Publicat: 16 Iunie, 2014 - 13:40

1.300 metri este altitudinea la care se află spectaculosul complex montan Fundata – Cheile Grădiştei, gazda ediţiei din acest an – a 24-a – a Zilei Silvicultorului.

Organizatorul – Direcţia Silvică Braşov – a creat toate condiţiile pentru ca participanţii la reuniune – reprezentanţi ai celor 18.000 de angajaţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA – să resimtă evenimentul ca pe o autentică sărbătoare.

Rata de reprezentare – de unu la o sută - a permis conducerii Regiei să îmbine plăcutul cu utilul, prilejul fiind folosit şi pentru o şedinţă de lucru în cadrul căreia dirrectorul general Adam Crăciunescu (în funcţie cu “acte în regulă” din 27 mai, când Consiliul de Administraţie legal constituit i-a acordat un mandat de patru ani) a făcut o serie de comunicări importante pentru bunul mers al activităţilor.

Adunarea festivă a adus la masa prezidiului nu mai puţin de 11 persoane şi personalităţi, între care s-au aflat reprezentantul forului tuttelar – secretarul de stat Cătălin Diaconescu, dar şi omologul de peste Prut, directorul MOLDSILVA, prefectul judeţului Braşov, parlamentari locali.

Reuniunea a fost deschisă de mesajul Comisiei de Agricultură din Parlamentul României, căruia – în absenţa unui reprezentant legitim – i-a dat citire cu intonaţia cuvenită dr. Ion Machedon, responsabilul relaţiilor publice ale Regiei. Mesajul a rememorat câteva cifre semnificative referitoare la profilul silvic al ţării: faptul că avem un procent de (doar) 27% păduri, dintre care doar 10% se află la câmpie, restul fiind în zone montane, greu accesibile. La finele secolului 18, România era acoperită în proporţie de 35-40% din păduri. În finalul mesajului, parlamentarul Nini Săpunaru îşi exprima speranţa că modificările aduse Codului Silvic vor trece de comisia de specialitate până la finele acestei luni.

Lucru de care senatorul braşovean Victor Chiriac se îndoieşte, din motive de dânsul bine ştiute. Senatorul mai ştie însă că în săptămâna care urmează drumul de acces spre Cheile Grădiştei va fi transferat către Compania Naţională de Drumuri care îl va putea astfel reabilita, lucru absolut necesar, resimţit acut de amortizoarele armatei de SUV-uri care au luat calea resortului montan.

Secretarul de Stat din Ministerul Mediului, Cătălin Diaconescu ţine să reamintească un lucru important: intrarea în vigoare a HG privind transportul materialului lemnos, prin care se va putea urmări electronic drumul lemnului şi să micşoreze numărul furturilor şi tăierilor ilegale. În 120 de zile hotărârea va trebui dusă la îndeplinire în toate direcţiile silvice, care vor trebui să facă eforturile necesare pentru a implementa sistemul şi a-l impune colaboratorilor lor. Evident, acest lucru nu este suficient – a subliniat demnitarul, menţionând că trebuie dublat de o schimbare de mentalitate.

Prefectul judeţului Braşov, Ambrusz Mihaly a detensionat atmosfera printr-o cunoscută anecdotă, relatată într-o variantă “soft”: cea cu Dumnezeu şi împărţeala pământului între naţiuni. Zicea dânsul că românilor, ajunşi la spartul târgului şi cu dosarul superficial întocmit, Dumnezeu le-ar fi spus: îmi oprisem mie un colţ de rai, dar vi-l dau vouă!” Adevăratul banc (!) spune însă că, nerămânându-i Domnului decât nişte rămăşiţe din toate categoriile, pe care le-a virat românilor, Sf. Petru s-ar fi revoltat: Doamne, dar le dai ăstora tot ce-i mai bun, câte ceva din toate cele?! “Stai să vezi ce popor le dau!” – ar fi replicat Atotputernicul…

Academicianul Victor Giurgiu a confundat, oarecum, evenimentul cu o şedinţă de lucru a Academiei, prezentând un lung discurs încărcat de argumente şi amendamente, pledând pentru ceea ce domnia sa a numit “conştiinţa forestieră” – articol deficitar, se pare, în rafturile magazinului silvic actual. Observaţiilor academicianului le-a răspuns directorul general Crăciunescu, care a arătat că Strategia Forestieră Naţională va fi definitivată până la sfârşitul anului şi că ICAS (Institutul de Cercetări Silvice) va deveni, prin Hotărâre de Guvern, Institut Naţional şi va trece în subordinea Ministerului Cercetării.

Tânărul decan al Facultăţii de Silvicultură de la Universitatea Transilvania din Braşov, veritabilă pepinieră a specialiştilor Regiei, s-a declarat deosebit de satisfăcut de colaborarea cu RNP, care va angaja un număr de absolvenţi pentru o stagiatură de un an.

Un moment de culoare l-a oferit mesajul sufletist al lui Fiodor Botnari, directorul MOLDSILVA, care s-a arătat deosebit de mulţumit  de colaborarea dintre cele două instituţii şi de sprijinul constant primit. Şi pentru că ne aflăm în preajma unei sărbători de suflet pentru fraţii de peste Prut – Sfinţii Petru şi Pavel – directorul Crăciunescu i-a oferit moldoveanului o splendidă icoană, împreună cu un tablou-portret al lui Marin Drăcea, “apostolul” silviculturii româneşti.

Următorul vorbitor – Gheorghe Gavrilescu – preşedintele Societăţii “Progresul Silvic”, fondată în 1886 şi deţinătoare a somptuosului sediu de pe bd. Magheru în care a funcţionat Regia şi care adăposteşte acum Ministerul Mediului – este mândru că în mandatul său de director s-a legalizat “Ziua Silvicultorului” în 1991 (la iniţiativa dr. Ion Machedon), dar se îndoieşte că noul Cod Silvic, la care se trudeşte prin Parlament de vreo patru ani, va fi votat anul acesta. Nu pierde ocazia să acuze modul haotic în care din 2001 încoace se privatizează pădurea şi să se plângă de faptul că societatea sa plăteşte lunar facturi de un miliard de lei vechi, în condiţiile în care chiriaşii nu se înghesuie să-şi achite datoriile. Afirmaţiile sale i-au dat prilejul directorului Crăciunescu să-i recomande şi fie mai vocal şi atunci când unele ONG-uri atacă Regia.

A vorbit asistenţei şi Nicolae Ţucunel, preşedintele ASFOR – organizaţia patronală care reuneşte principalii beneficiari ai principalelor produse ale pădurii. Dânsul a reamintit că în 2013 s-au obţinut peste 24 miliarde de lei din valorificarea materialului lemnos şi că una dintre principalele preocupări ale asociaţiei rămâne valorificarea superioară, de la aproximativ 200 euro metrul cub, în prezent, la aproape 400 – cât reuşesc polonezii. Pentru asta vor trebui făcute însă eforturi, în special în zona amenajării drumurilor forestiere “pe culme”, în prezent aproape toţi cei 40.000 km fiind “pe vale”.

Ultimul “invitat” al reuniunii a fost şeful sindicatului din ROMSILVA, Marian Stoicescu, aflat încă sub efectul euforic al simpozionului internaţional organizat de sindicalişti, cu participanţi din şase ţări.

A fost rândul directorului general Adam Crăciunescu să-şi spună “of-ul” festiv:

„Referitor la modificările de legislaţie silvică pe care le aşteptăm, în perioada următoare (şi aici mă refer, în primul rănd la Codul Silvic), vă informez că, în ce o priveşte, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi-a făcut datoria, (deranjând poate uneori), în susţinerea şi argumentarea acelor modificări necesare şi oportune, nu atât regiei, cât sectorului silvic, în ansamblul său.

Sperăm că, în sfăşit, cele convenite pe acest important proiect de lege, în primele luni din acest an, cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi cu comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor, să fie adoptate de către Parlament, până la finalul actualei sesiuni.”

Odată încheiată partea festivă, secretarul de stat Cătălin Diaconescu şi directorul Adam Crăciunescu au oferit presei ce era al ei – o scurtă conferinţă în care reprezentanţii mass-media n-au putut evita semnele unei culturi silvice superficiale şi ale dificultăţii de a înţelege unele lucruri.

Între timp, delegaţii au luat loc la mesele din sala restaurantului pregătit pentru acest important examen, socializând şi dezbătând problemele actualităţii până târziu în seară. Din asistenţă au făcut parte şi foştii directori ROMSILVA, pe care Crăciunescu i-a invitat cu toată politeţea. Au lipsit doar doi – Dumitru şi Aldea, absolut întâmplător autori nemijlociţi ai dezastrului abătut vreme de aproape un deceniu asupra unei instituţii pe care au făcut tot posibilul să o subordoneze şi exploateze… politic. (Octavian Andronic)