Publicat: 13 Ianuarie, 2013 - 00:00

AMOS News a monitorizat cele mai importante evenimente înregistrate în această săptămână:

1 "Starea bugetului" - pe înţelesul tuturor
Premierul Victor Ponta a prezentat, joi, aşa cum a promis, bugetul de stat "pe înţelesul cetăţeanului". Ponta a arătat "starea naţiunii" din punct de vedere al lucrurilor bune pe care le va face Guvernul anul acesta pentru salariaţi, pensionari şi mediul de afaceri. "Nu este însă totul lapte şi miere. Vor fi anunţate şi deciziile dificile pe care trebuie să le ia Guvernul", spune acesta. Principalele declaraţii ale primului ministru sunt următoarele:
 
- Vreau să lămuresc mesajul pentru starea bugetară a naţiunii. E o idee născută în SUA. În România, sistemul constituţional e diferit, însă responsabilitatea absolută a şefului Guvernului e de a prezenta cum stăm cu banul public. Nu doresc să-mi însuşesc o altă calitate.
 
- În 2013, PIB-ul va fi de 140 miliarde de euro echivalent cu 7000 de euro pentru fiecare cetăţean român. România a pierdut până acum acest PIB, am scăzut la 124, 131, 132 de miliarde. Deficitul bugetar a reprezentat banii pe care a trebuit să-i împrumutăm.
 
- Datoria publică pe care va trebui s-o returnăm este de 51 de miliarde de euro, 2500 de euro pentru fiecare român. În urmă cu patru ani aveam 28 de miliarde de euro, de la 1400 de euro datorie pentru fiecare cetăţean, acum avem 2500. Acest lucru se reflectă în cât plătim dobânzi în fiecare an. În ultimii patru ani, aproape s-a dublat datoria.
 
- România are o datorie de 34% din PIB. Doar trei ţări au o datorie mai mică: Estonia, Bulgaria şi Luxemburg.
 
- Pensii: 11,1 miliarde de euro avem de plătit. Avem 4,5 milioane de angajaţi, peste 6 milioane de pensionari. E o sarcină dificilă, dar pe care ne-am angajat-o
 
- 7,8 miliarde de euro pentru investiţii. Nu se reduce în niciun fel suma alocată în 2012.
 
- Cheltuieli cu bunuri şi servicii: 7,6 miliarde de euro
 
- Asistenţa socială: 4,4 miliarde de euro
 
- Dobânzile: 2,5 miliarde de euro.
 
- Subvenţii: 1,1 miliarde de euro.
 
- Contribuţia României la bugetul UE: 1,4 miliarde de euro.
 
- Alte cheltuieli: 2,9 miliarde de euro.
 
-Pentru sănătate: 6,2 miliarde de euro.
 
-Transporturi 4,9 miliarde euro.
 
-Educaţie şi Cercetare: 4,4 miliarde euro.
 
-Agricultură: 3,8 miliarde euro.
 
-Administraţia publică locală şi centrală. 2 miliarde euro.
 
-Apărare: 1 miliard euro.
 
-Mediu: 1 miliard euro.
 
- În 2012, am îndeplinit toate criteriile referitoare la deficitul bugetar convenite cu FMI şi BM. În 2012, deşi an electoral, am redus deficitul bugetar cu 2,5 miliarde de euro, faţă de 2011. În 2012, România e pe primul loc în UE în ceea ce priveşte efortul de scădere a deficitului. Nu e neapărat o fericire, dar s-au spus multe lucruri anul trecut şi cred că responsabilitatea nu s-.a făcut în detrimentul câştigului electoral. Pentru prima dată din 2007, ne-am încadrat într-o limită de deficit, ceea ce este o limită prevăzută în tratatele europene.
 
- Stabilitatea politică şi predictibilitatea au ajutat revenirea cursului de schimb.
 
- În 2012 nu a trebuit să mai tragem din banii care erau la dispoziţia României din partea FMI. Statul s-a împrumutat de pe pieţele private, dar cu costuri din ce în ce mai mici.   
 
- Plata indexării pensiilor cu 4% presupune o alocare suplimentară de 500 de milioane de euro. A doua tranşă de alocare pentru restabilirea salariilor bugetarilor presupune o alocare suplimentară de 1,1 miliarde de euro.
 
- Decizia de a reudce numărul consilierilor cabinetelor demintarilor, mesajul pe care vrem să-l dăm e că nu se începe de la bază când se taie, ci de la vârf.
 
-Parlamentul să rămână la nivelul de buget de la 2012. Suma pentru fiecare parlamentar va fi mai mică. La Guvern, de la numărul de consilieri vom trece la reducerile în aparatul central
 
Există privilegii despre care opinia publică află foarte rar.
 
-Nu vom mai aproba finanţarea investiţiilor pentru care există posibilitatea de a accesa fonduri europene. Dacă poţi accesa nu mai vii să ceri bani la bugetul de stat. Interzicem prin lege. De ce să  dăm bani de la buget dacă pot fi luaţi de la UE?
- Se va face inventarierea tuturor proiectelor începute până acum. Cele care sunt cu adevărat importante le prioritizăm.

 

2. Scandalurile sexuale zguduie Poliţia
Scandalul sexual din județul Olt în care un poliţist este acuzat de hărţuirea sexuală a unei subordonate şi cel din Ilfov au dus la verificarea întregului sistem. Din dispoziția ministrului Afacerilor Interne, Radu Stroe, echipe de specialiști din cadrul Aparatului central al M.A.I. și ai Inspectoratului General al Poliției Române se vor deplasa la mai multe inspectorate de poliție județene pentru realizarea unor verificări cu privire la respectarea principiilor de etică și deontologie profesională.
 
Din aceste echipe de verificare vor face parte sociologi, psihologi, dar și ofițeri din structurile de control.
 
Cu ocazia acestor misiuni vor fi identificate situațiile care reprezintă atitudini neconforme reglementărilor în vigoare în relația șef-subordonat, practici discriminatorii în raport cu angajatele și alte aspecte care privesc climatul organizațional în interiorul acestor unități.
 
Conducerea Ministerului Afacerilor Interne își reafirmă întreaga disponibilitate pentru identificarea și sancționarea drastică a oricărui tip de atitudini care încalcă prevederile legale, ordinele interne și normele privind deontologia profesională specifică funcției publice de polițist.

Șeful Departamentului Ordine și Siguranță Publică din MAI, Anghel Andreescu, a anunţat, Joi, în legătură cu scandalul sexual din județul Olt, detașasarea șefului IPJ Olt, Ion Voicu, la un alt Inspectorat de Poliție.
 
Această decizie a fost anunțată în ciuda faptului că ministrul Radu Stroe a anunțat că acesta va fi demis din Poliție.
 
”Situația din județul Olt nu este singulară, și s-a decis astfel realizarea unei diagnoze a climatului organizațional în principalele unități ale ministerului. Nu este vorba de un control tematic sau de fond asupra managementului șefilor. Mai multe dintre cercetări sunt încă în curs, deci mai multe detalii vor fi oferite în cadrul conferinței de la ora 17:00”, a declarat Andreescu.
 
Privind cele două județe în care au avut loc cele două scandaluri sexuale, Ilfov și Olt, cercetările continuă și vor fi dispuse măsuri în consecință odată cu tragerea concluziilor.
 
”Problema angajatei de la Olt va fi rezolvată astăzi, iar față de ofițerul în cauză - s-a decis detașarea acestuia la alt Inspectorat de Poliție”, a completat acesta, spunând că ”în MAI nu este loc pentru cei care încalcă legea”.
 
Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a anunțat marți că Inspectoratul Județean de Poliție Olt va avea o conducere interimară, pe o perioadă nedeterminată, precizând că îl va suspenda pe actualul conducător al instituției, Ion Voicu, pe care l-a acuzat că fuge de răspunderi.

 


3. Scandalul din CSM: procurori contra judecători
Asociaţia Magistraţilor şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) au contestat luni alegerea unui procuror la vârful Magistraturii. Procurorii nu ar fi la fel de independenţi ca judecătorii întrucât se află sub autoritatea ministrului Justiţiei - susţin cele două asociaţii.În plus, alegerea Oanei Schmidt Hăineală s-ar fi făcut în condiţii discutabile. Procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă şeful CSM cu votul a 10 membri din cei 18 ai Consiliului.
 
