Publicat: 15 Iulie, 2020 - 13:42
Share

Prin rechizitoriul din data de 03.07.2020, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 33 de inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

Prin actul de sesizare s-a reţinut faptul că, în perioada 2009-2012 reprezentanţii legali ai două societăţi comerciale, cele mai importante în distribuirea de produse alimentare (legume - fructe), au achiziţionat marfă din spaţiul intracomunitar, folosindu-se de circuite de tranzacţionare fictive.

Astfel, angajaţii societăţilor A. negociau preţul, comandau marfa şi asigurau transportul din Uniunea Europeană până la depozitele A. folosind pentru aceste operaţiuni societăţile comerciale puse la dispoziţie de 6 complici, cu scopul de a eluda plata TVA datorată bugetului de stat, prin înregistrarea în contabilitatea societăţilor A., în mod nereal, a unor achiziţii interne. Societăţile utilizate nu au avut un scop economic real, respectiv nu au urmărit obţinerea unui profit (de esenţa activităţii comerciale) ci au servit la întocmirea unor documente justificative, înregistrate în evidenţele contabile ale beneficiarilor A., astfel încât să creeze impresia efectuării de către aceştia a unor achiziţii interne.

În fapt, dacă societăţile A. ar fi înregistrat în contabilitate achiziţiile intracomunitare ar fi trebuit să plătească TVA încasat în urma vânzării mărfurilor în România, însă prin interpunerea circuitelor de tranzacţionare fictivă au creat artificial TVA deductibil, care a condus la diminuarea TVA de plată către bugetul de stat.

În perioada 2009-2010, reprezentanţii legali ai S.C. A.F. S.R.L. şi S.C. A.F. S.R.L. au constituit un grup infracţional organizat împreună cu mai multe persoane, printre care şi cu inculpaţii S. E. şi V. O., în scopul organizării unor circuite financiare fictive de natură să asigure sustragerea societăţilor comerciale de la achitarea TVA aferentă comercializării pe piaţa internă a produselor alimentare achiziţionate din spaţiul intracomunitar.

Astfel, inculpaţii S. E. şi V. O. şi alte persoane apropiate au reuşit să creeze un mecanism extrem de bine pus la punct, înfiinţând pe teritoriul României, prin intermediul mai multor persoane, zeci de societăţi comerciale cu un comportament de tip fantomă, care funcţionau o scurtă perioadă de timp, fiind interpuse în raporturile comerciale dintre furnizorii reali de marfă din Uniunea Europeană şi beneficiarii finali S.C. A. F. S.R.L. şi S.C. A.F. S.R.L..

În perioada 2008 - 2010, alături de alte persoane, inculpatul S. E. era cunoscut în piaţă pentru posibilitatea de a pune la dispoziţie lanţuri de societăţi comerciale, existând şi alte societăţi beneficiare, care au apelat la acesta pentru ascunderea adevăratei provenienţe a mărfii.

Din actele de urmărire penală efectuate rezultă că, după ce inculpatul S. E. a fost arestat în luna noiembrie 2010, S.C. A.F. S.R.L. şi S.C. A.F. S.R.L. au continuat activitatea infracţională şi în cursul anilor 2011-2012, colaborând cu coordonatorii altor reţele de societăţi comerciale.

Astfel, în perioada 2011-2012 reprezentanţii legali ai S.C. A.F. S.R.L. şi S.C. A.F. S.R.L. au apelat la mai multe persoane, respectiv la inculpaţii Y. S., Y. A., P.E., N. U. şi T.M, cunoscute în piaţă pentru faptul că deţineau controlul asupra unor societăţi comerciale ce erau înfiinţate sau preluate cu scopul de a fi utilizate în circuite financiare fictive, folosite în vederea sustragerii de la plata obligaţiilor către bugetul de stat.

În schimbul unor comisioane, persoanele menţionate mai sus puneau aceste societăţi la dispoziţia clienţilor care doreau să facă achiziţii intracomunitare sau importuri, fiind interpuse între furnizorul intracomunitar şi beneficiarul real al mărfii.

Societăţile interpuse aveau, în general, asociaţi şi administratori cetăţeni străini, care aveau reşedinţa în România doar pentru perioada necesară înfiinţării societăţii după care părăseau teritoriul ţării, nu înainte de a lăsa documente semnate în alb, ce urmau să fie folosite de persoanele menţionate mai sus, în vederea efectuării de operaţiuni comerciale.

Aceste societăţi erau utilizate pentru o perioadă scurtă, timp în care acumulau datorii la bugetul de stat şi nu depuneau declaraţiile fiscale, după care erau cesionate, de regulă unor cetăţeni străini, care figurau ca asociaţi sau administratori la zeci şi chiar sute de firme şi care nu se mai aflau pe teritoriul României, scopul cesiunii fiind acela de a îngreuna urmărirea activităţii societăţii.

Pentru o parte dintre societăţile comerciale utilizate, în special cele care facturau marfa direct către beneficiarul real, era necesară prezenţa administratorului pe teritoriul României, pentru a fi contactat în cazul în care erau efectuate controale.

Societăţile cu comportament de tip "fantomă", interpuse în lanţurile comerciale între furnizorii din spaţiul comunitar şi societăţile beneficiare S.C. A.F. S.R.L. şi S.C. A.F. S.R.L. ori nu au funcţionat la sediile sociale declarate, ori contractele privind sediile sociale erau expirate, multe dintre acestea neavând puncte de lucru şi nici salariaţi.

Sediile sociale erau formale, de cele mai multe ori fiind sediile unor cabinete de avocatură şi utilizate exclusiv pentru primirea corespondenţei. Societăţile erau înfiinţate de regulă, pe numele unor persoane greu de identificat, având cetăţenie străină sau pe numele unor persoane apropiate liderilor grupului infracţional, care acceptau să figureze în calitate de asociat/administrator, în schimbul unor sume de bani.

Majoritatea persoanelor care figurau ca asociaţi sau administratori ai societăţilor comerciale interpuse nu au putut fi găsite, întrucât fie s-au aflat în România doar pe perioada necesară înfiinţării societăţilor comerciale, după care au părăsit teritoriul ţării, fie au avut o situaţie financiară modestă şi nu au locuit la adresele de
domiciliu/reşedinţă. În situaţiile în care asociaţii/administratorii au fost identificaţi, aceştia au declarat că nu cunosc nimic cu privire la activitatea societăţilor comerciale respective, întrucât nu au făcut decât să semneze anumite documente, la cererea membrilor grupului infracţional.

În activitatea infracţională aceste societăţi comerciale au fost folosite pentru a simula tranzacţii comerciale, fiind interpuse între un furnizor extern şi societatea care reprezenta adevăratul beneficiar al tranzacţiei. După o perioadă de timp, societăţile erau cesionate, de regulă tot unor cetăţeni străini care deţineau calitatea de asociat/administrator la mai multe societăţi comerciale şi care părăseau teritoriul ţării la scurt timp după preluarea societăţilor.

Pentru a se eluda plata TVA către bugetul de stat şi pentru a îngreuna urmărirea circuitului mărfurilor, între furnizorul extern şi beneficiarul final sunt introduse mai multe societăţi cu comportament de tip "fantomă", având rolul scriptic de a achiziţiona şi de a vinde marfa succesiv, până la beneficiarul final, care o comercializează aparent legal, plătind TVA numai la valoarea adaosului comercial, de regulă foarte mic. Astfel, beneficiarul real, achiziţionând marfa de la firmele interpuse la un preţ apropiat de cel de vânzare, colectează TVA cu o valoare aproximativ egală cu TVA deductibilă, obligaţiile de plată către bugetul de stat stingându-se prin compensare.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că sumele aferente TVA dedusă în mod nelegal au fost retrase în numerar din conturile firmelor fantomă, controlate de membrii grupului infracţional, cu titlul (justificarea) unor plăţi diverse sau de restituire a unor împrumuturi fictive provenite de la asociaţi. De asemenea o parte din marfa achiziţionată din spaţiul intracomunitar a fost vândută "la negru" (fără a fi întocmite documente de vânzare), iar pentru a regla scriptic stocurile de marfă beneficiarii au întocmit facturi de stornare, ori au facturat mărfurile către societăţile intermediare, în scopul efectuării de compensări.

Practic, societăţile comerciale de tip fantomă au drept scop colectarea TVA, pe care societatea beneficiară ar trebui să o plătească statului. Aceste societăţi comerciale au fost folosite pentru perioade scurte de timp, de câteva luni, astfel încât, la termenul de plată a TVA să fie înlocuite cu altele, controlate tot de către gruparea infracţională.

În fapt, mărfurile achiziţionate de pe piaţa comunitară nu au ajuns niciodată în custodia firmelor fantomă, fiind transportate direct de la furnizorii externi la beneficiarii finali, reprezentanţii acestora din urmă ocupându-se de comandarea mărfurilor, precum şi de organizarea şi achitarea transportului acestora. La rândul lor, persoanele care controlau societăţile cu comportament de tip fantomă se ocupau doar de întocmirea documentelor justificative, din care rezulta că mărfurile au fost cumpărate şi vândute succesiv de către mai multe societăţi din România, înainte de a ajunge la beneficiarul real.

Inculpaţii care controlau societăţile interpuse au organizat circuitul comercial astfel încât, atât societatea care are calitatea de operator intracomunitar (prima societate din lanţ), cât şi furnizorul beneficiarului real (ultima societate din lanţ) să funcţioneze aparent legal, acestea având documentele de achiziţie a mărfurilor, precum şi documentele justificative.

Firmele ce erau folosite în lanţurile de tranzacţionare succesivă aveau rolul de "firme de mijloc" şi "firme de vânzare", în funcţie de locul
pe care îl ocupau în lanţul de tranzacţionare. Firmele de achiziţie erau cele care, scriptic, au efectuat achiziţia intracomunitară şi pe numele cărora furnizorii externi întocmeau factura fără TVA. Acestea acumulau imediat debite către bugetul de stat, întrucât aveau obligaţia de a plăti integral TVA, în momentul în care marfa era
facturată mai departe către altă societate comercială din grup (taxare inversă).

Firma de vânzare era cea care îi furniza beneficiarului real al operaţiunii intracomunitare, respectiv S.C. A.F. S.R.L. sau S.C. A.F. S.R.L., documentele din care să rezulte că marfa a fost achiziţionată de pe piaţa internă şi nu din spaţiul comunitar. De asemenea, marfa era facturată cu TVA, astfel încât, clientul nu mai era nevoit să plătească TVA decât pentru adaosul comercial practicat. Faţă de celelalte societăţi controlate de grup, firma de vânzare trebuia să aibă aparenţa unei societăţi comerciale care funcţionează legal, unele dintre acestea având o parte din declaraţiile fiscale depuse, tocmai pentru a nu exista suspiciuni cu privire la realitatea activităţii comerciale.

Prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului este în valoare de 79.592.632 lei.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii până la concurenţa prejudiciului reţinut.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.

Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

Tag-uri Institutii: