15 august 2022

Macron, Ucraina și alegerile prezidențiale

Macron Presedinte Franta
Distribuie pe rețelele tale sociale:

Decalată cu șase luni, odată cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, președinția rotativă a Uniunii Europene este deținută, începând cu 1 ianuarie, de Franța.

Președinția UE ar fi trebuit probabil să fie un succes pentru actualul președinte, Emmanuel Macron, dar evenimentele din ultimele săptămâni încurcă tare mult socotelile liderului de la Elysee. În plus, în 10 și 24 aprilie vor avea loc alegerile prezidențiale, ceea ce complică și mai mult lucrurile.

Suprapunerea evenimentelor din Ucraina peste președinția semestrială a Uniunii Europene și campania electorală pentru alegerile prezidențiale reprezintă a provocare semnificativă, Macron având prea puțin timp și marjă de mișcare pentru pregătirea candidaturii sale.

În primul rând actualul președinte ar trebuie să își anunțe oficial candidatura, ceea ce nu a facut încă, deși presa din Franța vorbește de acest lucru de câteva săptămâni, așteptând cu nerăbdare momentul respectiv –  termenul limită este sfârșitul acestei săptămâni.

Potrivit prevederilor din Franța, un candidat trebuie să dețină, la momentul prezentării candidaturii sale, minim 500 de scrisori de susținere (parrainages, n.r.) din partea primarilor din întreaga țară, care sunt centralizate de către Consiliul Constituțional. În acest moment, Macron are înregistrați peste 2000 de susținători, fără să se fi declarat oficial candidat, iar mitingul pentru lansarea candidaturii oficiale, anunțat inițial pentru 5 martie, a fost anulat încă de luni din cauza evenimentelor din Ucraina.

Macron la cârma Europei

Cum în Franța președintele este cel care reprezintă țara în relațiile externe, actualul lider de la Elysee este cel care trebuie să coordoneze reuniunile la nivel înalt ale Uniunii Europene din acest semestru. Situația din Ucraina a complicat lucrurile, pentru că numărul acestor reuniuni s-a multiplicat, ca și cel al intervențiilor sale și a discuțiilor cu liderii europeni și internaționali pe tema Ucraina, inclusiv cu președintele rus.

În mod normal, reuniunile ordinare la nivel înalt la care participă președinții și prim-miniștrii statelor membre ale UE pe parcusul unui an sunt în număr de patru, respectiv la fiecare trei luni, și ele sunt coordonate de reprezentantul țării care deține președinția. Reuniuni extraordinare pot fi organizate, la invitația președintelui Consiliului Uniunii Europene, în funcție de evoluția evenimentelor sau de apariție unor situații de criză, așa cum este cazul acum. La toate aceste reuniuni Macron este șef de orchestră, ceea ce nu îi lasă prea mult timp pentru campania electorală.

Un nou Summit – o reuniune ordinară prevăzută de Tratatul UE, n.r. – este prevăzut pentru 24 martie. Dar până atunci, situația din Ucraina poate impune organizarea unei reuniuni extraordinare, care poate fi organizată de pe o zi pe alta. Potrivit presei franceze, o asemenea reuniune este posibil să aibe loc săptămâna viitoare.

Este posibil ca aceasta să fie explicația amânării mitingului din 5 martie.

Rămâne de văzut deci când va decide  Emmanuel Macorn să îți anunțe candidatura oficială pentru funcția supremă și ce program de campanie are, pentru că celelalte evenimente nu îi lasă o marjă prea mare de mișcare pentru întâlnirile cu alegătorii, care ar fi putut fi organizate în absența evenimentelor din Ucraina și chiar a președinției UE.

În plus, este posibil ca situația din Ucraina și subiectele europene în general, subiecte care în mod normal ocupă un loc mai puțin important pe agenda campaniei prezidențiale, așa cum s-a întâmplat și în 2017 la precedentele alegeri, să capete prioritate, mai ales dacă contracandidații săi vor aborda din nou subiectul migrației și a refugiaților, de data aceasta cei din Ucraina care ar trebuie să ajungă în Franța urmare a războiului din țara lor.

Foto official Twitter

Carmen Dinu, Bruxelles