Judecătorul Danileţ este vizat el însuşi de mai multe cereri de revocare din funcţia de membru al CSM.
Magistraţii susţin că membrii CSM şi-au exercitat în mod necorespunzător atribuţiile încredinţate prin alegerea lor în acest Consiliu,
 
Procedura de revocare a membrilor Consiliului este destul de greoaie. Astfel procurorii din CSM pot fi revocaţi doar în cadrul unei adunări generale a procurorilor, aceeaşi procedură aplicându-se şi în cazul judecătorilor.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a cerut, vineri seară, anularea alegerilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM, plenul Consiliului respingând cererea cu majoritate de voturi. Alegerea vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost amânată pentru săptămâna viitoare, adica, azi, 08 ianuarie,  şedinţa de vineri fiind suspendată din lipsă de cvorum.
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a solicitat, miercuri, în urma şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, demisia tuturor membrilor CSM.  În caz contrar, AMR intenţionează să demareze procedurile de revocare din funcţie a membrilor CSM.
 
De altfel, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt-Hăineală, a declarat miercuri că nu ia în calcul o demisie de onoare şi că o posibilă revocare a sa din această funcţie putea fi luată până luni când i-a început mandatul.
 
"Nu este o opţiune demisia, nu s-a solicitat revocarea mea, s-a solicitat revocarea hotărârii prin care am fost aleasă, este o diferenţă, ca şi act administrativ o hotărâre poate fi revocată de organul emitent până la momentul în care intră în circuitul civil şi începe să producă efecte juridice. Acest moment s-a produs luni, practic mandatul de preşedinte a început să curgă, posibilitatea de a revoca o astfel de hotărâre subzistă numai până în ziua de luni", a afirmat Hăineală.
 
Şedinţa de miercuri a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost amânată, din lipsă de cvorum.
 

 


4. CNA s-a trezit din letargie şi a asancţionat "orgia" Nicolaescu
Televiziunile de ştiri din România au fost sancţionate drastic, joi, de Consiliul Naţional al Autovizualului pentru încălcarea legii audiovizualului în cazul mediatizării decesului regizorului Sergiu Nicolaescu.
 
Amenzile totale aplicate de CNA sunt în valoare de 160.000.
 
 Realitatea TV a primit o amendă de 10.000 de lei, Antena 3 – 20.000 de lei, B1 TV – 30.000 de lei, iar RTV - 100.000 de lei.
 
 Membrii CNA au considerat că televiziunile de știri au încălcat articolele privind demnitatea umană, dreptul la viață privată și promovarea unor informații insuficient verificate.
 
Doi dintre membrii CNA au considerat că amenda aplicată postului Realitatea TV este mult prea mică și au anunțat că vor continua să monitorizeze modul în care televiziunea a transmis evenimente în perioada 3 – 5 ianuarie și vor reveni cu sancțiuni, dacă este cazul.


5. Soluţie absurdă a instanţei: Năstase pierde zilele câştigate
Adrian Năstase va afla abia pe 12 februarie dacă va fi sau nu eliberat condiţionat. Magistraţii au respins cererea de preschimbare a termenului de judecată, formulată de avocaţi.
 
Avocatul Ion Cazacu a declarat într-o intervenţie telefonică la o emisiune tv că: "Nu ştiu care sunt motivele care au determinat judecătorul să ia o astfel de decizie. (...) Opinia mea este că această decizie este greşită pentru că, în 12 februarie, practic dl. Adrian Năstase a pierdut toate beneficiile care au rezultat din activitatea lui depusă în penitenciar. Deci câştigase 45 de zile şi mai avea cele şase zile cât petrecuse în spital. În felul acesta, prin lungimea procedurilor, practic dl Adrian Năstase pierde acest beneficiu şi se îndreaptă uşor-uşor cu toate procedurile către data de 26 februarie când s-ar fi împlinit efectiv, fără zile câştigate, acea treime (de efectuare a pedepsei - n.r.) şi când sigur se va aprecia din nou de către Comisia din penitenciar dacă va fi eliberat condiţionat. (...) Mi se pare destul de în afara spiritului legii să dai termene atât de lungi, în condiţiile în care se pune în discuţie eliberarea unui om", a declarat avocatul fostului prim-ministru.

Pe data de 3 decembrie, avocatul Ion Cazacu a declarat că Năstase ar mai avea de executat, după calculele apărării, 35 - 36 de zile de închisoare din condamnarea primită în dosarul Trofeul Calităţii. În 5 decembrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca cele şapte zile petrecute de fostul premier în Spitalul Floreasca, ca urmare a unei tentative de sinucidere înainte de a fi încarcerat, să fie scăzute din condamnare.

Năstase a fost încarcerat şase zile mai târziu, în seara zilei de 26 iunie, la Penitenciarul Rahova.