Publicat: 23 Decembrie, 2014 - 17:14

Ministerul Afacerilor Externe salută împlinirea, la 23 decembrie 2014, a trei ani de la intrarea în vigoare a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România (semnat la Washington, la 13 septembrie 2011).
Participarea României la etapa a II-a a Abordării adaptive în etape privind apărarea împotriva rachetelor balistice în Europa (US European Phased Adaptive Approach / EPAA) reprezintă un element important al dimensiunii politico-militare a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, beneficiind de susţinere fermă din partea întregii clase politice româneşti, precum şi de un sprijin public constant şi consistent.
Acordul bilateral menţionează explicit natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare antirachetă amplasat în România şi utilizarea sa conformă cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, în legitimă apărare.
Integrarea, ulterior operaţionalizării sale, a componentei de la Baza Deveselu în sistemul antirachetă NATO reflectă voinţa ţării noastre de a aduce o contribuţie relevantă la apărarea colectivă în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, în conformitate cu deciziile asumate la reuniunile la vârf de la Lisabona (2010), Chicago (2012) şi Newport (2014). Ministerul Afacerilor Externe salută faptul că Summit-ul NATO din Marea Britanie, din septembrie 2014, a reconfirmat determinarea Aliaţilor de a continua implementarea proiectului Aliat de apărare antirachetă, consemnând explicit contribuţia României, prin Baza Deveselu.
Ministerul Afacerilor Externe va continua să informeze, în spirit de cooperare şi transparenţă, în coordonare cu partenerii americani, în legătură cu operaţionalizarea, conform calendarului stabilit, în 2015, a Facilităţii Aegis Ashore de la Deveselu, de natură să contribuie la întărirea securităţii europene, prin consolidarea capacităţilor Aliate de apărare împotriva rachetelor balistice provenind din afara spaţiului euro-atlantic.
 
Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach / EPAA) a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010. Procesul de negociere a Acordului destinat să reglementeze cooperarea bilaterală cu SUA în domeniul apărării antirachetă a fost demarat la 17 iunie 2010, textul fiind agreat la nivelul celor două delegaţii (ad referendum) la capătul a şapte runde de negocieri.
La 3 mai 2011, Preşedintele României a anunţat public decizia CSAT privind aprobarea amplasării la Unitatea militară Deveselu, în judeţul Olt, a componentelor din România ale sistemului de apărare antirachetă. La 6 iunie 2011, Acordul a fost parafat de cei doi negociatori-şefi, Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, la Washington. La 13 septembrie 2011, ministrul afacerilor externe al României şi secretarul de stat al SUA au semnat, la Washington, Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice. Documentul a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 290/2011, care a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011.
La 28 octombrie 2013 au început lucrările principale de construcţie la Facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu, iar la 29 iulie 2014 a fost finalizat cadrul de implementare a Acordului (14 Aranjamente de Implementare / amendamente la Aranjamentele de Implementare).
Acordul încheiat între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România prevede clar „natura exclusiv defensivă a Sistemului din Europa al Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor balistice realizat într-o Abordare Adaptivă în Etape şi conformitatea sa cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite” (paragraful 7 din preambul), articolul VI alin. 2 stipulând că „Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu principiile şi normele care reglementează dreptul inerent de legitimă apărare individuală şi colectivă”.
Totodată, sistemul din România nu poate fi transformat într-o capabilitate ofensivă, prevederile Acordului specificând explicit că „Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România include interceptori non-nucleari” (articolul II alin. 1), aceştia neputând fi înlocuiţi cu alte tipuri de rachetă.
Operaţionalizarea, în cursul anului 2015, a Facilităţii Aegis Ashore a SUA de la Baza românească de la Deveselu va reprezenta o contribuţie importantă la capabilitatea de apărare împotriva rachetelor balistice pe care NATO a decis să o dezvolte, în conformitate cu principiile indivizibilităţii securităţii, solidarităţii colective şi acoperirii integrale a teritoriului Aliat.
Caracterul defensiv al sistemului, aşa cum se reflectă în documentele reuniunilor la vârf ale NATO de la Lisabona (2010), Chicago (2012) şi Newport (2014), este de natură să creeze un plus de siguranţă în spaţiul euro-atlantic. Astfel, paragraful 61 al Declaraţiei Finale a Summit-ului NATO din septembrie 2014 prevede că „[Aliaţii] rămânem pregătiţi să colaborăm cu state terţe, de la caz la caz, pentru a creşte transparenţa şi încrederea şi pentru a spori eficienţa apărării antirachetă. Au fost întreprinşi paşi iniţiali care ar putea conduce la diferite forme de cooperare cu state terţe în domeniul apărării antirachetă. La fel ca la Chicago în 2012, reafirmăm că apărarea antirachetă a NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei şi nu va submina capabilităţile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potenţialelor ameninţări venind din afara spaţiului euro-atlantic”.