Publicat: 9 Ianuarie, 2012 - 15:07
Share
Analiza Săptămânii 2 – 9 Ianuarie 2012

 

Anul trecut Leul a avut performanţe mult mai bune decât Zlotul Polonez, Coroana Cehă şi Forintul, marcând cea mai bună evoluţie din regiune. Forintul- deprecieri majore.
 
În 2011, Yenul japonez a fost cea mai puternică monedă majoră a lumii raportată la Euro, apreciindu-se cu 8,34% între 3 ianuarie şi 31 decembrie. Astfel, deşi în prima parte a anului trecut moneda Japoneză a pierdut puternic teren în faţa celei Europene, în cea de-a doua jumătate a anului întărirea Yenului a fost extrem de puternică, respectiv de 17,32%, astfel încât a nu numai că moneda a recuperat intervalul pierdut iniţial, dar a sfârşit anul <<pe prima poziţie de pe podium>>. În 2011 Euro a pierdut teren şi în faţa Dolarului American, scăzând cu 3,06%: ca şi în cazul Yenului, a doua jumătate a anului a adus pierderi mai agresive, de 11,94%, explicabile prin extinderea crizei datoriilor suverane de la Grecia înspre Italia în primul rând şi spre Spania- într-o măsură mai mică. 
 
« Temerile privind o ieşire a Greciei din UE (sau <<măcar>> din Zona Euro), fapt care ar produce un efect negativ în lanţ asupra altor ţări cu poziţii vulnerabile, au stimulat ieşirile de capital dinspre zona Euro către monedele cu rol de refugiu : Dolarul American, Yenul Japonez şi Francul Elvetian. Banca Centrală a Elveţiei a intervenit însă puternic împotriva cumpărărilor de Franci, stabilind un palier minim de 1,2 pentru EURO/CHF în luna septembrie. În consecintă, investitorii au trebuit să se orienteze către cele doua opţiuni rămase deschise, respectiv Yenul Japonez şi Dolarul American », Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers. Yenul a fost preferat de către pieţe în ciuda dezastrului natural din martie şi a efectelor acestuia pentru economia japoneză: injecţiile de lichiditate din prima parte a anului şi perspectiva repornirii tiparniţei, care ar spori oferta de Dolari Americani şi ar face astfel mai putin atractivă cumpărarea acestuia pot explica preferinţa pentru refugiul către Yen. În al doilea rând, o parte dintre companiile japoneze au decis să îşi repatrieze capitalul acumulat în străinatate pentru a reface facilităţile de producţie de acasă afectate de cutremur şi tsunami. 
 
La celalalt extrem al zonei de performanţă relativă în faţa Euro, Lira Turcească a avut o depreciere semnificativă, de 17,7%, cea mai mare parte înregistrată până la începutul lunii august. Lira turcească a resimţit din plin reducerea poziţiilor pe monedele emergente o dată cu modul prudent declanşat de criza europeana şi de episodul scăderii ratingului suveran al SUA în august. « Turcia este privită ca o economie supraîncalzită, cu un ritm de creştere a creditării nesustenabil ; deficitul de cont curent este estimat la 10% din PIB în 2011, un an cu o creştere economică de 7,5%, aşteptată să încetinească la 4% anul acesta”,a precizat Victor Safta .
In cadrul regiunii Central şi Est-Europene, Forintul maghiar a fost victima preferată a speculatorilor din pieţele valutare. Forintul a scăzut cu 13,7% în faţa Euro în 2011. În fapt, a doua jumătate a anului a fost foarte slabă pentru Forint, marcând o depreciere de 16,04%. Analiştii X-Trade Brokers subliniază ca ruperea negocierilor Ungariei cu FMI şi direcţia autoritară imprimată de guvernul de la Budapesta au fost argumentele principale ale vânzătorilor de Forinti. “Impunerea de pierderi sistemului bancar prin fixarea nerealistă a cursului de schimb cu francul elveţian, respingerea împrumutului din partea FMI şi tentativa de amestec în politica monetară a Băncii Centrale justifică această contra-performantă a Forintului chiar şi în faţa unui Euro slab pe pieţele internaţionale », a arătat Victor Safta. 
 
Raportat la Euro, Leul a înregistrat un an de relativă stabilitate. Realizând, de exemplu, o comparaţie cu pierderile de 12,7% ale Zlotului polonez, de 13,7% ale Forintului maghiar şi chiar de 2,2% ale Coroanei Cehe, deprecierea de 1,09% a Leului arată o izolare bună în faţa turbulenţelor majore. Leul nu a avut însă o evolutie liniară, manifestând o volatilitate destul de ridicată. « Moneda noastră pornise anul curajos, câştigând aproape 5% în intervalul ianuarie-aprilie pe seama prognozelor economice îmbunătăţite  anticipând ieşirea din recesiune. Elanul s-a pierdut însă pe măsura ce percepţia s-a deteriorat din cauza crizei europene cu epicentrul în Grecia. România ar avea de pierdut atât ca urmare a încetinirii pieţelor Vestice (principalele pieţe de export), cât şi ca o consecinţă a restrângerii creditării băncilor greceşti, confruntate cu dificultăţi în statul lor de bază. Astfel, câştigul Leului din primele patru luni ale anului s-a transformat într-un minus care a fost menţinut până la finalul anului», a precizat Victor Safta. 
Leul a cedat mai mult teren însă în faţa Dolarului American, pierzând anul trecut 2,77%. Evoluţia Leului în formă literei « V »  a fost şi mai acută în faţa Dolarului American, din cauza câştigului înregistrat de acesta în faţa Euro. 
 
“Anul 2012 poate aduce mai multă volatilitate pentru Leu decât anul trecut, atât în faţa Euro, cât mai ales faţă de Dolarul American. Cred că BNR va rămâne atentă să limiteze orice puseu de depreciere mai agresivă a monedei naţionale în faţa Euro, însă este nevoie în primul rând de o rezolvare a crizei europene pentru a readuce încrederea în economiile din Est, caz în care România ar avea extrem de mult de câştigat. Conform primelor estimări, indicatorii economici obţinuţi de România în 2011 se pare că sunt buni, având în vedere contextul European, dar anul curent va fi o provocare şi mai mare pentru a rămâne în parametrii pozitivi» , a aratat Victor Safta.