8 decembrie 2021

A doua ediţie a Forumului Român de Diabet

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Pandemia din ultimul an a scos şi mai mult în evidenţă problemele majore de sănătate publică cu care România se confruntă de ani de zile. Din perspectiva diabetului zaharat, rămânem în continuare în aceeaşi paradigmă îngrijorătoare: 1 din 10 români suferă de diabet zaharat, iar pentru fiecare persoană diagnosticată există cel puţin o altă persoană care încă nu ştie că trăieşte cu această afecţiune şi ajunge la medic când complicaţiile sunt deja instalate.

Pornind de la această realitate, marţi, 18 mai 2021, a avut loc ediţia a doua a Conferinţei Anuale a Forumului Român de Diabet, prima platformă colaborativă care reuneşte profesionişti interesaţi de prevenţia, diagnosticarea şi managementul integrat al diabetului zaharat.

De la lansarea sa din aprilie 2019, Forumul Român de Diabet a contribuit prin activitatea sa la creşterea conştientizării problematicii diabetului în sfera autorităţilor publice şi nu numai, înregistrând o serie de succese notabile, unul dintre acestea fiind adoptarea în toamna anului trecut a Legii 249/2020 privind prevenţia şi diagnosticarea precoce a diabetului zaharat, o premieră pentru sistemul medical românesc şi una dintre puţinele iniţiative similare din Europa şi din lume. „Adoptarea legii prevenţiei în diabet este o reuşită remarcabilă, dar, pentru ca aceasta să-şi facă simţite efectele, este nevoie de un parcurs clar şi riguros în ceea ce priveşte implementarea” a declarat Prof. Univ. Dr. Romulus Timar, Preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Astfel, mare parte a dezbaterilor din cadrul ediţiei a doua a conferinţei naţionale a Forumului Român de Diabet s-au concentrat pe identificarea unor soluţii concrete de operaţionalizare a acestei legi prin constituirea grupurilor de lucru instituţionale care să se ocupe de elaborarea normelor de implementare. Tot la normele de aplicare s-a referit şi Dr. Nelu Tătaru, Preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.

„Vreau să mă refer la necesitatea acestor norme de aplicare. Ministerul Sănătăţii poate şi trebuie să aducă în prim-plan aceste norme. Suntem dispuşi, atât eu cât şi colegii mei din Comisia de sănătate, la colaborare cu asociaţiile profesionale şi cu asociaţiile de pacienţi pentru ca normele să ajungă cât mai repede să fie puse în practică.”

Un alt aspect deosebit de important stipulat în Lege îl reprezintă înfiinţarea Registrului Naţional de Prediabet şi Diabet, un sistem de date care poate contribui atât la un management corect al pacientului, cât şi la fundamentarea politicilor publice. „În ciuda progreselor majore legate de opţiunile de tratament, calitatea generală a îngrijirii pacientului şi rezultatele clinice rămân sub-optime. Lipsa de date este în Europa unul dintre cele mai grave obstacole în calea progresului. Fără date actuale şi exacte, legate de această patologie, va fi imposibil să se documenteze progresul şi să se elaboreze politici adecvate de sănătate”, a declarat Prof. Dr. Chantal Mathieu, Preşedintele Forumului European de Diabet.

Tot despre necesitatea existenţei unui registru al pacienţilor a vorbit şi Adrian Gheorghe, Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a adus în discuţie modul în care aceste date vor fi utilizate şi valorificate. „Aş vrea să atrag atenţia asupra utilizării registrului de diabet. Calitatea acestui demers analitic depinde de specificarea foarte clară a obiectivelor. Cred că Forumul Roman de Diabet este într-o poziţie foarte bună pentru a purta această discuţie, iar CNAS va fi partener în acest demers.”

Cristian Buşoi, membru al Parlamentului European şi raportor al Programului EU4Health, a declarat că a reuşit să impună ca acţiunile de prevenţie a diabetului zaharat să fie printre principalele misiuni ce vor fi finanţate din Programul EU4Health, în contextul îngrijorător în care specialiştii ne avertizează că, fără măsuri susţinute şi urgente, numărul bolnavilor de diabet în Uniunea Europeană va creşte la 38 de milioane, până în 2030.

„În momentul de faţă, priorităţile noastre sunt telemedicina şi digitalizarea intervenţiilor, registrul naţional de diabet zaharat şi normele de aplicare a legii. Suntem decişi să lucrăm împreună şi să realizăm aceste norme care să poată fi aplicate cât mai repede. Este nevoie de prevenţie, este nevoie de a scoate populaţia de sub riscul patologiei metabolice”, a declarat Prof. Univ. Dr. Gabriela Roman, Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Asociaţiile de pacienţi prezente la dezbatere au transmis la rândul lor că principalele probleme care ar trebui să existe pe agenda autorităţilor sunt prevenţia diabetului zaharat şi educaţia pentru sănătate a populaţiei.

Participanţii la Forum au subliniat gradul de urgenţă privind implementarea de politici integrate şi sistematice pentru prevenţia diabetului zaharat. La acest efort colectiv pot şi trebuie să participe o arie lărgită de actori instituţionali, pe lângă Ministerul Sănătăţii: ministerele sportului şi educaţiei, autorităţile locale, societatea civilă şi specialiştii în sănătate publică.