18 septembrie 2021

A doua zi a RADR 2021: sesiuni dedicate provocărilor de securitate actuale

Distribuie pe rețelele tale sociale:

A doua zi a RADR 2021: sesiuni dedicate provocărilor de securitate actuale, rezilienţei în timpul pandemiei şi întăririi cooperării între parteneri, contribuţiei României la Conferinţa privind Viitorul Europei şi elementelor de reformă consulară la nivelul MAE

Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române a continuat miercuri, 8 septembrie, cu o serie de sesiuni plenare, găzduite şi moderate de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, dedicate unor teme precum provocările de securitate actuale, rezilienţa în timpul pandemiei şi întărirea cooperării între parteneri, rolului României în perspectiva Conferinţei privind Viitorul Europei şi elementele de reformă consulară derulate la nivelul MAE pe parcursul ultimului an, alături de măsurile avute în vedere în continuare pe acest palier.

Prima sesiune plenară a celei de a doua zile, cu tema „Provocări de securitate actuale”, i-a avut ca invitaţi speciali pe ministrul afacerilor externe al Republicii Elene, Nikos Dendias, şi pe Secretarul General al OSCE, Helga Schmid.

În deschiderea panelului, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat o serie de elemente discutate în cadrul consultărilor bilaterale cu omologul grec, inclusiv sprijinul acordat recent de România Republicii Elene în combaterea incendiilor de vegetaţie. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat faptul că activarea Mecanismului European de Protecţie Civilă în acest context dovedeşte solidaritatea europeană. În ceea ce priveşte tematica panelului, şeful diplomaţiei române a arătat că participarea omologului elen este grăitoare în ceea ce priveşte expertiza şi angajamentul Republicii Elene de a promova pacea şi stabilitatea în regiune. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat emergenţa unor noi provocări de securitate atât în regiune, cât şi în lume, oferind exemplul crizei din Afganistan şi al consecinţelor sale, cu impact inclusiv pentru ţări precum România şi Republica Elenă.

Şeful diplomaţiei elene s-a referit, în cadrul intervenţiei sale, la provocările de securitate actuale în regiune, inclusiv la caracterul divers al acestora, subliniind angajamentul împărtăşit de Republica Elenă şi România în ceea ce priveşte respectarea dreptului internaţional. De asemenea, ministrul elen a subliniat susţinerea pentru statele din vecinătatea UE, cu accent pe statele din Balcanii de Vest, în vederea oferirii unei perspective europene, ca singură soluţie benefică ambelor părţi. Înaltul demnitar elen a subliniat că solidaritatea este esenţială în abordarea ameninţărilor transnaţionale şi este un instrument important în creşterea rezilienţei statelor, cu condiţia respectării ordinii internaţionale, a valorilor şi principiilor comune.

În cadrul intervenţiei de introducere a Secretarului General al OSCE, ministrul de externe Bogdan Aurescu a evidenţiat angajamentul României faţă de securitatea cuprinzătoare şi cooperativă promovată la nivelul OSCE şi a arătat implicarea României în negocierea tuturor documentelor fundamentale ale Organizaţiei. De asemenea, a atras atenţia asupra provocărilor complexe de securitate actuale, precum conflictele prelungite în regiune, scăderea încrederii în valorile democratice, pandemia de COVID-19 şi ameninţările transnaţionale, în special terorismul, schimbările climatice, ameninţările cibernetice şi a subliniat importanţa cooperării, inclusiv cu statele din vecinătate şi state partenere. A evocat, în context, obiectivul strategic al României pentru promovarea unei implicări mai mari a UE în abordarea conflictelor prelungite din zona Mării Negre.

La rândul său, Secretarul General al OSCE a subliniat că diplomaţia multilaterală este singura soluţie viabilă în gestionarea eficientă a ameninţărilor actuale de securitate, între care se numără atât conflictele prelungite, cât şi noile ameninţări transnaţionale, generate de evoluţiile tehnologice, schimbările climatice sau atacurile cibernetice. A pus accentul pe unicitatea instrumentelor la dispoziţia organizaţiei de la Viena în vederea prevenirii şi soluţionării conflictelor, bazate pe măsuri de creştere a încrederii şi protecţia drepturilor omului şi pe angajamentele cuprinse în Actul Final de la Helsinki din 1975. În mod particular, Secretarul General a menţionat că efectele pandemiei de COVID-19 sunt resimţite mai ales în rândul femeilor, iar promovarea egalităţii de gen va continua inclusiv în cadrul eforturilor economice de recuperare post pandemie.

