Publicat: 13 Septembrie, 2019 - 12:14
171 de ani sub deviza "CURAJ şi DEVOTAMENT"

Ziua de 13 Septembrie reprezintă, an de an, o zi de sărbătoare pentru miile de salvatori care îşi desfăşoară activitatea sub aripa unei arme nobile, a pompierilor militari.

S-au aşternut 171 de ani de la lupta din Dealul Spirii, purtată de Compania de pompieri Bucureşti, condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, împotriva oştirii otomane, zi de sacrificiu care a rămas întipărită în istoria poporul român. Ziua Pompierilor din România celebrează curajul, spiritul de sacrificiu, dar şi eroismul salvatorilor căzuţi la datorie de-a lungul timpului, care au purtat cu cinste blazonul de pompier.

Pentru a marca acest eveniment plin de însemnătate şi pentru a cinsti memoria predecesorilor, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a prevăzut, în calendarul manifestărilor dedicate, o serie de evenimente menite să marcheze cei 171 de ani de la actul eroic al pompierilor militari în apărarea Revoluţiei de la 1848.

În Capitală, activităţile omagiale, dedicate acestui moment festiv, au debutat vineri 13 septembrie a.c., la Monumentul "Eroilor Pompieri" din Calea 13 Septembrie.

În cadrul evenimentului, care s-a bucurat de prezenţa secretarului de stat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, domnul Raed ARAFAT, au fost organizate ceremonii militare şi religioase, depuneri de coroane şi jerbe de flori.

Plin de emoţie şi însemnătate a fost şi momentul în care doi dintre pompierii militari, pentru care viaţa semenilor a fost mai presus de propria viaţă, au fost premiaţi.

În semn de recunoştinţă pentru activitatea desfăşurată şi performanţele profesionale dovedite, au fost acordate insignele onorifice "Pompierul de onoare al anului", plt. maj. Alin JORJA (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Alba) şi "Salvatorul de onoare al anului", plt. adj. Cornel UŢĂ (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti - Ilfov), cei doi remarcându-se prin acte de eroism şi curaj în executarea misiunilor.

Momentul aniversar s-a încheiat cu defilarea Detaşamentelor de Onoare ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, a Detaşamentului Jandarmi Gardă de Onoare, precum şi a tehnicii de intervenţie specifice structurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă.

Nu în ultimul rând, de ziua armei, iubitorii de istorie au ocazia să viziteze gratuit Muzeul Naţional al Pompierilor (Foişorul de Foc), în intervalul orar 08.00 - 16.00, să admire exponatele regăsite în acest edificiu şi să afle mai multe informaţii despre istoria şi specificul profesiei de salvator.

Activităţile vor continua şi sâmbătă, 14 septembrie a.c, când pompierii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti - Ilfov îşi aşteaptă vizitatorii la expoziţiile de tehnică şi exerciţiile demonstrative organizate în Parcul Carol din municipiul Bucureşti, în intervalul orar 10.00 - 18.00.

De asemenea, duminică, 15 septembrie a.c., în intervalul orar 10.00 - 18.00, subunităţile operative ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti - Ilfov îşi vor deschide porţile pentru cei care doresc să se familiarizeze cu specificul profesiei de salvator şi să cunoască misiunile şi activităţile acestei arme.

Totodată, pentru a celebra această zi, la nivel naţional sunt organizate o serie de evenimente menite să cinstească curajul, gloria şi istoria îndelungată a armei pompierilor. Astfel, se vor derula ceremonii militare şi religioase, depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele ridicate în cinstea eroilor pompieri, exerciţii şi aplicaţii demonstrative, competiţii sportive, expoziţii, ateliere de lucru, precum şi alte activităţi interactive pe care inspectoratele pentru situaţii de urgenţă le dedică publicului larg.

Nu în ultimul rând, sunt organizate puncte mobile de informare preventivă şi sunt prezentate tehnica de intervenţie utilizată în misiunile specifice, echipamentele şi accesoriile din dotarea salvatorilor de profesie.

13 SEPTEMBRIE - ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA

- I S T O R I C -

Bătălia din Dealul Spirii din 13 septembrie 1848 reprezintă prima afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă ale ostaşilor tinerei armate române moderne.

Intrarea în Bucureşti a trupelor otomane invadatoare a prilejuit unităţilor române prezente în garnizoană - printre care şi Compania de Pompieri - unul dintre cele mai înălţătoare momente ale Revoluţiei Române de la 1848: încleştarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate şi independenţă naţională a poporului român.

Comandantul Regimentului 2 Infanterie şi şeful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, a primit ordin, în ziua de 12 septembrie, din partea Locotenenţei Domneşti, să deplaseze în ziua următoare subunităţile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formate din aproape 6.000 de luptători, aflată sub comanda lui Kerim Paşa.

Însă lucrurile au luat cu totul alt curs. Convinşi de iminenţa unui conflict armat cu otomanii, cei 166 de ostaşi ai Companiei de Pompieri comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu au mers la cazarma din Dealul Spirii. Soldaţii lăsaţi pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: "Luaţi-ne şi pe noi, nu ne lăsaţi în cazarmă, ca pe nişte nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu fraţii noştri!".

Cu toate că au fost înconjuraţi de oastea turcă, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acesteia, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă şi lovind fără cruţare inamicul care, în pofida superiorităţii numerice, a fost cuprins de panică. Otomanii au deschis focul asupra pompierilor, dar aceştia au pornit împotriva tunurilor inamice şi, după o luptă scurtă, au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva duşmanului. Din rândurile inamicului au fost numeroase victime, dar, din cauza lipsei muniţiei, pompierii au fost nevoiţi să abandoneze piesele de artilerie.

Aceştia nu au încetat lupta decât atunci când Kerim Paşa, văzând că nu poate înfrânge rezistenţa garnizoanei din Dealul Spirii, a propus încetarea focului, garantând în schimb "libera ieşire din cazarmă", angajament care ulterior nu a mai fost respectat de către otomani.

În timpul luptei din Dealul Spirii, pompierii au dovedit vitejie, curaj, rezistenţă şi spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârşitoare.

După ieşirea Principatelor Române de sub tutela otomană, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a apreciat în mod deosebit eroismul, curajul şi patriotismul pompierilor militari. Astfel, Primul Parlament al României a adoptat Legea din 21 mai 1860, prin care se acordau ostaşilor de orice grad care au participat la această luptă, pensii pe viaţă şi medalia comemorativă cu panglică tricolor Pro virtute militari - prima medalie cu caracter militar emisă în România.

În anul 1863, când oştirea română primea noile drapele, domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru această festivitate data de 13 septembrie, iar la data de 8 septembrie 1878, domnitorul Carol I a adoptat Înaltul Decret prin care acorda Virtutea Militară ostaşilor care au luat parte la lupta contra armatei otomane la 13 septembrie 1848.

În bogata carte a tradiţiilor de luptă ale pompierilor militari români s-au înscris şi alte glorioase pagini: pe timpul Războiului de Independenţă, când ostaşii pompieri au contribuit la recâştigarea suveranităţii României, în momentele de cumpănă ale făuririi Statului naţional unitar român de la 1 Decembrie 1918 când, la retragerea armatei române în Moldova, corpul pompierilor a rămas în teritoriul vremelnic ocupat de inamic, îndeplinind în grele condiţii misiunea de apărare a vieţii oamenilor şi bunurilor împotriva incendiilor, iar pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, companiile de pompieri au intervenit eroic pentru stingerea incendiilor declanşate de bombardamentele inamice.

În confruntarea cu incendii devastatoare sau cu alte calamităţi, pompierii au făcut de multe ori dovada sacrificiului suprem, periclitându-şi viaţa pentru a o apăra pe cea a semenilor.

Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuţi în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat, în anul 1901, Monumentul Eroilor Pompieri din Bucureşti, pe soclul căruia stă scris cu litere de bronz: "Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător".

Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită ulterior ca fiind Ziua Pompierilor din România, însă a fost legal oficializată începând din anul 1953.

În septembrie 1963, cu prilejul aniversării a 115 ani de la lupta pompierilor din Dealu Spirii, a fost inaugurat Muzeul Naţional al Pompierilor, în cadrul Foişorului de Foc al Capitalei. Exponatele şi documentele aflate în incinta acestui edificiu de cultură redau istoria şi evoluţia pompierilor români, un loc aparte ocupându-l exponatele ce reflectă participarea pompierilor militari la pregătirea, desfăşurarea şi apărarea Revoluţiei române paşoptiste.

 

Tag-uri Institutii: