9 mai 2021

25 de ani de la semnarea Tratatului între România şi Ungaria de înţelegere, cooperare şi bună-vecinătate

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Rezultatele consultărilor politice ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu omologul ungar, Peter Szijjarto, la Jula, Ungaria. Semnarea unor documente bilaterale importante

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut astăzi, 28 aprilie 2021, consultări politice cu omologul ungar, Peter Szijjarto, la Jula/Gyula, Ungaria, în contextul în care în 2021 se împlinesc 25 de ani de la semnarea Tratatului între România şi Ungaria de înţelegere, cooperare şi bună-vecinătate din 1996.

Întâlnirea a avut loc şi cu scopul de a semna Protocolul celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, precum şi două acorduri pentru înfiinţarea a două noi puncte de trecere a frontierei, pe conexiunile transfrontaliere Variaşu Mic/Dombegyhaz şi Grăniceri/Elek.

Aceste obiective importante în relaţia bilaterală fuseseră convenite de cei doi miniştri de externe cu prilejul celei mai recente întâlniri de la Bucureşti, din 18 februarie 2021, fiind o dovadă că România şi Ungaria pot acţiona constructiv împreună, ca vecini şi parteneri strategici, şi că îşi respectă angajamentele convenite bilateral.

Cu ocazia convorbirilor, ministrul român al afacerilor externe a evidenţiat valoarea deosebită a semnării Protocolului celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la un deceniu de la debutul negocierilor pe marginea sa. Semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituţional firesc de dialog bilateral între România şi Ungaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, creat în baza Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996).

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, cu această ocazie, că partea română a susţinut în mod constant importanţa dialogului pentru rezolvarea tuturor aspectelor problematice, în special în acest domeniu, pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot conduce la soluţii durabile şi eficiente. Această poziţie principială rezidă şi în faptul că persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, ca exponenţi ai societăţilor din care fac parte, contribuie la crearea şi consolidarea unor punţi de legătură între statul de cetăţenie şi statul a cărui origine etnică o au, având un rol important în promovarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre acestea.

Totodată, a arătat că înfiinţarea de puncte de trecere a frontierei permanente pe două legături transfrontaliere de interes local, Grăniceri-Elek şi Variaşu Mic-Dombegyhaz, contribuie la intensificarea contactelor interumane de o parte şi de alta a frontierei.

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat, de asemenea, cu omologul său ungar oportunităţi viitoare de cooperare bilaterală în baza rezultatelor Comisiei Economice Mixte care a avut loc la Budapesta, în perioada 8-9 aprilie 2021, manifestând un interes deosebit pentru materializarea, în cel mai scurt timp posibil, a Camerei bilaterale de comerţ, instrument esenţial de stimulare a investiţiilor reciproce. Cei doi demnitari au discutat, de asemenea, aspecte privind cooperarea în domeniul energiei, confirmând obiectivul reducerii dependenţei celor două state faţă de surse externe. De asemenea, cei doi miniştri au examinat posibilităţile de dezvoltare a turismului în plan bilateral, cu respectarea condiţiilor sanitare.

Întâlnirea de la Jula a evidenţiat potenţialul de cooperare deosebit între România şi Ungaria, în logica unui parteneriat strategic autentic, şi ghidat de principiile Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996) şi Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI (2002). La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996.

La finalul consultărilor politice, ministrul Bogdan Aurescu şi omologul său ungar au susţinut o conferinţă de presă.

Redăm, mai jos, transcriptul declaraţiei ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu:

„Mulţumesc foarte mult, domnule ministru, dragă Peter, pentru discuţia extrem de substanţială pe care am avut-o astăzi, pentru invitaţia pe care am primit-o, de a veni aici la Jula. Mă bucur foarte mult că sunt aici. Mă bucur foarte mult că putem să lucrăm împreună pentru a marca progrese importante în relaţia bilaterală şi de a avea rezultate concrete.

Din acest punct de vedere, discuţia de astăzi, care se înscrie în logica de continuitate a acţiunii comune a celor două diplomaţii, a fost una foarte bună.

Întrevederea noastră de astăzi, dar şi semnarea unor documente cu relevanţă deosebită reprezintă o dovadă incontestabilă că România şi Ungaria pot să acţioneze constructiv împreună, ca vecini şi ca parteneri strategici. De asemenea, este o dovadă că ne respectăm angajamentele convenite bilateral, pentru că, de fapt, întâlnirea noastră de astăzi este rezultatul discuţiei pe care am avut-o la Bucureşti, în 18 februarie.

Astăzi am transmis, ca de fiecare dată, domnului ministru Szijjarto, că România îşi doreşte o abordare pragmatică a relaţiei cu Ungaria, care să se traducă printr-o cooperare şi rezultate concrete, în concordanţă cu potenţialul deosebit pe care îl are Parteneriatul Strategic dintre ţările noastre.

