Publicat: 25 Noiembrie, 2013 - 10:24

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susținut duminică, 24 noiembrie, la Palatul Cotroceni, următoarea declarație de presă:

Președintele României, Traian Băsescu: Bună seara! V-am făcut duminica încurcată. Într-adevăr, va fi un adevărat exerciţiu, pentru că rar mi-a fost dat să decid a ţine o conferinţă de presă, o declaraţie de presă cu cifre. Dar este singurul argument care mi-a mai rămas, aşa că va trebui să suportaţi o conferinţă de presă, o declaraţie de presă grea. Sigur, totul porneşte de la conferinţa de presă pe care a ţinut-o premierul vineri în care, într-adevăr, a fost la înălţimea funcţiei: a reuşit să se încurce ca un adolescent la prima întâlnire - se întâlnea probabil prima dată cu cifrele bugetului în întrebările presei. De aceea, aş vrea să nu se creadă că în statul român nu există nimeni care să înţeleagă ce urmează să se întâmple românilor anul viitor şi am ţinut să dau nişte explicaţii.

Ca niciodată, îl voi cita pe premier ca pe un clasic. La un moment dat, premierul afirmă faptul că am contestat la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă 26/2013 prin care limitam veniturile persoanelor aflate în conducerea companiilor cu capital majoritar sau integral de stat. Această afirmaţie este o probă de superficialitate; eu i-am trimis chiar dânsului acea lege pentru că am trimis-o înapoi la Parlament. Deci, grupul parlamentar USL a fost chemat să reanalizeze punerea la dispoziţie a conducerilor companiilor de stat către clientela politică, eu apreciind că nu este corect şi că, eventual, dacă ar urma exemplul lui Emil Boc, care a limitat drastic veniturile membrilor Consiliilor de Administraţie şi ai Adunărilor Generale ale Acţionarilor, ar fi un lucru potrivit în acest moment. Deci nu am trimis această Ordonanţă 26 la Curtea Constituţională, ci la Parlament, în încercarea de a găsi o soluţie împreună cu Parlamentul înainte de a mă adresa Curţii Constituţionale, dacă va fi cazul. De altfel, niciodată n-am avut practica să atac întâi la Curtea Constituţională, ci întâi am încercat o soluţie cu Parlamentul care este forul decizional în ceea ce priveşte legile. Deci, Ordonanţa 26, care vizează veniturile clientelei politice, se află la Parlament.

Mai există o afirmaţie a domnului prim-ministru, şi ea sună cam aşa: "Sper că am reuşit să lămuresc pentru toţi cei care doresc să afle adevărul despre situaţia bugetului, situaţia Rompetrol, cea referitoare la perioada imediat următoare. Sunt convins că, în final, responsabilitatea politică va prevala faţă de bătălia personală dintre preşedinte şi Guvern şi Parlament". Eu aş face aici o precizare: nu am nicio bătălie politică cu nimeni, dar îmi exercit atribuţiunile constituţionale în favoarea românilor, şi nu în favoarea partidelor. De altfel, dacă ar vrea să avem o bună colaborare - şi asta înţeleg din declaraţia de vineri -, premierul ar trebui să facă două lucruri esenţiale pentru mine şi pentru ţară: primul - să respecte legea, iar cel de-al doilea - să respecte instituţiile statului. Şi în momentul în care face aceste două lucruri, să respecte legea şi instituţiile statului, în acel moment relaţiile dintre noi vor fi perfecte. Toate întâmplările din ultima perioadă îl ajută pe premier să înţeleagă că atunci când tu, ca prim-ministru, ca Guvern, nu respecţi legea, degeaba ai o majoritate de 72%; degeaba îţi votează Parlamentul memorandumul Rompetrol, dacă tu nu respecţi Constituţia prin acea lege. Deci, esenţa exercitării puterii la nivelul de 70-72%, cât are USL acum în Parlament, este încadrarea exercitării acestei puteri în lege şi Constituţie; şi atunci nimeni nu se va opune.

Şi pentru că suntem la capitolul Rompetrol, aş vrea să lămuresc acest aspect pe care premierul îl vedea aşa, ca pe un dezastru - respingerea de către Curtea Constituţională a legii de aprobare a memorandumului. Şi eu vreau să-l încurajez: el trebuie să fie optimist pentru că memorandumul a rămas în vigoare. Eu nu am atacat la Curtea Constituţională decât tangenţial conţinutul memorandului. Acest lucru l-a făcut un grup de parlamentari în luna iunie, ei au atacat pe conţinut memorandumul. În ceea ce priveşte atacul meu la Curtea Constituţională cu privire la legea de aprobare a memorandumului Rompetrol, în afară de câteva observaţii tehnice pe conţinutul memorandumului, fondul atacului la Curtea Constituţională a fost în cele din urmă pe tratamentul egal care trebuie aplicat persoanelor şi companiilor în România - Art.16 din Constituţie. Persoanele, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice, trebuie să aibă tratament egal. Deci nu poţi pentru Chevron să nu duci legea în Parlament când ai aprobat exploatarea gazelor de şist, explorare şi exploatare, iar pentru Rompetrol s-o duci - asta, una. Al doilea element atacat a fost amestecul puterii legislative în competenţele puterii executive. Acordurile, memorandumurile între un agent economic şi Guvern sunt responsabilitatea Guvernului, pentru că dacă vom crea precedentul în care pentru un memorandum un agent economic trebuie să obţină o lege, facem din parlamentari negociatori cu respectiva companie, ceea ce nu poate funcţiona în nicio democraţie. Era un amestec de competenţe între Guvern şi legislativ. Acesta este motivul pentru care Curtea Constituţională a respins legea de aprobare a memorandumului, iar declaraţiile premierului, pur şi simplu, îmi ridică foarte multe probleme - şi vi le-aş reaminti. Iar mai cred un lucru: că dacă se dă o decizie a Curţii Constituţionale, ar fi extraordinar ca după patru luni să nu se dea o decizie contrară a aceleaşi Curţi, că atunci nu mai ştim niciunii ce să facem şi cum să facem, pe ce să ne bazăm. E ca Agamiţă Dandanache... El trebuia să ştie, ca şef de Guvern, care a fost conţinutul întâmpinării la Curte făcut de parlamentari şi care a fost conţinutul întâmpinării la curte făcut de Preşedinţie. Mai are aici o intervenţie interesantă - şi, sincer, îi felicit pe ziarişti pentru profesionalism - în care spune domnul prim-ministru: "Eu nu doresc să comentez faptul că în luna iunie o lege a fost declarată constituţională şi în luna decembrie neconstituţională; atât". Ei, remarca asta consolidează confuzia în care se află premierul, incapacitatea de a înţelege legile ţării şi Constituţia, incapacitatea de a face deosebire între conţinutul a două intervenţii la Curte - în care, repet, parlamentarii au avut ca fond intervenţia pe conţinutul memorandumului, iar Preşedinţia a avut ca fond intervenţia pe discriminarea agenţilor economici şi a persoanelor fizice în faţa legii şi amestecul puterii legislative în treburile puterii executive. Ăsta e ghinionul, când îţi obţii doctoratul fără să ştii ce scrie în el: nici măcar jurist bun nu poţi să fii. Asta e, doctori în drept... Cred că am lămurit lucrurile cu Rompetrolul. Aş vrea să fac o singură subliniere. Preşedinţia neatacând pe fond conţinutul memorandumului rămâne valabil. Numai că domnul prim-ministru va trebui să şi-l asume, cu toţi cei 400 de milioane de dolari pe care i-a făcut cadou companiei Rompetrol; va trebui să şi-l asume prin hotărâre de Guvern, dacă simte nevoia. Dacă nu, rămâne cu memorandumul şi îl pune în aplicare, că asta l-ar putea feri. Acolo nu a semnat el, a semnat cel de la OPSPI, pe care l-a pus să semneze. El a scăpat de semnătură. A vrut să o rezolve cu Parlamentul, n-a mers - exact ca la Roşia Montană. Vrea să se acopere, neasumându-şi responsabilitatea pentru acţiuni guvernamentale clare, fără echivoc, iar aici problema nu este că are cineva ceva cu premierul, să fie supărat că nu-şi asumă răspunderea. Problema este ce facem în relaţia Executiv-Parlament. Dacă problemele Executivului le dăm Parlamentului să le transforme în lege, cum mai controlează Parlamentul Executivul? Este un conflict major constituţional, peste care nu se poate trece.

Şi acum aş veni la buget. Încep cu o afirmaţie fără echioc - un set de afirmaţii fără echivoc. Susţin fără rezerve indexarea pensiilor cu 3,76% - şi chiar dacă nu aş susţine, ea este în lege, deci trebuie făcută. Susţin acordarea burselor suplimentare, un supliment de bani pentru medicii rezidenţi şi creşterea cu 10% a salariilor pentru cadrele didactice, aşa cum Guvernul şi-a propus. Este un lucru foarte bun creşterea salariului minim, de la 800 la 850, şi pe urmă, în etapa a doua, de la 850 la 900 de lei, pentru că asta aduce venituri suplimentare prin CAS în bugetul de stat şi diminuează evaziunea fiscală în ceea ce priveşte salarizarea celor care lucrează chipurile legal, dar îi ţin patronii cu salariul minim pe economie, în loc să evidenţieze salariul legal; deci este o măsură foarte bună. Foarte bună creşterea venitului minim garantat cu 5%. De asemenea, a venit timpul să plătim deciziile judecătoreşti care au titluri executorii pentru salariile care nu au fost acordate la un moment dat, pentru tăierile din salariu, unde s-au obţinut titluri executorii. Nu am nicio problemă, sunt susţinător fără rezerve al creşterii volumului de cofinanţare pentru fondurile europene şi sunt un mare susţinător al programului de autostrăzi. Deci nu înţeleg de ce s-a supărat domnul prim-ministru ieri, şi spunea ce îl împiedic eu să facă. Nu, şi am să vă demonstrez că poate să le facă dacă vrea să le facă, renunţând la accizarea suplimentară a combustibilului. De altfel, această conferinţă, declaraţie de presă, se vrea şi un avertisment şi o deschidere de dialog şi către Parlament, şi către Guvern. O spun în mod categoric: dacă nu se renunţă la creşterea accizei la combustibil, voi trimite înapoi bugetul de stat. După care este foarte posibil să îl atac şi la Curtea Constituţională, dacă voi găsi în el motive în forma finală. De ce cred că această acciză suplimentară nu are ce să caute? Vă dau doar puţine elemente - vă rog să mă credeţi că muncesc de zile în şir, împreună cu consilierul economic, să găsim soluţii. Că este uşor să spui demagogic: „Nu vreau acciză la benzină" dacă nu ai soluţii. Or, eu cred că sunt soluţii; şi sunt soluţii mult mai multe în buget, dar până nu discuţi chiar cu cei care urmează să facă cheltuielile - şi nu neapărat cu miniştrii; de multe ori trebuie să discuţi cu directorii, cu şefii de instituţii, ca sa înţelegi unde sunt excedente. Dar trec la câteva lucruri care ne preocupă în cel mai înalt grad. Spre exemplu - pe date EUROSTAT discutăm, deci care nu pot fi contrazise de nimeni -, şomajul în septembrie 2012 era 6,7%; şomajul în septembrie 2013 este 7,5%. Asta înseamnă o creştere a numărului de şomeri cu 56.000. Nu ştiu unde sunt zecile de mii de locuri de muncă şi zecile de miliarde pe care le investea Guvernul până la sfârşitul anului, dar cifrele oficiale la nivelul UE despre România sunt acestea, cu privire la şomaj.
Ar trebui să mai privim un lucru: agricultura este ciclică. Anul acesta poate fi o recoltă foarte bună, cum am avut-o, sau mai puţin bună, cum a fost în 2012; sau când am avut inundaţii - a fost şi mai puţin bună. Şi atunci, pentru a vedea evoluţia economiei, este bine să calculezi Produsul Intern Brut pentru tine, ca să ai un diagnostic corect, scoţând agricultura, care are efecte ciclice, sezoniere, extrem de dependente de climă ş.a.m.d. Dacă privim aceste cifre, vom constata că în 2012 creşterea economică a fost de 2,1%, creşterea PIB, iar în 2013 vom avea o creştere de 0,8-1% - şi este provizorie, încă nu sunt datele definitive la ce s-a comunicat până acum; abia la anul, prin iunie, vom şti datele definitive - iunie-toamnă. Deci, aş fi extrem de prudent în ceea ce priveşte evoluţia economiei româneşti. Având în vedere această creştere extrem de mică, dar încurajatoare - slavă Domnului că nu este minus! -, chiar dacă este provizorie, aş fi foarte prudent în ceea ce priveşte măsurile de creştere a fiscalităţii. Sunt convins că introducerea de noi poveri fiscale nu face decât să amâne, să frâneze şansa de relansare pe care România o are. Şi avem şanse bune, pentru că economia este macrostabilizată, deficitul de cont curent, datorită exporturilor foarte bune, ca efect al punerii în valoare a investiţiilor din anii trecuţi, s-a redus, a ajuns la un nivel absolut acceptabil, deci avem condiţii. Problema este dacă luăm măsurile de relansare sau nu - sau, dacă nu putem să luăm măsuri de relansare prin relaxare fiscală, măcar să nu îngreunăm relansarea fiscală prin introducerea de noi taxe şi impozite. La fel cum am afirmat atunci când coaliţia Guvernului Boc a mărit TVA cu 5%, afirm şi acum că prin creşterea accizei la combustibil se face o mare greşeală economică, o greşeală care - bugetul demonstrează - poate fi evitată. Creşterea accizei la combustibil va avea impact în toată economia şi în fiecare casă - şi în preţul de transport, şi în preţul alimentelor, şi în preţul bunurilor de larg consum, în orice; şi în transportul public, peste tot va fi un impact destul de mare. Deci, ceea ce domnul prim-ministru spune că vrea să dea oamenilor în plus la pensii şi salarii va fi înghiţit de creşterile de preţuri şi de creşterile inflaţiei. În evaluarea mea - şi rog să fiu scuzat de Banca Naţională că îmi permit o astfel de evaluare -, dacă Banca Naţională înainte de introducerea acestor taxe evalua o inflaţie de 3% pentru anul viitor, eu cred că prin introducerea taxelor pe stâlpi, pe toate construcţiile şi a accizei suplimentare pe combustibil inflaţia va fi 3,5-3,6 anul viitor. Deci, în opinia mea - din experienţă o spun, şi încă o dată rog Banca Naţională să mă scuze, dar la o asemenea conferinţă de presă nu aveam cum să nu exprim un punct de vedere -, cred că vom avea o creştere de inflaţie de cel puţin 0,5% adaugată pe inflaţia evaluată de Banca Naţională.

Aş vrea să înţelegem ce înseamnă 7 eurocenţi creştere de acciză. Este propagandistică, pentru că acciza nu va creşte sau costul nu va creşte numai cu 7 eurocenţi. La aceşti 7 eurocenţi se adaugă TVA de 24%, care face dintr-o dată 8,68 eurocenţi. Mai mult decât atât, Guvernul a stabilit să modifice modul de calcul al accizelor utilizând nu cursul de schimb de la 1 octombrie 2013, când era un curs mai bun - era 4,45 -, ci s-a dus cu un an înapoi, în 2012, contrar reglementărilor europene, şi utilizează o rată de schimb de 4,52 în loc de 4,45. Şi pentru ca lucrurile să fie rotunde bine, utilizează guvernul şi o inflaţie de 4,77 - tot pentru anul 2012; şi vă dau calculul, pentru că nu vreau să mergem... îl am aici; cine va fi interesat, îl pun la dispoziţie -, ceea ce duce la o creştere cu 53,44 bani pe litru la benzină şi 52,5 bani pe litru la motorină. Câţi bani aduce această creştere de acciză în bugetul de stat? Folosesc cifrele pe care le-a folosit Guvernul, şi el spune: 2,28 miliarde de lei noi, din care 1,838 miliarde acciză şi 0,44 miliarde TVA. În acciză sunt incluse toate influenţele - şi de inflaţie, şi de cost. Am simplificat lucrurile ca să evidenţiem TVA şi acciza. Bun, este o contribuţie importantă la buget. Efectele însă sunt foarte rele în economie şi vor fi foarte rele în buzunarul fiecăruia. Vor afecta major şi în mod deosebit întreprinderile mici şi mijlocii, întreprinderile familiale, dar şi marile companii de transport, care consumă tot combustibil. S-ar putea în aceste zone să fie foarte multe falimente datorită creşterii preţului la combustibil şi efectului în cascadă. Nu îmi pun problema că va intra în insolvenţă PETROM, Doamne fereşte, sau... Nu discutăm de giganţi. Dar firmele mici, familiale, IMM-urile şi companiile de transport vor fi foarte puternic afectate; companiile de transport, indiferent cât sunt de mari, vor fi puternic afectate. Sigur, acesta este efectul introducerii de la 1 ianuarie a creşterii accizei la combustibil. În concluzie, ca să reţineţi suma totală: 2,28 miliarde lei în plus în bugetul de stat. Îi propun premierului Ponta să n-o introducă, să renunţe la această acciză, având în vedere efectele rele pentru economie şi pentru şansa de relansare a economiei româneşti, şi să privească în propriul buget, împreună cu majoritatea parlamentară, uitându-se în primul rând la Ministerul Dezvoltării Regionale, care are o creştere a bugetului de 1,22 miliarde lei. Bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale a fost în 2013 de 3.580 de milioane, deci 3,58 miliarde, iar pentru 2014 este programat să fie 4,8 miliarde - deci, creştere de 1,22 miliarde, sau 1.220 de milioane. Vă e greu? E greu! Lasă, că vă duceţi în redacţie şi aveţi economişti acolo, dacă... Dar puţină răbdare. Din cei 4,8 de miliarde pe care îi are bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale 1,5 miliarde sunt programate a fi transferate către administraţiile publice în trei programe. Unul este „Modernizarea satului românesc", cel de-al doilea este „Regenerare urbană" şi cel de-al treilea "Infrastructură judeţeană" - astea sunt cele trei programe. Nu vă mai dau cifrele pe fiecare, pentru că este obositor pentru dumneavoastră. Ce constatăm când ne uităm la banii europeni, care acoperă exact aceste programe? În primul rând, pentru dezvoltare rurală sunt încă necheltuiţi la această oră - deci nu spun „neangajaţi"; încă necheltuiţi - peste 3 miliarde de euro. Dacă ar trebuii să-i cheltuiască, ar trebui să cheltuiască 1,5 miliarde în 2014 şi 1,5 miliarde în 2015, pentru că în 2016 nu se mai pot cheltui. Deci, în locul domnului Dragnea, m-aş uita foarte atent la angajarea tuturor banilor europeni de la Programul de dezvoltare rurală, unde ar putea să rezolve admirabil şi modernizarea satului românesc şi infrastructura judeţeană. Dar nu m-aş uita numai aici, pentru că ce veţi auzi imediat, probabil în seara aceasta sau mâine? Vor spune: „Da, dar sunt angajaţi, i-am repartizat pe proiecte". Da, dar câte au început şi câte nu? Sunt foarte multe proiecte aprobate care încă n-au început. Deci, trebuie duşi banii acolo unde primarii pot să înceapă imediat, derulând procedurile corecte pentru utilizarea banilor europeni - că de fapt aici e problema. „Drumuri judeţene" - or fi şi de aici, dar privim în ultima raportare de la Uniunea Europeană: în Programul Operaţional Regional s-au cheltuit până acum, deci sunt plătiţi de Uniunea Europeană, 44,2% din totalul sumei alocate, care este 3,7 miliarde, iar guvernul a trimis facturi până la 53%, tot din aceste 3,7 miliarde. Asta înseamnă că, în momentul de faţă, cel puţin 47% din bani nu sunt cheltuiţi. Asta înseamnă circa 1,6 miliarde de euro. Iar dacă cineva se va uita, va constata că sunt contracte care n-au început să se deruleze, pentru că s-au împiedicat primarii, nu ştiu ce or fi făcut... Or, aceşti bani ar trebui redistribuiţi imediat pe proiecte care n-au fost încă aprobate, pentru că nu s-au calificat, din cauza epuizării limitei de angajament. Deci, domnul Dragnea are aici resurse extraordinare. Aici vă pot spune că la „Regenerare urbană" nici măcar nu sunt acoperite toate sumele pentru izolare termică, iar oamenii ţipă, plâng că nu pot, nu au bani să-şi facă izolarea termică la blocuri sau la case. Or, programul de izolare termică încă nu este acoperit cu contracte, şi ar putea să facă domnul Dragnea regenerare urbană de cea mai bună calitate şi extrem de necesară oamenilor. Şi atunci, din cei 1,57 miliarde pe care îi transferă la administraţiile locale pe cele trei programe, ar putea să renunţe la 1,4 miliarde, pentru că are bani europeni. Din păcate, aici observ ceea ce s-a mai întâmplat într-un an, în 2008, când toată resursa, tot ce s-a putut, inclusiv banii din privatizarea BCR, au fost transmişi către baronii locali, pentru că le era greu cu banii europeni în 2008 şi scopul lor a fost electoral. Aceşti bani sunt bani aruncaţi pentru alegeri. Este inadmisibil să pui o astfel de acciză pe combustibilul pentru toată populaţia ca să-ţi faci rost de bani pentru alegeri, pentru baronii şi baroneţii şi baronaşii din teritoriu. Îmi este cunoscută supărarea multora din administraţia locală că anul acesta n-au primit bani suficienţi de la buget - îi interesează mai puţin banii europeni; bani de la buget, că ăia sunt necontrolaţi. Dacă îi controlează cineva, îi controlează tot guvernul cu instituţiile lui.

Deci, această creştere de acciză, ca să satisfaci presiunea baronilor locali, eu o etichetez cel puţin ca fiind iresponsabilitate. Nu ai dreptul să conduci o ţară şi să pui biruri pe populaţie pentru partid, ca să-i fie bine partidului şi să sufere atâta amar de lume. Am experienţa măririi TVA cu 5% în 2010. A fost una dintre marile erori! Trebuia căutată altă soluţie. Sigur, a fost o măsură luată în timp de criză, pe un refuz al Curţii Constituţionale pe o soluţie care ziceam noi că este mai bună. Dar am trăit toţi creşterea TVA cu 5%. Ceea ce v-am exemplificat cu cifre înseamnă creşterea preţului la combustibil cu 8% - 53 bani. Este profund necinstit şi acesta este motivul pentru care voi trimite bugetul înapoi Parlamentului. Pentru că domnii din administraţia locală au surse, banii europeni, şi pentru că domnii de la Guvern pun un bir inutil şi toxic pe populaţie, pe consumatori, ca să poată satisface comandamentele de partid. Acesta este motivul pentru care le voi trimite bugetul înapoi. Şi îl trimit şi la Curtea Constituţională pe urmă.

Bun. 1,4 miliarde i-am găsit la Dragnea. De unde mai găsim bani, că avem nevoie de 2 miliarde? Uitându-mă cu atenţie în buget, constat că ne cresc sumele alocate serviciului datoriei, deci dobânzilor la credite, ceea ce, sincer să fiu, mi se pare ciudat, în condiţiile în care vom avea în 2014 un deficit mai mic, deci o sumă mai mică de împrumutat, în condiţiile în care dobânzile pentru România - ca pentru toată regiunea, de altfel - pe piaţa internaţională, dobânzile pentru împrumuturi au scăzut considerabil şi în condiţiile în care România se împrumută la maturităţi mult mai mari. Am trecut de perioada de criză, când împrumutam bani pentru trei luni şi cu 9% dobândă. Acum împrumutăm pe cinci ani, pe zece ani, cu 4%, cu 4,2% dobândă şi multe dintre creditele pe termen scurt au fost transformate în credite pe termen mediu şi lung. De aceea mi se pare în neregulă creşterea cheltuielilor cu dobânzile de la 9,6 miliarde la 10,1 miliarde. Aici sunt peste 500 de milioane, reprezentând un buffer - care, când nu se cheltuieşte, se duce în rezerva prim-ministrului sau se duce unde om mai avea nevoie. Deci, de aici aş lua alte 500 de milioane, de la dobânzi. Şi, dacă vă uitaţi ce s-a întâmplat anul acesta, cât a fost în bugetul iniţial suma alocată plăţii serviciului datoriei, deci dobânzilor, şi cât a rămas la rectificare, veţi constata tot aşa, că e o reducere de vreo 500-600 de milioane. Întotdeauna capitolul dobânzi, la care nu s-a priceput niciun ministru, a fost aşa, un buffer, o rezervă, ştiută de regulă numai de ministrul de Finanţe, dar când relaţia ministru de Finanţe-premier a fost mai bună a ştiut-o şi premierul. Şi mai sunt capitole care se transformă în buffere de rezervă pentru mişcat bani, funcţie de nevoile politice. Deci, 1.400 de milioane - şi eu, din această sumă de 10,1 miliarde, am curajul să spun Guvernului să ia 600 de milioane; să o reducă cu 600 de milioane, pentru că este umflată. Şi atunci, 1.400 de la clientela politică a domnului Dragnea şi cu 600 de aici se fac 2.000 de milioane, deci 2 miliarde. Ne mai rămân de recuperat doar 280 de milioane - şi, pentru că v-am spus taina cu buffer-ul, gândiţi-vă numai că doamna Câmpeanu, la Ministerul Muncii, anul acesta a dat o jumătate de miliard înapoi. Astfel de buffere găsim în multe locuri în bugetul de stat care, de regulă, după fiecare trimestru, se duc în rezerva prim-ministrului, pentru buna sa dispoziţie şi discreţie. Le alocă prin hotărâre de Guvern clienţilor politici. Nu e inventată de premierul Ponta treaba asta, e din vremea din Tăriceanu, a menţinut-o şi Boc, am fost împotriva ei şi în timpul lui Boc, sunt împotriva ei şi acum. Şi vă mai spun ceva: acest 280 aş putea să spun oricând de unde. Dar dacă spun „de la Ministerul Muncii", vor spune toţi: „Vrea să ne taie pensiile"; dacă spun „de la Transporturi", vor spune toţi: „Vrea să nu facem autostrăzi". 280 de milioane este o sumă ridicolă în bugetul de stat, în raport cu cele 217 miliarde, cât este venitul bugetului de stat pentru anul viitor - 280 de milioane reprezintă 1%. Dar de asta nu vreau, ca să mă feresc de propagandă. Oricând, cu un ministru de Finanţe sau cu un premier serios, pot să-i spun de unde să ia aceşti 280 de milioane. Ceea ce înseamnă: 1400 de la clientela politică, 600 de milioane de la buffer-ul de la dobânzi, înseamnă că avem suma cu care să nu se introducă acciză pe combustibil. Ea este vizibilă în buget şi după trauma din 2010 poporul ăsta nu merită să mai sufere încă o dată, în condiţiile în care nu este necesar. Atunci nu aveam de unde să luăm bani. Nu mai puteam plăti salariile, sănătatea, Poliţia, Armata. Acum putem! Şi doar pentru a satisface clientela politică este total nejustificat.

Astea sunt cele ce am vrut să vi le spun. Nu vă spun că m-am uitat în ordonanţa asta prin care au introdus în Codul Fiscal taxa pe stâlp; este atât de prost scrisă şi este o confuzie grosolană între proprietate şi patrimoniu, încât este la legea bunului plac - cum vor vrea Finanţele s-o aplice, aşa o vor aplica. La fel de bine pot să colecteze o jumătate de miliard cu ea sau pot să colecteze 15 miliarde cu ea, cu uşurinţă, pentru că au creat o confuzie asupra a ceea ce impozitează: proprietatea sau patrimoniul. Şi ei s-au referit la patrimoniu. Or, în patrimoniul unei companii intră şi ce este în leasing, şi ce este... Cred că vor trebui să o rescrie, pentru că au mari probleme. Cam astea sunt cele ce am vrut să vă spun. Dacă aveţi întrebări, strict pe această temă.

Întrebare: Domnule preşedinte, aţi spus clar că aveţi de gând să retrimiteţi bugetul în Parlament dacă va rămâne în această formă, şi vă gândiţi şi la o sesizare către Curtea Constituţională. Aş vrea să vă întreb care sunt consecinţele, pentru că în mod clar s-ar întârzia adoptarea bugetului. Am văzut ce spunea premierul; care este viziunea dumneavoastră, consecinţele pentru români?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, cred că nu va fi nicio consecinţă. Eu am tras toate semnalele posibile şi am făcut-o public. Pot să ţină cont de acest lucru, pot să renunţe foarte bine la acciză, şi nici măcar nu au de renegociat cu Fondul, pentru că sunt 2,28 de miliarde convenite cu Fondul ca venit.

Întrebare: Dacă nu renunţă?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Le spun de unde le-au tăiat şi cu asta basta. Rămân pe deficitul de 2,2%. Dacă au nevoie îi ajut, dacă nu, nu-i nicio problemă să chemi Fondul aici - fără nicio problemă, pentru că nu România e la dispoziţia Fondului, ci invers! Dar acest şoc dat în economie este inadmisibil. Inadmisibil! Deci, ei ştiu care sunt intenţiile mele, nu le-am ţinut secrete. Ori vin să ajungem la o concluzie comună, ori merg înainte, îl votează, li-l trimit înapoi, stau la Parlament şi îşi exprimă punctul de vedere asupra punctului meu de vedere, aşteaptă să iasă Curtea Constituţională... Nu, nu văd o problemă. Se pot planifica toate dacă vrem să nu facem circ. Dar cel mai mare rău ar fi să dăm drumul la această acciză suplimentară pe combustibil.

Întrebare: Premierul făcea vineri referire la pensii, salarii, şi cu siguranţă românii...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da. M-aţi auzit spunând că măcar un leu de la pensii şi salarii se iau?

Întrebare: Nu. Premierul spunea că odată cu blocarea bugetului şi întârzierea adoptării, consecinţele...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Le plăteşte când se deblochează. Dacă stau aici şi putem lucra, putem face procedurile instituţionale, că nu-i goneşte nimeni din Parlament.

Întrebare: Deci, chiar dacă românii nu ar primi pensiile mărite.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, românii vor primi pensiile şi salariile.

Întrebare: Chiar dacă nu la timp. Veţi merge pe această cale...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, le vor primi la timp. După părerea mea, dacă această clasă politică e resposabilă, stă să ducem procedurile până la capăt înainte de Anul Nou.

Întrebare: Tocmai aţi spus ceva mai devreme: „Ori vin să ajungem la o concluzie comună..." Să înţelegem că faceţi o invitaţie la discuţii pentru Guvern?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, în primul rând Parlamentul, pentru că legea e la Parlament. Şi pentru Guvern, pentru oricine; da. Sunt dispus să discut cu oricine pentru a preveni să repetăm ce am făcut în 2010 cu TVA-ul. Înţelegeţi că asta este o frânare consistentă a economiei! Deci nu vreau să mai repetăm creşteri de taxe.

Întrebare: Intenţionaţi să le trimiteţi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi o invitaţie oficială?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, o să le trimit un calcul.

Întrebare: Şi pentru că aţi vorbit ceva mai devreme despre toată această chestiune...

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Hai să renunţăm la interviuri, vă rog mult; o întrebare, un răspuns.

Întrebare: În ce temei juridic aţi putea retrimite la Parlament bugetul şi apoi să-l şi contestaţi?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Exact în temeiul pe care vi l-am spus: pe oportunitate. La Parlament nu se trimite pe constituţionalitate, ci preşedintele are dreptul să considere că o prevedere sau alta dintr-o lege creează daune societăţii sau nu este oportună. Aceasta creează daune. Vă mulţumesc.

Întrebare: Domnule preşedinte, cei de la USL - cred că şi premierul, dacă nu greşesc - spuneau că banii rezultaţi din această acciză vor merge strict pe drumuri, pe investiţii în drumuri.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi îi vedeţi, da?

Întrebare: Înţeleg că nu aveţi încredere în această idee?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, domnule... Deci restul de bani - şi nu m-am legat de niciun capăt de autostradă trecut - e trecut aici Comarnic-Braşov; dar eu vă spun unde sunt banii care pot evita această taxă. Asta-i tot.

Întrebare: Spuneaţi la un moment dat, domnule preşedinte, că dacă am avea un premier deştept şi un ministru de Finanţe, aţi putea să le spuneţi de unde să facă rost de aceşti bani.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu ştiu... „deştepţi" le-am spus? Nu trebuie să ai pretenţia la oamenii politici să fie toţi deştepţi; dar care să vrea să găsim soluţii.

Întrebare: Bun, e vorb despre bugetul ţării. Aveţi un pact de coabitare cu premierul - sau cu Guvernul, dacă vreţi. De ce nu aţi discutat cu dumnealui înainte despre toate aceste chestiuni? De ce nu stabiliţi o întâlnire cu dumnealui?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, dumneavoastră credeţi că eu am ştiut când a adoptat bugetul şi în ce formă?

Întrebare: Cel puţin public, s-a ştiut.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da; şi eu ce fac? Îl rog să avem o discuţie? Nu. El ştiind că trebuie promulgat, nu credeţi că era bine să aibă o discuţie cu mine înainte?

Întrebare: Dar de atunci şi până acum nu aţi mai vorbit cu premierul deloc?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, hai să o lăsăm cu mărunţişurile astea, „aţi vorbit, n-aţi vorbit"... Lucrăm instituţional. Vă mulţumesc. Ce-i asta cu vorbitul...?! Parcă...

Întrebare: Se vor bloca acele măriri de pensii, pentru o perioadă cel puţin.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu se vor bloca, doamnă. Doar TVR-ul lui Săftoiu le poate bloca. Deci, lăsaţi-o cu blocările, cu blocajele astea. E o mare minciună! Astăzi suntem în 24. Până pe 31 decembrie avem timp, slavă Domnului! Avem timp, dacă vrem să le rezolvăm. Eu nu voi renunţa la a încerca să scoatem această taxă decât când nu o să mai pot, pentru că îmi dau seama cât este de rău pentru economia românească. O seară bună!