Înregistrarea sesiunii „Provocări de securitate actuale” din cadrul RADR2021 este disponibilă aici: https :// www.facebook.com / mae.romania /videos /390912002751349/.
În cadrul sesiunii intitulate „Rezilienţa în timpul pandemiei. Întărirea cooperării cu partenerii” au intervenit, în format videoconferinţă, ministrul comerţului, turismului şi investiţiilor al Australiei, Dan Tehan, şi ministrul afacerilor externe al Republicii India, Subrahmanyam Jaishankar.

În deschiderea panelului, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanţa în creştere a Indo-Pacificului în ceea ce priveşte dezvoltarea economică la nivel global şi necesitatea creării de sinergii în regiune care să asigure securitatea şi stabilitatea. În întâmpinarea interlocutorului australian, ministrul român a evidenţiat valorile comune şi apropierea de viziuni dintre România şi Australia pe probleme globale de actualitate, precum şi angajamentul României de a-şi consolida relaţiile în regiunea Indo-Pacifică, inclusiv în cadrul oferit de viitoarea Strategie UE pentru Indo-Pacific. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat succesele economice recente înregistrate în cooperarea româno-australiană şi a exprimat încrederea că relaţia bilaterală are un potenţial crescut de dezvoltare şi consolidare.

Referindu-se la relaţia bilaterală cu România, ministrul australian a apreciat exemplele de succes ale colaborării bilaterale şi a subliniat potenţialul de dezvoltare într-o serie de domenii precum energia regenerabilă sau securitatea cibernetică. A subliniat că aprofundarea relaţiei Australiei cu UE, în mod special prin avansarea negocierii Acordului de liber schimb, va avea efecte benefice şi asupra relaţiilor economice bilaterale cu România, exprimându-şi speranţa că anul 2022 va aduce finalizarea acestuia. Pe parcursul intervenţiei, ministrul Tehan a expus principalele priorităţi ale Australiei pentru consolidarea rezilienţei, axate pe trei paliere: rezilienţa la nivel naţional, cea construită alături de parteneri din întreaga lume, cu accent pe zona Indo-Pacificului, şi rezilienţa ordinii internaţionale bazate pe reguli şi promovarea valorilor democratice.

În întâmpinarea omologului său indian, ministrul de externe Bogdan Aurescu s-a referit la sprijinul acordat de România Indiei în contextul pandemiei de COVID-19, demonstrând solidaritate. În această privinţă, a evidenţiat şi necesitatea consolidării apărării împotriva pandemiilor, infodemiilor şi ameninţărilor hibride. De asemenea, având în vedere necesitatea întăririi cooperării la nivel global, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat apropierea de viziuni dintre România şi India, inclusiv în cadrul organizaţiilor multilaterale.
În deschiderea intervenţiei sale, ministrul indian al afacerilor externe a mulţumit pentru sprijinul umanitar acordat de România, ca parte a reacţiei europene pentru limitarea efectelor celui de-al doilea val de infecţii cu noul coronavirus cu care s-a confruntat Republica India. Ministrul indian al afacerilor externe a trecut în revistă stadiul foarte bun al dialogului politico-diplomatic bilateral. Totodată, a abordat principalele domenii promiţătoare ale cooperării economice între cele două ţări, cu accent pe IT, domeniul farmaceutic şi industria metalurgică, şi a evaluat alte domenii ale cooperării sectoriale, în special cultură, educaţie, contacte people-to-people, care pot juca un rol sporit în intensificarea schimburilor bilaterale pe toate palierele, pe viitor.

