22 septembrie 2021

30 de ani de învăţământ jurnalistic şi de comunicare în fostele ţări comuniste

Distribuie pe rețelele tale sociale:

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării

în colaborare cu

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

UNIVERSITATEA DIN SOFIA
„Sf. Kliment Odhirski” – Departamentul de Radio şi Televiziune

UNIVERSITATEA DIN NIS
Facultatatea de Filosofie, Departamentul de Comunicare şi Jurnalism

Organizează

CONFERINŢA REGIONALĂ (online)

30 de ani de învăţământ jurnalistic şi de comunicare în fostele ţări comuniste din estul Europei

De la cucerirea libertăţii de exprimare, la comunicarea digitală

20-21 mai 2021

În ţările din estul Europei, anii 1989-1990 marchează apariţia primelor semne ale unei noi realităţi sociale şi politice, în care presa şi audiovizualul şi-au afirmat cu putere dorinţa unei neîngrădite libertăţi de exprimare. Primii ani au fost de căutare şi construcţie. S-au fondat mii de ziare şi reviste, zeci de televiziuni şi posturi de radio, toate acestea creând un context nou şi efervescent, în contrapondere cu cenzura regimurilor autoritariste din Europa Centrală şi de Est. Odată cu această nouă realitate a apărut un interes vădit faţă de studiul mass-media, precum şi nevoia stringentă de formare a unor jurnalişti profesionişti, capabili să-şi exercite profesia într-un climat lipsit de constrângeri politice şi marcat de libertatea de exprimare. Nu este de mirare, în acest context, că primele şcoli de jurnalism din postcomunism şi-au ales ca model jurnalismul vest-european şi american, înţeles ca practică a democraţiei (Gross, 2001).

Nu doar jurnalismul avea nevoie de specialişti, care să înţeleagă importanţa libertăţii de exprimare, dar şi capcanele sale, ci şi comunicarea publică în ansamblul său. Relaţiile publice şi publicitatea se afirmă ca domenii distincte de studiu, urmare a dezvoltării rapide a industriilor comunicării. Investiţiilor marilor companii în (campanii de) comunicare strategică, dar şi impunerea prin legislaţie a transparenţei instituţiilor publice au motivat universităţile să construiască programe de studiu în domeniul comunicării, relaţiilor publice, publicităţii şi media digitale. Procesul Bologna a dus la diversificarea programelor de masterat şi la crearea primelor şcoli doctorale în Ştiinţe ale comunicării.

Emergenţa tehnologiilor digitale de comunicare, apariţia şi consolidarea Internetului au adus provocări noi pentru facultăţile de jurnalism şi comunicare. Apar noi discipline de studiu şi specializări universitare, implementate rapid, într-o cursă permanentă cu realităţile Web 1.0, Web 2.0 şi dezvoltările ulterioare (AI, IoT etc.).

Odată cu expansiunea mijloacelor de comunicare s-au multiplicat dilemele şi controversele de natură etică. Trebuie menţionate aici şi condiţionările de piaţă ale instituţiilor media din Estul Europei, care stabilesc raporturi de dependenţă economică de tip centru-periferie, care favorizează importul de tehnologie, dar şi preluarea conceptelor editoriale vestice. Noile transformări sunt problematice, întrucât au ca posibile efecte scăderea încrederii în media, dependenţa de actorii economici, cvasi-dispariţia printului, tabloidizarea etc. Aceste controverse creează curente de opinie care influenţează exercitarea profesiei de jurnalist, dar şi pe a celei de specialist în comunicare publică. Instituţiile media tradiţionale sunt puse sub semnul întrebării (aşa cum argumentează Deuze, 2020), iar jurnaliştii se confruntă cu neîncrederea publicului şi cu fenomenul fake news.

În cadrul conferinţei, ne propunem să analizăm evoluţia facultăţilor de profil, dar şi a profesiilor de jurnalist şi de specialist în comunicare publică, în ultimii 30 de ani.

Sunt aşteptate comunicări care se încadrează în următoarele teme de interes:

1. Învăţământul superior de jurnalism şi comunicare. Istoria şcolilor de jurnalism şi comunicare, analiza programelor de studiu, efectele procesului Bologna asupra învăţământului de jurnalism şi comunicare, digitalizarea şi provocările sale.

2. Profesiile din domeniul jurnalismului şi comunicării. Transformări, configurări, provocări.

3. Comunicarea digitală. Propagandă computaţională şi provocări la adresa democraţiei. Fake news. Comunicare digitală, mişcări şi partide iliberale.

4. Comunicare politică. Marketizarea şi digitalizarea comunicării politice. Alegeri electorale în epoca digitalizării. Orientări naţionalist-populiste în media.

5. Pandemia şi educaţia media. Infodemie şi cenzură în comunicarea publică din perioada stării de urgenţă

6. Comunicarea instituţională şi relaţiile publice.

7. Publicitatea. Campanii digitale. Globalizare şi localizare. Provocări etice.

8. Perspective de gen asupra jurnalismului şi comunicării de masă.

9. Provocări etice în jurnalism şi comunicare.

10. (R)evoluţia internetului şi schimbările aduse în profesiile de jurnalism şi comunicator

Participanţii pot trimite comunicări şi pentru şase paneluri:

1. Audiovizualul în comunism şi postcomunism

2. Impactul tehnologiilor în jurnalism şi comunicare

3. Politicile mass-media şi de comunicare, pluralism mass-media şi independenţă. Noi abordări din perspectivă sistemică a sistemului mass-media în Europa Centrală şi de Est

4. Relaţia dintre mediul academic şi industria de publicitate

5. Comunicarea politică în era digitală

6. Gen, politică şi comunicare

Consiliul ştiinţific

Prof. univ. dr. Marian Petcu (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. Georgeta Drulă (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. Camelia Cmeciu (Universitatea din Bucureşti)
Conf. univ. dr. Antonio Momoc (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. hab. Georgeta Stepanov (Universitatea de Stat din Moldova)
Zoran Jevtovic, PhD, full professor (Universitatea din Nis)
Natasa Simeunovic Bajic, PhD, assistant professor (Universitatea din Nis)
Marija Vujovic, PhD, assistant professor (Universitatea din Nis)
Vyara Angelova, DSc, associate professor (University of Sofia)
Orlin Spassov, PhD, associate professor (University of Sofia)
Zhana Popova, PhD, associate professor (University of Sofia)

Comitetul de organizare

Conf. univ. dr. Romina Surugiu (Universitatea din Bucureşti)
Lect. univ. dr. Nicoleta Apostol (Universitatea din Bucureşti)
Lect. univ. dr. Adriana Ştefănel (Universitatea din Bucureşti)
Conf. univ. dr. Mariana Tacu (Universitatea de Stat din Moldova)
Conf. univ. dr. interim. Victoria Bulicanu (Universitatea de Stat din Moldova)
Marta Mitrovic, PhD, assistant (Universitatea din Nis)
Andrej Blagojevic, MA, assistant (Universitatea din Nis)
Ilija Milosavljevic, MA, assistant (Universitatea din Nis)

Informaţii practice:

– Rezumatul lucrării va avea cca 500 de cuvinte şi va cuprinde indicaţii bibliografice. Rezumatul se va trimite la adresa: conference(a)fjsc.ro

– Nu se percep taxe de participare.

– Conferinţa se va organiza în sistem Webex.

– Limbile de comunicare sunt româna şi engleza.

– Lucrările selectate vor fi publicate într-un volum de proceedings la Editura Universităţii din Bucureşti şi în reviste de specialitate (Facta Universitatis Series: Philosophy, Sociology, Psychology and History; Media Studies and Applied Ethics; Styles of Communication).

Termene
Data-limită pentru primirea rezumatelor: 18 aprilie 2021
Trimiterea rezultatelor evaluării rezumatelor: 26 aprilie 2021
Trimiterea programului: 10 mai 2021
Desfăşurarea conferinţei: 20-21 mai 2021