Publicat: 13 Martie, 2018 - 18:12

Muzeul Naţional al Satului 'Dimitrie Gusti' vă invită vineri, 16 martie, ora 16.30, la vernisajul expoziţiei 'Constantin Brâncuşi - Între Hobiţa şi Paris', organizată în memoria părintelui sculpturii moderne de la a cărui trecere în nefiinţă se împlinesc 61 de ani şi Eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, cărora Brâncuşi le-a dedicat ansamblul monumental de la Târgu Jiu.

Cel despre care criticul de artă Jammes Farrel spunea: 'Lângă Shakespeare şi Beethoven se mai află un Dumnezeu: acesta este Românul Brâncuşi.', a fost filozof, artist, a influenţat prin artă lui nu numai sculptură, dar şi arhitectură secolului XX sau designul industrial şi grafic şi niciodată nu a uitat de unde a plecat.

'Întotdeauna m-am considerat un ţăran în felul meu, cu toate că mă trag din agricultori-moşneni, care la rândul lor, se trag din Barbatestii începuturilor, toţi de la izvoarele Dâmboviţei. Nici o întâlnire şi nici un schimb pe care l-am avut vreodată cu filozofi, regi, regine, cu principi, cu preşedinţi de republici, cu creatori şi oameni de rând, nu mi-au înnobilat sufletul mai puternic că el ţăranul de la Dunăre, acel ţăran român, care între cele două războaie mondiale ajunsese că să fie intimidat şi minimalizat de sărăcie şi de lipsa de perspectiva în desăvârşirea lui. Am fost trimis şi eu de mic copil la procopseala în lume. N-am pierdut legătură şi nu mi-am scos rădăcinile pentru a umblă năuc pe glob. A profitat şi artă mea. M-am salvat că om.', mărturisea Brâncuşi.

Elementele prezente pretutindeni în operele sale sunt cele care provin din tezaurul rural al Hobitei natale, fie că este vorba despre cele pe care le regăsim ţesute pe covoarele olteneşti, cusute pe cămăşi sau cioplite în lemn. 'Ţăranii liberi, moşneni şi răzeşi, cu deosebire cei aşezaţi la poalele Carpaţilor, au făurit o civilizaţie rurală care nu numai că are caracterul de originalitate mai vie decât al altor neamuri, dar a dovedit o putere de creaţie culturală care uimeşte pe oricine ajunge să o cunoască', afirmă H.H. Stahl în cartea să 'Civilizaţia vechilor sate româneşti'.

Expoziţia 'Constantin Brâncuşi- Între Hobiţa şi Paris' îşi propune să prezinte moştenirea cu care a plecat Constantin Brâncuşi spre Paris şi de asemenea scrisori, fotografii din timpul realizării Coloanei Recunoştinţei fără de Sfârşit puse la dispoziţie de Sorana Georgescu Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu Gorjan, cel împreună cu care Brâncuşi a realizat în Coloana în atelierele de la Petroşani.

Despre simbolistica operei creatorului celui mai renumit Sărut vor vorbi conf. univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului, acad. Georgeta Stoica, filologul Sorana Georgescu Gorjan şi cercetătorul şi antropologul Matei Stîrcea-Crăciun.

Expoziţia este deschisă în Foierul H.H. Stahl în perioada 16 martie-16 aprilie 2018. 

Tag-uri Nume: