28 mai 2022

90% dintre bolnavii de Boală Cronică de Rinichi nu știu că au acest diagnostic

Human kidney cross section on scientific background

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Boala Cronică de Rinichi (BCR) este o afecțiune progresivă, caracterizată prin scăderea funcției renale, fiind deseori asociată și cu un risc crescut de boală cardiovasculară sau cu accidentul vascular cerebral.

Boala Cronică de Rinichi este ca o mașină care se apropie cu farurile stinse – nu știi că vine până nu te izbește!
”Din păcate, boala cronică de rinichi este o patologie particulară: nu doare! Este o boală care se aseamănă cu o mașină care vine noaptea cu farurile stinse și nu știi că vine până nu te izbește. Simptomele care derivă direct din afectarea renală sunt tardive și nespecifice, astfel încât nu rareori diagnosticăm în stadii avansate ale bolii cronice de rinichi un pacient care habar nu avea că are această patologie. În stadii incipiente, avem doar simptome legate de cauza care a dus la boală cronică de rinichi și nu consecințele directe ale insuficienței renale și ale leziunii renale”, a declarat dna Prof. Dr. Ina Maria Kacso, medic primar nefrologie.

Boala Cronică de Rinichi (BCR) afectează la nivel european 1 persoană din 10, în timp ce la nivel global cifrele se ridică la 840 de milioane de oameni. Chiar dacă numărul de persoane afectate este atât de mare, rata de diagnosticare a acestei afecțiuni este în continuare foarte mică, astfel că aproximativ 90% dintre cei care suferă de această boală nu știu că au acest diagnostic.

Medicii din Cluj, prezenți la masa rotundă ,,Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură”, au arătat că. deși alte boli cronice netransmisibile au înregistrat o scădere în privința ratei de mortalitate, Boala Cronică de Rinichi continuă să rămână neschimbată în analiza mortalității standardizate pe grupe de vârstă.

Prof. Dr. Ina Maria Kacso a mai explicat: „Comorbiditățile cardiovasculare reprezintă peste 50% din cauzele de deces la acești pacienți, astfel că mult mai mulți pacienți decedează de complicații – dintre care pe primul loc sunt cele cardiovasculare – înainte să ajungă în dializă. Probabilitatea să aibă o patologie cardiovasculară severă este mult mai mare decât să ajungă în dializă! Deci este o problemă majoră și de aceea acești pacienți trebuie recunoscuți și adresați cardiologului, introduși în programul de prevenție în așa fel încât să fie tratați așa cum trebuie”.

Progresia bolii cu sau fără intervenție medicală la timp face diferența dintre viață și moarte
Prof. Dr. Nicolae Hâncu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, atrage atenția că procentul de pacienți nediagnosticați cu BCR este revoltător de mare: „Trebuie să aducem la lumină Boala Cronică de Rinichi și faptul că pacienții care ajung în cabinetele medicale reprezintă numai o mică parte, adică mai puțin de jumătate din ceea ce este în realitate. Avem nediagnosticate aproape 60% din bolile cronice de rinichi, ceea ce este revoltător! Pentru că diagnosticând poți să tratezi. Tratând pot asigura o reversibilitate și eventual poți întârzia evoluția.
În ciuda faptului că avem demonstrații epidemiologice foarte clare că această boală este extrem de frecventă, ea nu este cunoscută ca atare în practica medicală: dacă nu cunoști și dacă nu recunoști o boală, nu o poți trata, dacă nu o tratezi, ea progresează în mod silențios și ajunge la un stadiu la care nu mai ai ce să îi faci, nu mai este loc de reversibilitate.
Progresia fără intervenție duce la o etapă finală când practic nu se mai poate face nimic, este vorba de dializă și mai departe evoluția inexorabilă spre deces. În cazul progresiei cu intervenție se dublează speranța de viață de la acel moment. Progresia, în cazul bolii fără intervenție la timp, înseamnă creșterea frecvenței spitalizării pentru insuficiență cardiacă, pentru că este o legătură extraordinară între insuficienta renală și insuficiența cardiacă. E o boală perfidă, cu cauze ascunse, pentru că și diabetul zaharat este o cauză ascunsă, atunci avem două boli perfide care dau o magnitudine extraordinară a problemei”.

Cel mai puternic generator de Boală Cronică de Rinichi este Diabetul Zaharat
„O problemă nu vine niciodată singură”, amintește Prof. Dr. Gabriela Roman, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, care continuă: ”Și în acest caz se întâmplă la fel. Boala Cronică de Rinichi nu apare din senin, nu este singură, există foarte multe situații și foarte mulți factori de risc care contribuie, pe de o parte la dezvoltarea boli cronice de rinichi și pe de altă parte la progresia acesteia spre acele faze finale de insuficiență a funcției renale și de dezvoltare în continuare a complicațiilor pe care aceasta le poate avea.
Diabetul zaharat este cel mai puternic generator de Boală Cronică de Rinichi. Pacienții care au diabet au un risc de trei ori mai mare față de persoanele fără diabet de a dezvolta o boală cronică de rinichi în stadii avansate, începând din stadiul 3, când de fapt se pune de obicei diagnosticul de Boală Cronică de Rinichi. În diabetul zaharat, noi diabetologii ne așteptam și știam de această prevalență crescută a Bolii Cronice de Rinichi, o căutam și facem screening pentru aceasta.
Este interesant faptul că, în timp, prevalența Bolii Cronice de Rinichi nu s-a modificat. De la an la an eram obișnuiți cu alte patologii unde observăm fie o creștere, fie o scădere, ceea ce din punct de vedere al Bolii Cronice de Rinichi nu se întâmplă. Avem aceeași prevalență sau o prevalență similară, indiferent de perioada în care am studiat fenomenul. Să ne gândim că diabetul zaharat are deja niște cifre îngrozitoare! Recent s-a publicat noua situație a prevalenței și a numărului de persoane cu diabet în lume, care deja în acest an este de peste 560 de milioane. Iar estimările pentru următorii 30 de ani sunt cumplite: ne așteptăm să existe peste 780 de milioane de persoane cu diabet. Dacă ne gândim că aceste persoane cu diabet au și un risc foarte mare de Boală Cronică de Rinichi, ne putem da seama de magnitudinea problemei.
Prima complicație în diabetul zaharat de tip 2 este un sindrom cardio-renal. Adică este prezența boli renale însoțită sau asociată imediat cu insuficiența cardiacă. Boala Cronică de Rinichi nu vine singură, vine la pachet. Acesta este un triumvirat nefast: cel al prezenței diabetului zaharat, bolii cronice de rinichi și insuficienței cardiace.”

Insuficiența cardiacă însoțește de multe ori boala cronică de rinichi
Prof. Dr. Dana Pop, medic primar cardiologie și medicină internă, explică faptul că există o strânsă legătură între acest ”banal” factor de risc – hipertensiunea arterială – și afectarea renală: „Hipertensiunea arterială determină în timp apariția unor boli renale cronice, dar există și boli renale care determină hipertensiunea arterială și atunci vorbim de hipertensiune arterială secundară. Ceea ce este trist este faptul că în România prevalența hipertensiunii este în continuă creștere, procentul este în jurul valorii de 49%. Iată că hipertensiunea este a doua cauză semnificativă de BCR.
În foarte multe cazuri, hipertensiunea nu apare singură, ci împreună cu alți factori de risc cardiovascular, fiind foarte puțini pacienți doar cu hipertensiune arterială. De multe ori, aceștia mai au obezitate, dislipidemie și de foarte multe ori diabet zaharat, astfel încât atunci când cele două afecțiuni co-există, prognosticul acestor pacienți cu boli renale cronice este și mai prost.
O altă afecțiune foarte importantă, care de fapt reprezintă complicațiile tuturor bolilor cardiace, este reprezentată de insuficiența cardiacă – scăderea contractilității miocardice, astfel că sângele cu oxigen ajunge în cantitate mai scăzută la organele periferice, deci și la rinichi. Are loc o scădere a fluxului de sânge prin rinichi, o scădere a ratei filtrării glomerulare, cu apariția albuminuriei. În context de insuficiență cardiacă, una dintre ultimele complicații ale tuturor bolilor cardiovasculare, iată că ajungem, din nefericire pentru bolnavi, și la insuficiență renală cronică.
Din păcate, probabilitatea de deces sau de dializă pe o perioadă de 5 ani la pacienții cu boli cronice renale este mare: vorbim de o probabilitate de deces de 33% și probabilitatea de dializă este de doar 12%.”

Lupta cu un dușman nevăzut este mare provocare a medicilor de familie
Nu este chiar o misiune imposibilă, dar este foarte greu să te lupți cu un dușman nevăzut, declară dr. Emiliana Costiug, medic primar medicină de familie: „Aceasta este marea noastră provocare. Sigur că medicul de familie este managerul de caz al pacientului. Medicul de familie face echipă cu pacientul în căutarea celor mai bune soluții pentru a păstra sănătatea. Pe de altă parte, are marea oportunitate de a face echipă cu medicii specialiști, de a comunica cu aceștia și de a găsi cele mai bune soluții pentru pacienți. Dar atunci când simptomele apar foarte târziu, atunci când nu doare, atunci e foarte greu să îl convingi să aibă un comportament preventiv. Acesta este marele rol al medicului de familie: să consilieze pacientul, să negocieze cu acesta și să evalueze riscurile.

Există studii care demonstrează că abia în stadiile 4-5 ale bolii cronice de rinichi simptomele sunt evidente, dar atunci avem prea puține soluții la îndemână, cu toate că medicina evoluat foarte mult. Aici este rolul nostru, ca împreună cu pacientul să evaluăm aceste riscuri: poate apărea hipertensiunea arterială sau o boală cardiovasculară, dacă pacientul fumează sau are un stil de viață nesănătos.
Din totalul pacienților diagnosticați deja cu boală cronică de rinichi, doar 59% recunosc boala ca atare. Restul, da, știau ca o boală de rinichi, li s-a spus, dar nu a considerat-o importantă. Deși prevalența bolii cronice de rinichi este destul de mare din primele stadii de boală, recunoașterea și acceptarea acesteia se fac foarte târziu, atunci când din păcate și resursele terapeutice sunt limitate.”

Pacient la risc pentru boală cronică de rinichi – o noțiune care trebuie să capete relevanță
Prof. Dr. Ina Maria Kacso atrage atenția asupra unei noțiuni care nu este vehiculată suficient: „Există noțiunea de pacient la risc pentru boală cronică de rinichi. Sunt cei care nu se încadrează în criteriile de bază, pentru că nici măcar nu are albuminurie crescută, nici nu au creatinină anormală. Dar, din cauza patologiilor pe care le are, pacientul este la risc să facă boală cronică de rinichi.
Dacă ne uitam la lista acestor pacienți, cei mai expuși sunt: pacienți cu diabet, cei cu hipertensiune, cu boli cardiovasculare, cu obezitate, cu antecedente în familie de BCR, pacienți care s-au recuperate după o problemă renală, pacienți cu neoplazii, pacienți cu boli imune.

Pacienții la risc trebuie să facă două analize simple o dată pe an
Toți acești pacienți trebuie, o dată pe an, să își verifice creatinina și raportul albumină – creatinină urinară. Sunt niște examinări absolut banale și sigur că aici ne bazăm pe medicina primară și pe medicii de familie. Dar ar trebui crescut nivelul de conștientizare și la nivelul pacienților. Aceștia trebuie să știe că sunt în această categorie, trebuie să aibă și ei o atitudine proactivă, ca să își urmărească starea de sănătate.
Din câte știu eu, la ambulatorul de specialitate de la Nefrologie biletele de trimitere în contract cu Casa de Asigurări nu cuprind determinarea albuminuriei urinare, deci nu putem să facem această analiză, ceea ce este un mare minus. Costurile pe care le salvăm pentru sistemul de sănătate de la un pacient pe care îl diagnosticăm la timp și intervenim la timp sunt foarte-foarte mari, față de îngrijirea cardio-diabetologică-nefrologică.
Această creștere a posibilităților de screening la nivel de medic de familie (și nu numai) este unul dintre primele mele gânduri”, conchide Prof. Dr. Kacso.