Publicat: 22 Martie, 2017 - 08:35

În fiecare an, pe 22 martie, celebrarea Zilei Mondiale a Apei atrage atenția lumii întregi asupra necesității de a lua măsuri pentru a face față crizei apei. Astăzi, există peste 663 de milioane de oameni care trăiesc fără surse de alimentare cu apă curată în apropierea locuințelor lor, cheltuind nenumărate ore de stat la cozi sau mergând distanțe mari până la surse îndepărtate de apă, sau care se confruntă cu efectele negative asupra sănătății lor din cauza folosirii apei contaminate.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, lansate în anul 2015, au ca țintă asigurarea accesului la apă potabilă pentru toată populația globului până în anul 2030, ceea ce face apa o problemă-cheie în lupta pentru eradicarea sărăciei extreme.

Tema propusă pentru anul 2017 este 'Apele reziduale', iar campania 'De ce irosim apa?' se referă la reducerea și refolosirea apelor uzate.

De ce ape uzate?

La nivel global, marea majoritate a apelor uzate din casele noastre, orașe, industrie și agricultură se reîntoarce în natură, fără a fi tratate sau reutilizate — poluând astfel mediul, pierzând nutrienți valoroși și alte materiale recuperabile.

În loc să irosim apa uzată, trebuie să o reducem și să o reutilizăm. În gospodăriile noastre, putem refolosi apa uzată pentru grădini. În orașele noastre, putem trata și refolosi apele pentru stropirea spațiilor verzi. În industrie și agricultură, putem trata și recicla apa pentru sistemele de răcire sau sistemele de irigații. Prin exploatarea acestei resurse valoroase, vom face ca circuitul apei să funcționeze mai bine pentru fiecare lucru viu. Și vom contribui la atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 6, adică înjumătățirea cantității de ape uzate netratate și creșterea nivelului de reciclare a apei și reutilizarea acesteia în condiții de siguranță.

Apele reziduale și circuitul apei

Apa trebuie să fie gestionată cu atenție în timpul fiecărei etape a circuitului său: de la captarea de apă proaspătă, de pre-tratare, distribuție, utilizare, colectare și post-tratament, la utilizarea apelor uzate tratate și întoarcerea sa finală în natură, gata de a fi captată pentru a începe un nou ciclu.

În medie, țările cu venituri ridicate tratează aproximativ 70% din apele uzate pe care le generează, în timp ce raportul scade la 38% în țările cu venituri medii și la 28% în țările cu venituri inferioare. În țările cu venituri foarte mici, doar 8% din apele uzate industriale și municipale sunt supuse tratării de orice fel.

Din cauza creșterii populației, urbanizării accelerate și dezvoltării economice, cantitatea de ape uzate generate și încărcătura de poluare sunt în continuă creștere. Mai mult, gestionarea apelor uzate este neglijată iar apele uzate sunt subevaluate, neînțelegându-se că reprezintă o potențială sursă accesibilă și durabilă de apă, de energie, de nutrienți și alte materii recuperabile.

Prin urmare, apa uzată ar trebui să fie văzută ca o resursă și nu ca o povară ce trebuie eliminată. Există mai multe procese de tratare care permit folosirea apei uzate pentru satisfacerea cererii tot mai mari de apă din orașe, de sprijinire a agriculturii durabile, de a spori producția de energie și de dezvoltare industrială.

Mesaje cheie:

* La nivel global, un procent de peste 80% din apele uzate generate de societate se întoarce în ecosistemele naturale, fără tratare sau reutilizare.

* Circa 1,8 miliarde de oameni folosesc o sursă de apă contaminată cu dejecții, cu riscul de a contracta holeră, dizenterie, febră tifoidă și poliomielită. Resursele de apă nesigure, igiena și salubritatea precară reprezintă cauza a 842.000 de decese în fiecare an.

* Peste 663 de milioane de oameni încă nu au surse îmbunătățite de apă potabilă.

* Până în anul 2050, aproape 70% din populația lumii va locui în orașe, în comparație cu 50% în situația de acum. În prezent, majoritatea orașelor din țările în curs de dezvoltare nu dispun de infrastructură și resurse adecvate pentru a aborda gestionarea apelor uzate într-un mod eficient și durabil.

* Oportunitățile din exploatarea apelor reziduale ca resursă sunt enorme. Gestionarea apelor uzate în condiții de siguranță reprezintă o sursă accesibilă și durabilă de apă, de energie, de nutrienți și alte materii recuperabile.

* Costurile de gestionare a apelor uzate sunt depășite de beneficiile pentru sănătatea umană, dezvoltarea economică și durabilitatea ecologică — oferind noi oportunități de afaceri și crearea mai multor locuri de muncă 'verzi'.

Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (SDG) ținta 6.3 ne cere ca până în anul 2030 să 'îmbunătățim calitatea apei prin reducerea poluării, eliminarea gunoaielor și reducerea la minimum a eliberării de substanțe chimice și materiale periculoase, reducerea la jumătate a proporției de ape uzate netratate și creșterea în mod substanțial a reciclării și reutilizării apei în condiții de siguranță la nivel global.'

În 1993, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, a desemnat în mod oficial 22 martie ca Zi Mondială a Apei, fiind coordonată de Departamentul Apă din cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU), în colaborare cu guvernele și partenerii.