Publicat: 5 Februarie, 2012 - 00:08

1. Condamnarea lui Adrian Năstase în dosarul Trofeul calităţii
Adrian Năstase a demisionat, Marţi, din funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor si nici nu va mai candida pentru un nou mandat, după ce a fost condamnat Luni, într-o decizie ce poate fi atacată în recurs, la doi ani de inchisoare cu executare.

Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat, Luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 2 ani de închisoare în dosarul Trofeul Calității.

Năstase este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

Completul de judecata a fost format din judecatorii Ionut Matei, Cristina Rotaru si Ioana Bogdan, decizia fiind luata cu majoritate, nu in unanimitate. Cristina Rotaru formulase anterior o cerere de abtinere, pe motiv ca era colega de catedra cu inculpatul, iar Ioana Bogdan a format obiectul unei cereri de recuzare, pe motiv ca in timpul anchetei era consiliera sefului DNA, Daniel Morar.

Sentinţa nu este definitivă si poate fi atacata cu recurs. Cauza se prescrie in 2013.

 


2. USL a intrat în grevă parlamentară
Începând de Miercuri, USL a intrat oficial în grevă parlamentară.
Grupurile parlamentare reunite ale PSD şi PNL au aprobat, Miercuri, cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar două abţineri, propunerea lui Victor Ponta ca opoziţia să intre în "protest parlamentar pe perioadă nedeterminată".

Cei care s-au abţinut au fost deputaţii PSD Victor Socaciu şi Matei Brătianu.

Potrivit unui amendament al senatorului PNL Teodor Meleşcanu, la propunerea ca opoziţia să intre în "protest parlamentar pe timp nelimitat", USL ar urma să asigure în Parlament o "prezenţă minimă" la comisii şi Birouri Permanente

Puterea a pierdut şi majoritatea în Parlament.  Puterea mai are doar 67 de senatori, iar pentru a se asigura cvorum în Senat este nevoie de 68 de aleşi.

Nu toţi aleşii USL agrează decizia Uniunii de intrare în grevă parlamentară, pentru că asta presupune tăierea indemnizaţiilor.

"O să găsim soluţii, evident sunt unii colegi nemulţumiţi, am vorbit cu ei să găsim soluţii. Important este ca noi să facem un gest politic ferm (...), să facem un gest radical, care oricum nu se face cu unanimităţi, pentru că unanimităţile nu sunt întotdeauna cele mai bune. Dar e un gest pe care îl propunem punând în balanţă şi cele bune şi cele rele", a declarat preşedintele PSD.

Pe de altă parte, preşedintele de onoare al PSD Ion Iliescu consideră că noţiunea de grevă parlamentară este discutabilă, apreciind că activitatea în Parlament este un instrument al luptei politice şi că "nu se părăseşte câmpul de luptă în acest fel".

"Este în discuţie noţiunea asta de grevă parlamentară. Ce e aia grevă parlamentară? Cred că lupta parlamentară este un instrument al luptei politice şi nu se părăseşte câmpul de luptă în acest fel. Altfel trebuie gândite lucrurile", a declarat Iliescu într-un interviu acordat cotidianului Ring, răspunzând unei întrebări referitoare la greva parlamentară anunţată de USL.

Ion Iliescu a mai susţinut că de fapt opoziţia urmăreşte o limitare a prezenţei în viaţa parlamentară "pe acele proceduri care să ducă la soluţia firească: demiterea Guvernului".

 

3.  Dezbaterile din Parlamentul European privind situaţia din România
Pentru că Puterea este indiferentă la suferinţele populaţiei sărăcită de măsurile dure de austeritate şi nu acceptă nicio sugestie de la celelate partide parlamentare, Opoziţia a decis să caute sprijin la Uniunea Europeană. Preşedintele PSD, Victor Ponta, preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi preşedintele PC, Daniel Constantin au mers la Bruxelles pentru a susţine o dezbaterea cu tema ''Democraţia română. Abuz politic şi reacţia cetăţenilor''. Guvernul a fost reprezentat de ministrul muncii, Sulfina Barbu. Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul bulgar Gheorghi Gotev de la EurActiv.

Reprezentanţii opoziţiei din România nu au venit la Bruxelles să critice guvernul şi nici să ceară sancţiuni pentru poporul român, iar protestele de stradă nu sunt determinate de măsurile de austeritate, ci de încălcarea standardelor democraţiei, le-a spus preşedintele PSD, Victor Ponta celor care au participat la dezbatere. "De ce să sancţionăm populaţia din România din cauza guvernului? Aceasta ar fi sută la sută inacceptabil. Singura pedeapsă pentru un guvern prost o reprezintă alegerile şi sper că România va avea alegeri democratice europene", a spus Ponta.

Românii care au ieşit în stradă nu protestează împotriva măsurilor de austeritate, ci pentru o societate democratică, a declarat la rândul său liderul PNL, Crin Antonescu, copreşedinte al Uniunii Social Liberale. În opinia sa, măsurile de austeritate luate din 2010 sunt cele mai dure din ţările Uniunii Europene: reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25 %, creşterea TVA - de la 19 la 24 % - îngheţarea pensiilor oricum mici şi multe alte măsuri dramatice. Românii nu au protestat atunci, protestează acum, nu pentru a cere recuperera acestor pierderi salariale, deşi sunt afectaţi, protestează acum pentru că, aşa cum afirmă aceşti protestatari, simt că singurul câştig cert al României, după 20 de ani, şi anume pentru că garanţiile pentru o societate democratică şi pentru un stat de drept, sunt în pericol. "Toată lumea vede că în România puterea s-a concentrat în mâna unui singur om, iar principalul partid de guvernământ se comportă ca un partid-stat pe care românii îl cunosc de multă vreme şi pe care ei nu-l mai vor niciodată", a spus liderul PNL. Potrivit acestuia, toate aceste aspecte, şi altele, necesită o dezbatere în interiorul familiei europene. Copreşedintele USL a dorit să-i asigure pe colegii din Parlamentul European că protestele din România, "aşa cum admit chiar guvernanţii", sunt spontane, nefiind organizate de opoziţia politică şi reprezintă "ceea ce se numeşte vârful aisgbergului". În opinia sa, fondul manifestaţiilor este cauzat, totuşi, de măsurile de austeritate.

Prezentă la dezbatere, eurodeputata Monica Macovei a criticat faptul că reprezentanţii PDL din forul legislativ nu au putut interveni decât la sfârşitul acesteia, precum şi faptul că la discuţii au participat cu precădere români, "ca să discutăm ca şi acasă, aceleaşi chestiuni". Ea a fost contrazisă însă de moderator, care a permis unor deputaţi din Spania, Ungaria şi Franţa să intervină în dezbatere.

"Evoluţia democraţiei din România crează îngrijorare la Bruxelles, dar singurii care îi pot sancţiona pe cei de la putere sunt cetăţenii, prin vot democratic, a declarat liderul grupului S&D din Parlamentul European, Hannes Swoboda.  "Nu noi trebuie să sancţionăm România, ci poporul, la viitoarele alegeri", a mai spus liderul S&D, apreciind că nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale (privind legea privind comasarea alegerilor - n.r.) ar fi un "semn foarte, foarte negativ".

 

4. Rezultatele recensământului: suntem câţi eram în 1966!
Din cauza condiţiilor draconice de trai, o parte dintre români au decis să plece din ţară pentru un job care să le asigure supravieţuirea. Natalitatea a scăzut şi ea pentru că tinerii nu sunt sprijiniţi deloc să-şi întemeieze un cămin, retribuţiile dedicate mamelor au scăzut foarte mult, iar mortalitatea, evident, că a crescut ca urmare a condiţiilor vitrege de viaţa. Dacă situaţia rămâne în continuare la fel de nefavorabilă existenţei umane sunt şanse ca românii să devină o specie pe cale de dispariţie.

Rugat să comenteze rezultatele recensământului 2011, fostul preşedinte al României, Ion iliescu a declarat, la Realitatea TV, că fenomenul scăderii demografice era cunoscut demult şi că existau prognoze conforme cărora, după 2020, românii vor ajunge la doar 16 milioane.

Potrivit lui Iliescu, soluţia ar fi asigurarea unor politici economice mai sănătoase, care să creeze condiţii de viaţă mai bune şi locuri de muncă.
"În primul rând, trebuie să asiguram politici economice mai sănătoase, care să creeeze condiţii de viaţă oamenilor, locuri de muncă, perspective pentru tineri la diverse niveluri de pregătire profesională, să devină atractivă viaţa in interiorul tarii, e problema fundamentală pentru orice politician, indiferent de orientările ideologice", a comentat Iliescu.

Potrivit datelor provizorii prezentate, Joi, de Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, în România sunt 19 milioane de cetăţeni, cu două milioane mai puţin decât la ultimul recensământ.

O asemenea cifră este echivalentă cu cea din 1966. În 2002, populaţia se ridica la 21,6 milioane de români. Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 Octombrie 2011 prezintă o primă estimare privind numărul populaţiei, al gospodăriilor populaţiei şi al fondului de locuinţe.

Rezultatele provizorii obţinute se prezintă astfel:

Populaţia stabilă: 19,0 milioane (19.042.936) persoane
 
Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717) gospodării

Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 8,5 milioane locuinţe (din care: 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit)

Clădiri: 5,1 milioane clădiri (5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit)

Numărul persoanelor prezente în România şi care au putut fi recenzate s-a ridicat la 18,38 de milioane, alte aproximativ 658.887 persoane nefiind găsite pentru a se putea realiza recenzarea.

 

5. Cod Portocaliu peste întreaga ţară
Săptămână de coşmar în România! Iarna s-a răzbunat pentru că ne-a păsuit două luni şi a făcut dezastru în toată ţara. În ultima săptămână au murit din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile "aproximativ 30 de persoane", conform ministrului Internelor, Traian Igaş.

La începutul acestei săptămâni, meteorologii au emis o avertizare cod portocaliu de ger, valabilă până vineri, 3 Februarie, pentru Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Maramureş şi Dobrogea, unde temperaturile minime vor fi, în general, între -27 şi -17 grade.
Totodată, meteorologii au emis o avertizare cod galben pentru acelaşi interval, valabilă pentru Crişana şi Banat, unde noaptea temperatura va coborî sub -10 grade. Joi a fost emis un nou cod galben, valabil de vineri dimineaţă până duminică seara, meteorologii avertizând că aria ninsorilor va cuprinde treptat toate regiunile, începând din sud-vest, local stratul de zăpadă va depăşi 20 de centimetri, iar vântul va avea la rafale viteze de peste 60 de km/h.

Sute de persoane au fost înzăpezite, oamenii rabdă în frig. Au fost avarii ale reţelei de electricitate, oamenii au stat pe întuneric.
Cei mai afectaţi au fost copii şi bătrânii. Cursurile au fost suspendate Joi, 2 Februarie, în 180 de unităţi de învăţământ din 16 judeţe, în şase judeţe fiind înregistrate probleme mai mari, printre care Alba, Botoşani şi Constanţa, a anunţat Ministerul Educaţiei.

Potrivit raportărilor transmise de inspectoratele şcolare judeţene, în 20 de judeţe activitatea unităţilor de învăţământ nu a fost afectată de temperaturile scăzute.

"16 inspectorate şcolare judeţene au anunţat suspendarea cursurilor în aproximativ 10 unităţi de învăţământ, în vreme ce alte 6 judeţe înregistrează probleme mai mari. Dintre acestea, amintim judeţele Alba (47 de unităţi de învăţământ), Botoşani (28 de unităţi de învăţământ) şi Constanţa (26 de unităţi de învăţământ)", a precizat MECTS.

Un număr de 14 drumuri naţionale şi A2 (Bucureşti - Cernavodă) erau în continuare închise circulaţiei, sâmbătă, la ora 11,00, în timp ce pe alte opt drumuri naţionale traficul era restricţionat pentru vehicule cu MTMA mai mare de 3,5 tone sau 7,5 tone.

În această perioadă, oamenilor le-a fost greu să acceadă la unităţile sanitare pentru a primi ajutor. Două femei din judeţul Buzău au născut la domiciliu, în noaptea de Vineri spre Sâmbătă, la una dintre ele ambulanţa reuşind să ajungă abia sâmbătă în jurul orei 11.00 din cauza drumurilor înzăpezite.