27 mai 2022

9 decembrie a fost declarată Ziua Internaţională Anticorupţie

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Este nevoie de o continuă voinţă politică şi determinare în combaterea acestui fenomen nociv

9 decembrie a fost declarată Ziua Internaţională Anticorupţie prin Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei, document ratificat şi de România.

DNA ca unitate de parchet are un rol major în apărarea intereselor generale ale societăţii prin descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi asimilate corupţiei la nivel înalt şi mediu.

„Mită”, „şpagă”, „şperţ'”, „parandărăt”, „comision” reprezintă un argou caracteristic unui comportament fraudulos care înseamnă de fapt abuz de putere, îmbogăţire ilicită şi promovarea intereselor de grup în dauna interesului public.

Slăbiciunea unui sistem economic şi politic afectat de corupţie şi de lipsă de integritate se va reflecta întotdeauna în precaritatea vieţii cetăţeanului obişnuit.

Corupţia macină în continuare multe zone ale societăţii noastre, iar deturnarea banului public frânează dezvoltarea societăţii, încurajează clientelismul şi promovează nepotismul, perpetuează sărăcia în pături extinse ale societăţii. Într-un cuvânt, corupţia riscă să ameninţe întregul parcurs democratic al unei societăţi. De aceea, combaterea corupţiei trebuie să rămână un obiectiv major nu doar al justiţiei penale, ci al întregii societăţii prin reprezentanţii ei. Combaterea corupţiei impune un consens social puternic, voinţă politică, resurse umane şi logistică.

Depinde de forţele responsabile ale societăţii dacă Ziua Internaţională Anticorupţie va deveni sau nu momentul de reînnoire a angajamentului de reprimare a corupţiei: prin educaţie, prevenţie şi combatere.

Lupta împotriva corupţiei impune un efort permanent la toate nivelurile: politic, economic, prin educaţie şi justiţie, prin acţiuni ale societăţii civile, prin informare în mass media, şi trebuie să atingă toate sectoarele vieţii economice şi sociale.

Ca instituţie, DNA a reuşit să obţină rezultate semnificative în circumstanţe dificile.

Investigaţiile desfăşurate de DNA au scos la iveală comportamente şi moduri de acţiune prin care resurse publice importante au fost fraudate in interes personal, de grup sau de partid.

Între cei sancţionaţi pentru fapte de corupţie sunt demnitari de rang înalt, oameni de afaceri, baroni locali şi şefi de companii naţionale.

Nu întâmplător, de multe ori, investigaţiile la nivel înalt ale DNA au provocat reacţii dure în mass media, dar şi la nivel legislativ, cu impact asupra eficienţei investigative şi asupra resurselor de personal.

Nici aşteptările societăţii româneşti, nici angajamentele României ca membru al UE nu susţin slăbirea luptei împotriva corupţiei, ci dimpotrivă. Este inadmisibil ca eforturile de combatere a acestui fenomen să se lovească de obstacole legislative, administrative sau de lipsa resurselor necesare. Cu atât mai mult cu cât corupţia trebuie identificată şi combătută în toate sectoarele societăţii, fie că este vorba de corupţia în mediul economic, în mediul politic, al educaţiei şi sănătăţii, sau în mediul judiciar.

Este nevoie de o continuă voinţă politică şi determinare în acest sens.

Ca orice situaţie de criză, şi contextul pandemic alimentează corupţia. Sunt mobilizate fonduri publice consistente pentru dotarea spitalelor, echipamente de protecţie, aparatura specializată, produse şi medicamente pentru combaterea pandemiei. Fără o acţiune decisă, concertată a instituţiilor, fără transparenţă în atribuirea contractelor, fără norme clare de urmărire a destinaţiei şi utilizării banilor, există un risc major ca scopul să fie ratat, iar banii să nu ajungă unde trebuie. Este un motiv în plus pentru ca anticorupţia să redevină o prioritate.

În acest sens, demersurile pentru eliminarea amendamentelor la legile justiţiei care au afectat independenţa şi eficienţa sistemului judiciar şi crearea unei impunităţi de facto a unei categorii importante de persoane în faţa unor posibile suspiciuni de corupţie devin o datorie asumată în faţa cetăţenilor de către Guvern şi Parlamentul României.

În acelaşi timp, implicarea cetăţenilor şi a societăţii civile în efortul de combatere a corupţie rămâne esenţial. În ultimii doi ani, sesizările înregistrate de la persoanele fizice sau juridice, firme, societăţi comerciale şi companii care se lovesc de corupţia au reluat trendul de creştere. Acest lucru arată o recâştigare a încrederii instituţiei din partea oamenilor responsabili şi angajaţi care refuză să mai tolereze practicile coruptive.

Fiecare procuror, alături de toţi cei care lucrează la DNA sunt conştienţi de rolul important al instituţiei şi de aşteptările pe care societatea românească le are. De aceea, conducerea DNA doreşte să îi asigure pe cetăţeni că lupta împotriva corupţiei continuă cu fermitate, profesionalism, responsabilitate pentru un act de justiţie corect, în beneficiul cetăţeanului român.

De asemenea, conducerea DNA îi încurajează pe procurori şi pe ceilalţi angajaţi să îşi facă datoria cu seriozitate, aplomb şi determinare, asigurând că îi va susţine, în limita legalităţii, în eventuale situaţii dificile care ar putea să apară.

DNA a fost şi va rămâne o instituţie cheie în evoluţia democratică a societăţii româneşti, care aplică principiile profesionalismului, corectitudinii şi respectării legii.