Este cu atât mai important, cu cât ne aflăm într-un an aniversar: se împlinesc, în septembrie, 25 ani de la semnarea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria şi am stabilit împreună ca, în septembrie, să marcăm în mod corespunzător acest moment.

Spuneam mai devreme că suntem într-o logică de continuitate şi de acţiune, pentru că avem deja, iată, a doua întrevedere din acest an. Rezultatele ne dau speranţă în potenţialul de relansare şi dezvoltare a relaţiei bilaterale, în avantajul reciproc al statelor noastre, al cetăţenilor români şi unguri, indiferent de etnie.

Ce am semnat astăzi sunt documente foarte importante. În primul rând, Protocolul celei de a 8-a sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, un document care a fost negociat în perioada 2011-2015 şi a fost parafat încă din 2016, la nivel tehnic.

Ultimul Protocol al acestui Comitet a fost semnat în 2009 – mărturisesc – chiar de mine personal, din partea română, în calitatea mea de atunci de co-preşedinte al Comitetului de specialitate şi ţin să împărtăşesc cu dumneavoastră satisfacţia pe care o am, văzând că acest proiect este în cele din urmă finalizat, chiar dacă, din 2011, când am început discuţia pe acest proiect, şi până în prezent au trecut, deja, aproape zece ani.

Dar perseverenţa noastră şi încrederea în valoarea elementelor şi aspectelor discutate în cadrul Comitetului au condus astăzi la semnarea acestui Protocol, care nu doar că închide sesiunea a opta, dar şi marchează debutul unui nou capitol de activitate.

Chiar dacă acest document este semnat la 5 ani de la parafare şi la 10 ani de la debutul negocierilor şi include şi aspecte care încă nu au fost pe deplin soluţionate sau cu privire la care nu există un acord, vreau să subliniez că acest Protocol arată eforturile reciproc depuse pentru asigurarea drepturilor identitare ale etnicilor români din Ungaria, pe de-o parte, respectiv ale etnicilor maghiari din România.

Este un progres, fără îndoială, care marchează reîntoarcerea la abordarea bilaterală, care este şi cea recomandată de către Comisia de la Veneţia, de exemplu, în Raportul său privind Tratamentul Preferenţial al Minorităţilor Naţionale acordat de Statul lor Înrudit, din octombrie 2001.

Astfel, semnarea acestui protocol permite reîntoarcerea firească la dialogul din cadrul Comitetului de specialitate, ca instrument special creat de România şi Ungaria prin Tratatul politic de bază.

De aceea am şi dorit să semnăm acest Protocol. Am încredere în acest format, pentru că el adună experţii din cele două ţări, care sunt cei mai îndreptăţiţi să discute şi să găsească soluţii pentru problemele care aparţin minorităţilor naţionale. Este un format care implică şi reprezentanţii minorităţilor naţionale, de aceea mă bucur că astăzi, în delegaţia mea, l-am avut ca membru şi pe domnul deputat Farago Peter, de la UDMR.

Vreau să dau doar câteva exemple cu privire la utilitatea pe care Protocolul pe care l-am semnat o are în sprijinul protecţiei persoanelor care aparţin minorităţii române din Ungaria.

De exemplu, Comitetul încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creşterea nivelului calitativ al învăţământului în limba română, indiferent de soluţia adoptată pentru administrarea şcolilor în limba română, la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea limbii române generaţiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea reţelei de instituţii de învăţământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituţiile publice din localităţile unde locuieşte minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor şi imobilelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. De altfel, împreună, curând vom vizita Catedrala Sfântul Nicolae şi pe Preasfinţia Sa, Episcopul Siluan. De asemenea, se referă la finanţarea, de exemplu, a funcţionării trupelor de teatru ale şcolilor şi comunităţilor româneşti din Ungaria. De asemenea, se referă la finanţarea presei scrise şi audio-vizuale în limba română din Ungaria şi la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a publicaţiilor în limba română cum este, de pildă, publicaţia Foaia Românească care, în acest an, împlineşte 70 de ani de existenţă neîntreruptă. De asemenea, se referă la posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta. Şi mai sunt şi alte asemenea menţiuni extrem de importante pe care acest Protocol, pe care l-am semnat astăzi la nivelul co-preşedinţilor, le conţine.

Nu vreau să intru foarte mult în detaliile acestui text, pentru că, ceea ce este important este ceea ce va urma în continuare şi anume trecerea în noua etapă de activitate a Comitetului, care consacră, repet, o abordare bilaterală consensuală, firească în relaţia dintre România şi Ungaria, şi sunt convins că, împreună, cei doi co-preşedinţi vor găsi modalităţi eficiente pentru a eficientiza activitatea acestui instrument.

De asemenea, am semnat cele două documente bilaterale care reprezintă, împreună, un Acord privind înfiinţarea a încă două puncte de trecere a frontierei. Iar semnarea acestor acorduri, care este foarte importantă, ne permite să stimulăm şi mai mult conexiunile dintre cele două ţări, relaţiile dintre cetăţenii celor două ţări. Asta este foarte important şi sperăm că, o dată cu aderarea României la Spaţiul Schengen – şi îi mulţumesc şi pe această cale domnului ministru Szijjarto pentru susţinerea pe care Ungaria o acordă aderării României la spaţiul Schengen – sperăm că aderarea la spaţiul Schengen şi aplicarea integrală a acquis-ului Schengen de către România va face ca aceste bariere să dispară şi să eliminăm complet controalele de la frontierele noastre.

Înfiinţarea acestor puncte de frontieră vine după ce, recent, la Comisia mixtă economică care a avut loc în aprilie, la Budapesta, s-a semnat Acordul privind conexiunea drumului expres Satu Mare – Oar (RO) şi Mateszalka – Csenger (HU). De asemenea, vom crea şi un nou punct de trecere a frontierei, în urma încheierii acestui acord.

Sunt evoluţii care vin după o serie de alte evoluţii pozitive, e vorba despre sesiunea Comisiei Economice Mixte şi semnarea documentului fondator al Camerei bilaterale de Comerţ. Aceste două proiecte sunt proiecte pe care le-am convenit anul trecut, noi doi, şi mă bucur foarte mult că ele s-au realizat.

Comisia mixtă economică a fost, de asemenea, urmată de un Forum al oamenilor de afaceri, care a permis în continuare stimularea relaţiei economice dintre cele două ţări.

Avem schimburi – anul trecut, în 2020, în ciuda pandemiei, de aproape 9 miliarde de euro, ceea ce arată potenţialul deosebit al relaţiei economice bilaterale. Avem de lucrat în continuare la domeniul investiţiilor, inclusiv în ceea ce priveşte investiţiile româneşti din Ungaria, care nu se ridică la nivelul investiţiilor ungare în România.

Am discutat împreună cum să facem paşi cât mai rapizi pentru a crea efectiv, pentru a operaţionaliza Camera bilaterală de Comerţ şi am hotărât împreună ca, la orizontul lunii septembrie, să putem să finalizăm şi acest proiect, în acelaşi timp cu marcarea celor 25 de ani de la încheierea Tratatului politic de bază dintre România şi Ungaria.

În continuare, astăzi, voi avea şi o întâlnire cu reprezentanţii minorităţii româneşti de aici din Jula, cu o serie de membri ai acestei comunităţi, pentru a afla mai în detaliu care sunt problemele cu care etnicii români din Ungaria se confruntă, pentru a găsi cele mai bune soluţii în formatul Comitetului de specialitate. Suntem interesaţi să aflăm şi care sunt proiectele pe care să putem să le susţinem, pentru că dorim să promovăm şi să susţinem, în continuare, cultura, limba, tradiţiile româneşti şi să asigurăm o şi mai mare implicare a autorităţilor române, atunci când este nevoie.

Am discutat şi despre alte multe aspecte ale relaţiei bilaterale – am vorbit, de exemplu, despre încheierea acordului privind aşa-numitul ‘Program de dezvoltare economică a Ardealului’ şi am confirmat împreună ceea ce am mai discutat şi cu alte ocazii, inclusiv în februarie la Bucureşti, care sunt parametrii în jurul cărora vom construi acest acord – e vorba despre transparenţă, despre nediscriminare, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea acestui program pe întregul teritoriu al României, mecanisme de monitorizare şi audit eficiente, în care, evident, să fie implicate şi autorităţile române, în aşa fel încât să ne asigurăm că este pe deplin respectat dreptul fiecărei ţări şi, respectiv, dreptul european în materie de competiţie şi în alte domenii.

Am vorbit, de asemenea, despre energie şi despre cooperarea noastră potenţială viitoare. Ne dorim ca Ungaria să fie un stat cât mai puţin dependent energetic de surse externe de gaz, care eventual să fie folosite în alte scopuri. Nu dorim acest lucru, dimpotrivă, sperăm ca exploatarea platoului continental al Mării Negre să poată să înceapă cât mai curând posibil.

Am vorbit despre turism şi despre modalitatea de stimulare a vizitelor reciproce între cele două ţări. Am discutat multe alte aspecte care vor contura, cu siguranţă, o agendă pozitivă în perioada imediat următoare, între România şi Ungaria.

Mă opresc aici, mulţumesc.”