „exportă” anticorupția sa la bulgari

3.Optimist, premierul Grindeanu avansează cifra de 100 km de autostrăzi pentru acest an

4.Arătare de mușchi? Guvernul anulează comanda lui Cioloș pentru corvetele olandeze

5.Conflictul Dragnea - Ponta se acutizează

1.Guvernul se sesizează in legătură cu „sclavii” români din Sicilia

La 2 ani dupa ancheta PRO TV in Sicilia, privind romancele abuzate de patroni, Guvernul trimite o delegatie in Italia.

Dupa ce jurnalistii britanici de la Observer au scris despre situatia romanilor din sudul Italiei, la doi ani dupa campania ProTV "Sclavi pe pamantul Mafiei" si la mai bine de 2 ani dupa ce situatia a fost prezentata pentru prima data de presa italiana, autoritatile noastre iau primele masuri. 

Ministerul Afacerilor Externe a precizat luni ca ambasada romana a semnalat autoritatilor italiene problemele legate de conditiile de viata si de munca ale muncitoarelor romane din provincia siciliana Ragusa, iar marti, Guvernul a anuntat o vizita de lucru a reprezentantilor sai.
 
Reactia MAE dupa ce cazul miilor de romance violate si batute de patronii italieni a revenit in atentia presei straine
romani, Sicilia:
De situatia lor se stie de mult, dar pana acum nimeni nu a facut nimic sa le ajute. Asociatiile neguvernamentale care le apara drepturile au cerut inca o data interventia autoritatilor romane. Ancheta Stirilor PRO TV a vorbit de femeile violate de stapani in fermele italiene. Multe tinere fac avorturi si ascund relatiile cu patronii ca sa nu fie catalogate drept femei usoare. Altele accepta avansurile si se complac intr-o promiscuitate tacita, pentru ca sunt la mana patronilor si au aflat cat de razbunatori sunt unii sicilieni.

In sudul Italiei, traiesc in conditii de sclavie peste 7.500 de femei, iar majoritatea sunt romance. Toate se tem de patronii fermelor. Romanii au vorbit doar filmati pe ascuns despre teroarea instalata pe plantatiile siciliene.

2.La un pas de demitere, Kovesi „exportă” anticorupția sa la bulgari
 
Ministrul Justiției, Tudorel Toader a anunțat că timp de 10 zile șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și procurorul general, Augustin Lazăr, se află în evaluări. Ministrul Justiției a spus că nu exclude demisii sau demiteri de la vârful celor două instituții. În acest sens, ministrul Justiției s-a întâlnit, miercuri seara, cu Augustin Lazăr.

”Astăzi, 15 martie 2017, domnul Tudorel TOADER, ministrul justiţiei, a avut o întâlnire cu domnul Augustin LAZĂR, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte privind activitatea instituţională a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, anunță Ministerul Justiției.

Aceste declaraţii vin în contextul în care, luni, fostul ministru al Justiției, Cristian Diaconescu, a lansat o informaţie cu greutate, mai ales pentru lumea Justiţiei. Se pare că există o Ordonanţă de Urgenţă, dată la 16 noiembrie 2016, care modifică responsabilităţile ministrului Justiţiei în privinţa şefilor Parchetelor.

Astfel, conform celor spuse de Diaconescu, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, poate dispune demiterea sau revocarea procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi a procurorului general, Augustin Lazăr.

Laura Codruța Kovesi, aflata la Sofia (Bulgaria) saptamana aceasta a făcut o declaraţie care pe multi i-a surprins: ”Schimbarea în România s-a produs odată cu crearea DNA”,

Peste 800 de demnitari, printre care miniştri, parlamentari, magistraţi şi primari, au primit anul trecut sentinţe finale pentru fapte de corupţie, a declarat joi, la Sofia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, în conferinţa 'Experienţa românească. Instituţii şi măsuri anticorupţie', organizată de Curtea Supremă de Casaţie a Bulgariei (VKS), transmite BTA.Prezentând experienţa României în combaterea corupţiei, Kövesi a spus că până la crearea DNA procesele pentru cazuri de corupţie în România au vizat mai ales doctori şi profesori.Ea a remarcat că pe fondul numărului mare de condamnări, anul trecut instanţele au returnat DNA doar patru cazuri. Şefa DNA a menţionat că activitatea instituţiei pe care o conduce este mult criticată, dar ea nu crede că procurorii sunt prea agresivi. Laura Codruţa Kövesi a subliniat că nici nu se pune problema ca procurorii să încalce legea întrucât ei sunt controlaţi în mod direct de tribunal. ''Noi strângem probe, celelalte decizii sunt luate de către instanţă'', a explicat ea.
La rândul său, preşedintele Curţii Supreme de Casaţie bulgare, Lozan Panov, s-a referit la 'toleranţa judiciară' cu privire la corupţie la nivel înalt în Bulgaria. Panov a afirmat că, spre deosebire de Laura Kovesi, el 'nu are un Klaus Iohannis bulgar care să-l susţină' şi a remarcat că, atunci când cele două ţări au aderat la Uniunea Europeană, Bulgaria era înaintea României, ceea ce nu mai este cazul în prezent.

3.Optimist, premierul Grindeanu avansează cifra de 100 km de autostrăzi pentru acest an

Premierul Sorin Grindeanu a vorbit în cadrul unei emisiuni tv despre planurile pe care le are cabinetul său în ceea ce privește infrastructura.
 
"Anul acesta ne propunem, şi e realizabil prin tot ce înseamnă situaţia la zi a lucrurilor, să inaugurăm până în 100, 98 de km de autostradă. Important este să mergem în continuare pe tot ce înseamnă Master Planul aprobat împreună şi în dialog cu Comisia Europeană. Legat de acest lucru, o să venim rapid cu - poate e mult spus o lege a investiţiilor strategice - un nou cadru legal prin care să uşurăm sau să simplificăm, nu înseamnă să facem netransparent acest lucru, să simplificăm acest proces legat de achiziţiile strategice. Mă refer la tot ceea ce înseamnă domenii de tipul transporturilor, autostrăzi în special, energie şi domeniul apărării", a declarat Sorin Grindeanu la TVR.

El a adăugat că pe două dintre cele cinci loturi ale autostrăzii Piteşti - Sibiu termenul pentru studiul de fezabilitate este sfârşitul acestei luni. 

4.Arătare de mușchi? Guvernul anulează comanda lui Cioloș pentru corvetele olandeze

Premierul Sorin Grindeanu a anunțat că va anula Hotărârea de Guvern emisă de Cabinetul Cioloș, prin care Ministerul Apărării Naționale urma să cumpere patru nave de luptă în valoare de 1,6 miliarde de euro.

„Vom abroga Hotărârea de Guvern dată în decembrie, pentru că  nu a fost dată în mod legal. Trebuia să existe înainte un memorandm care să fie aprobat în Parlament. Orice investiţie în acest domeniu mai mare de 100 de milioane de euro trebuie aprobată de Parlament”, a declarat premierul Grindeanu, joi seară.

„Pașii sunt cât se poate de clari. Se abrogă, apoi se merge în Parlament”, a explicat Sorin Grindeanu.

Nici ministrul român al Apărării, Gabriel Leș, nici ceilalți responsabili ai Armatei Române care au participat, marți, la bilanțul MApN nu au spus nimic despre cel mai scump program de înzestrare care a fost lansat anul trecut. În noiembrie și decembrie 2016, pe ultima sută de metri a mandatului fostului ministru Mihnea Motoc, MApN propunea o Hotărâre de Guvern care urma să dirijeze 1,6 miliarde de euro din banii publici pentru a cumpăra patru nave de luptă noi, de tip corvetă multifunțională.

După cum a informat România Liberă, Guvernul aprobase, la data de 29 noiembrie 2016, o Hotărâre privind achiziţia a patru corvete multirol, care urmau să fie produse de firma olandeză Damen la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A.

La momentul cănd Guvernul Cioloș a aprobat HG 906 / 2016 privind achiziția celor patru nave de luptă, ministru al Apărării era Mihnea Motoc, iar șef al Departamentului pentru Armamente din MApN era Gabriel Leș - chiar actualul ministru al Apărării. 

La propunerea MApN, Executivul a aprobat la data de 29 noiembrie 2016 faimoasa Hotărâre de Guvern care menționa că "valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor".

Textul acestui act normativ ridică mai multe semne de întrebare.

De exemplu, în varianta de proiect publicată inițial de MApN, la 2 noiembrie, pentru dezbatere publică, erau indicate costuri mult mai mici decât cele incluse în textul Hotărârii de Guvern care a fost aprobată de Executiv la data de 29 noiembrie. Astfel, în Nota de fundamentare a proiectului viitoarei HG exista un paragraf dedicat impactului financiar. Aici se preciza că în 2017 România va plăti 562.500 mii lei, în anul 2018 aceeași sumă, în 2019 va plăti 1.215.000 lei iar în anul 2020 vom plăti 1.260.000 mii de lei. Asta înseamnă în total 3.600.000 mii de lei, de-a lungul a patru ani, adică în total circa 837 milioane de euro.

În Nota de fundamentare publicată la 2 noiembrie 2016 nu se preciza dacă aceste sume sunt cu sau fără TVA. Dacă sumele indicate ar fi fost fără TVA, valoarea contractului, inclusiv TVA, ar fi fost de circa 1,04 miliarde de euro (mult mai puțin decât cei 1,6 miliarde de euro din textul final al Hotărârii de Guvern, aprobat ulterior).

Foarte interesant este faptul că, pe Nota de fundamentare a HG 906 / 2016, nu apare semnătura premierului Cioloș. Această notă este semnată de Mihnea Motoc (la acel moment - ministru al Apărării) și de Costin Borc (la acel moment - vicepremier și ministru al Economiei).

Alt element ciudat este faptul că HG 906, aprobată de Cabinetul Cioloș la data de 29 noiembrie 2016, a fost publicată în Monitorul Oficial cu mare întârziere, abia la data de 22 decembrie.

5.Conflictul Dragnea - Ponta se acutizează

Fostul premier Victor Ponta a vorbit, marți despre conflictul cu Liviu Dragnea. Victor Ponta a afirmat că a fost bun doar în campania și, deși Liviu Dragnea spunea public că e bun în toate funcțiile, nu i-a fost propusă niciuna. El a subliniat că nu este prieten cu Liviu Dragnea și că în spațiul public președintele PSD a transmis o imagine falsă. 
 
”Demisia e la Liviu Dragnea. A fost un episod neplăcut, dar util. Lucrurile au fost neplăcute, dar necesare, din punctul meu de vedere, s-au lămurit pentru toată lumea și, gata, de aici încolo mergem mai departe.” a spus Victor Ponta. 

Deputatul PSD a adăugat: ”Mă refer la faptul că domnul Dragnea conduce partidul, Guvernul, Camera Deputaților, iar eu îmi spun opiniile, unele pozitive, altele poate o să mai supere, dar mi-am câștigat această libertate. Altfel, dacă această libertate a mea îl supăra de domnul Dragnea, folosea demisia. Sunt singurul din cei 600.000 de membri care înțeleg că uneori mai are și critici sau lucruri cu care nu e de acord”. 

”Eu susțin Guvernul, îmi susțin partidul, s-a lămurit toată lumea- de asta a fost neplăcut, dar necesar episodul- că de un an și jumătate nici nu particip în niciun fel la deciziile conducerii, nici nu am niciun fel de relație cu conducerea, adică nu am vorbit cu domnul Dragnea de când mi-am dat demisia. Când a fost nevoie la locale, m-a chemat, am fost, am făcut campanie, apoi iarăși nu am mai vorbit. Au venit alegerile parlamentare, am făcut iarăși campanie, am fost în poze, mă bucur foarte tare, am ajutat partidul, după care, gata, și cu asta-basta. Probabil o să mă cheme la următoarele alegeri să fac campanie.” a continuat Victor Ponta. 

Fostul premier a adăugat, întrebat ce-i reproșează efectiv lui Liviu Dragnea: ”Nu-i reproșez. A fost o chestiune prezentată nereal pentru oameni. Nu suntem prieteni, nu discutăm, nu ne sfătuim. Și povestea aia cu Victor care poate să fie în toate funcțiile, nu sunt în nicio funcție, nu i-am cerut nicio funcție, nu mi-a dat nicio funcție. Nu e cazul, deciziile pe care le ia și le asumă. Unele sunt bune.”

Format: 

Topic: