Publicat: 14 Septembrie, 2017 - 13:12

Așa cum ne obișnuiește în fiecare an, Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și-a susținut discursul privind starea Uniunii în sala plenară a Parlamentului European din Strasbourg. Momentul ales, 13 septembrie, deschide oficial noul an de lucru al instituțiilor europene și este marcat de prima reuniune plenară a Parlamentului European. Președintele Comisiei a profitat de ocazie pentru a rezuma activitatea Uniunii în ultimul an și pentru a trasa liniile de orientare politică ale Uniunii pentru anul următor.

Discursul a fost unul pozitiv, complex și totalmente diferit față de cel precedent, așa cum a recunoscut însuși Juncker, amintindu-și momentele grele prin care a trecut Uniunea anul trecut în urma atacurilor teroriste și apelul lui pentru o Europă care protejează. De data aceasta, “vântul suflă iar în pânzele noastre, așa că avem oportunitatea de a naviga și de a fi pe val”. În esență, discursul a fost structurat pe 3 mari capitole, primul rezumând starea curentă, al doilea reprezentând prioritățile Uniunii pentru anul viitor, iar al treilea subliniind direcția de viitor a Uniunii. România a fost și ea menționată în toate instanțele discursului, având astfel oportunitatea de a-și revizui amprenta pe care și-a pus-o de-a lungul acestui an asupra Uniunii, dar și de a cugeta la responsabilitatea pe care trebuie să și-o asume în calitate de membru UE.

Raportul anual

Președintele a trecut în revistă principalele realizări ale Uniunii, începând cu revigorarea economiei Uniunii Europene, la 10 ani după criza economică. Uniunea a realizat o creștere ce a depășit-o pe cea a Statelor Unite din ultimii 2 ani, iar rata șomajului este în scădere pentru al 9-lea an consecutiv datorită celor 8 milioane de locuri de muncă create, UE având momentan o forță de muncă de 235 milioane oameni.  Planul European de investiții a avut un succes major, iar deficitul public a scăzut de la 6.6% la 1.6% datorită aplicării inteligente a Pactului de stabilitate și de creștere.

Juncker a reiterat nevoia de a continua implementările și eforturile depuse în ultimul an, menționând că 80% dintre propunerile promise la începutul mandatului au fost deja înaintate de Comisie și trebuie transformate în legi și puse în practică. Prioritățile principale au fost Uniunea Energetică, Uniunea de Securitate, Uniunea piețelor de capital, o Uniune bancară și o piață unică digitală, urmând ca restul de 20% de inițiative să fie supuse discuțiilor până în mai 2018.

Planuri pentru 2018

Pentru anul ce urmează, Juncker propune noutăți  în 5 domenii-cheie:

Consolidarea programului comercial – UE este deschisă către comerț, dar dorește reciprocitate din partea partenerilor. Comerțul reprezintă nu doar locuri de muncă, dar și exportarea de standarde sociale, de mediu și protecția datelor personale. Este nevoie de mai multă transparență prin dezbatere publică, dar și prin publicarea proiectelor în integralitatea lor, iar Consiliul ar trebui să urmeze aceeași practică. Pe lângă tratatele existente, Juncker a menționat tratatul cu Canada (CETA), care va intra în forță săptămâna viitoare, un acord provizoriu cu Japonia, urmând acorduri asemănătoare cu Mexic și țări din America de Sud, precum și deschiderea negocierilor cu Noua Zeelandă și Australia. Mai mult, Juncker a venit cu o nouă propunere “Investment screening”, un nou cadru care să analizeze investițiile atunci când există preocupări legate de practici neloiale, în special în industriile strategice – orice propunere a unui actor străin doritor de a achiziționa un bun european să fie examinată în profunzime și supusă dezbaterii publice.
O industrie mai puternică și mai competitivă – din cele 32 milioane lucrători ce formează coloana industriei europene, un mare procentaj de clienți și consumatori europeni sunt înșelați în mod intenționat și repetat de mari companii din industria europeană. Pentru a combate aceste practici, dar și pentru a concura pe piața globală cu marii actori, Jean-Claude Juncker anunță o nouă strategie pentru UE care să permită industriei europene să devină lider mondial în inovație, digitalizare și decarbonizare.
Schimbările climatice – Într-un mod original, președintele a reiterat importanța poziționării Europei în avangardă în lupta împotriva schimbărilor climatice, în special în contextul retragerii SUA din Acordul de la Paris. Comisia urmează să prezinte în curând o strategie privind reducerea emisiilor de carbon. Astfel, sloganul Uniunii pe această temă devine “Make our planet great again”.
Digitalizare – se observă cu îngrijorare numărul crescut de atacuri cibernetice, factori extrem de importanți în destabilizarea democrației. Anul trecut, peste 80% din companiile europene s-au confruntat cu atacuri cibernetice, iar Jean-Claude Juncker propune astfel crearea unei Agenții Europene a Securității Cibernetice, care în practică este o prelungire și probabil o revizuire a mandatului unei agenții deja existente încă din 2004, Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și Informațiilor (Enisa). Aceasta are mandat să asiste statele membre și instituțiile europene în elaborarea strategiilor de securitate cibernetică, dar nu are mandat să le împiedice, inconvenient ce se dorește probabil rezolvat cu această “nouă” agenție.
Migrație – Poziția lui Juncker aici este una foarte clară: Europa va rămâne în continuare un continent al solidarității și va continua să primească refugiați. Europa a primit 720 000 de refugiați deja, de trei ori mai mult decât SUA, Canada și Australia la un loc. Această practică trebuie să continue deoarece Europa este un continent cu o rată ridicată a îmbătrânirii demografice. Gestionarea valului masiv de refugiați s-a dovedit un proces complex, iar prioritatea UE a fost gestionarea migrației legale, sosirile neregulate fiind reduse cu 97% în partea de est a Mediteranei datorită acordului cu Turcia. Acest element rămâne în continuare prioritar, Comisia urmând să prezinte în curând o propunere pentru returnări către țara de origine a migranților în situație neregulamentară. Juncker și-a reafirmat solidaritatea cu Africa și dorința de a investi în stabilitatea continentului: a atras atenția în același timp că Fondul Fiduciar UE-Africa a ajuns la limită (2.7 miliarde de euro) și invită statele membre să își mărească contribuția (ce în prezent constă într-un total de 150 milioane). Președintele a subliniat importanța acestei acțiuni deoarece oportunități financiare scăzute în Africa înseamnă mai multă migrație către Europa.
Viitorul Uniunii

În urma rezumatului anului trecut și pașilor rămași până în 2018, trebuie stabilită și direcția pentru viitor, deoarece “aceste inițiative nu sunt suficiente pentru a recâștiga inimile și mințile europenilor”. Astfel, președintele s-a referit la Cartea Albă lansată de Comisie asupra viitorului Europei cu cele 5 scenarii posibile pentru UE până în 2025 și a subliniat importanța dezbaterilor lansate în urma acestui document. Juncker a venit și cu o viziune personală, scenariul 6, bazat pe 3 valori: libertate, egalitate de drepturi și stat de drept. Un scenariu ce s-ar putea numi simplu o Europă a valorilor.

Juncker respinge astfel scenariul 3, ideea de o Europă cu mai multe viteze și își dorește un drum pavat cu drepturi egale pentru cetățeni, muncitori și consumatori, cu România și Bulgaria în Schengen, cu o monedă unică europeană. Toate aceste eforturi dau impresia că Uniunea Europeană se îndreaptă pe o cale federală. Însă până atunci, el a atras atenția la câteva puncte sensibile ce nu ar trebui să existe “într-o lume a egalilor”: accesul la vaccinuri pentru toți cetățenii UE și eliminarea stereotipului de angajați de mâna a doua, propunând în acest sens o autoritate de supraveghere pentru asigurarea echității pe piața muncii.

Referitor la respectarea statului de drept, deși nu le numește, Juncker arată indirect cu degetul către Ungaria și Polonia pentru derapajele repetate de la statul de drept din ultima perioadă, dar și înspre Slovacia pentru respingerea sentinței Curții Europene de Justiție în cazul relocării refugiaților. Pe fondul acestor valori, Juncker ne conturează portretul unei Uniuni mai unite, mai puternice și mai democratice pentru 2025.