Cât priveşte relaţia India-UE, a amintit rezultatele Summitului UE – India de la Porto din 8 mai 2021 şi a subliniat că Strategia UE pentru India, Parteneriatul UE-India privind Conectivitatea şi viitoarea negociere cu succes a acordurilor privind denumirile geografice şi investiţiile, între UE şi India, vor putea aduce beneficii semnificative şi în cooperarea România – India. A confirmat asumarea progresivă de către India, prin politica sa externă bilaterală, regională şi la nivel multilateral global, a unui rol mai proeminent la nivel internaţional. A menţionat că India îşi sporeşte implicarea în regiunea Indo-Pacificului, ca vecinătate de interes strategic, dar revitalizează şi relaţiile sale cu statele din Africa, din Pacific, din America Latină şi Caraibi. În concluzie, ministrul Jaishankar a reafirmat aspiraţia Indiei, în calitate de partener cu viziuni similare al comunităţii occidentale, de a deveni un pol de putere la nivel global.

Înregistrarea sesiunii „Rezilienţa în timpul pandemiei. Întărirea cooperării cu partenerii” din cadrul RADR2021 este disponibilă aici: https ://www.facebook.com / mae.romania / videos /3080820612206985/.

Cea de-a doua zi a Reuniunii a continuat cu prezentarea, de către ministrul afacerilor externe, a principalelor demersuri de reformă consulară pe parcursul ultimului an, precum şi măsurile avute în vedere în continuare.

Intervenţia susţinută de ministrul Bogdan Aurescu în cadrul sesiunii dedicate elementelor de reformă consulară, în format video şi transcriere, este disponibilă aici: https :// www.mae.ro /node/56624.

Cea de-a doua zi s-a încheiat cu o sesiune dedicată rolului „Viitorul Europei şi rolul României” şi care a avut-o ca invitat special pe vicepreşedintele Comisiei Europene pentru democraţie şi demografie, Dubravka Suica.

În deschiderea panelului, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că rezilienţa devine un concept cheie pentru dezvoltarea capacităţii UE de a gestiona actuala criză pandemică şi provocările sale, inclusiv în contextul reflecţiei actuale asupra Viitorului Europei. Ministrul de externe Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că actuala criză a oferit lecţii în toate domeniile şi a dezvoltat capacitatea UE şi a statelor membre de a livra rezultate concrete, inclusiv printr-o coordonare mai strânse. Potrivit ministrului Bogdan Aurescu, UE trebuie să continue să-şi dezvolte rezilienţa, pornind de la dimensiunile interne şi externe ale politicilor europene, iar acest proces trebuie să fie unul de transformare şi construcţie, inclusiv în direcţia rezilienţei statelor din Balcanii de Vest, ori din Vecinătatea Estică şi Sudică.

În intervenţia sa, Vicepreşedintele Comisiei Europene a prezentat obiectivele instituţionale şi aşteptările asociate Conferinţei privind Viitorul Europei (CoFE). Astfel, a evidenţiat faptul că rezilienţa democratică a crescut în importanţă de la momentul Summit-ului UE de la Sibiu din 2019. În acelaşi timp, declanşarea pandemiei a demonstrat că solidaritatea este cheia pentru depăşirea momentelor de criză. A subliniat că Conferinţa privind Viitorul Europei oferă o ocazie unică şi în premieră la nivel global pentru consolidarea democraţiei şi a legitimităţii UE, rezilienţa fiind strâns legată de îndeplinirea acestor obiective. Oficialul european a arătat că prin Conferinţa privind Viitorul Europei, UE are oportunitatea unică să inspire modele democratice şi de consultare cetăţenească la nivel global. Este un proces care, în spiritul democraţiei, transparenţei şi incluziunii, are menirea de a ajuta UE să privească spre viitor, pentru a putea gestiona efectele negative ale pandemiei, dar şi ale unui mediu geopolitic din ce în ce mai competitiv

Ţinând seama de importanţa participării cetăţeneşti la procesele de dezbatere europeană, în contextul lansării la 9 mai 2021, la nivel european, a Conferinţei privind Viitorul Europei, la sesiunea organizată în cadrul RADR a participat şi un grup de tineri români de la o serie de universităţi din ţară. Studenţii români au adresat întrebări vorbitorilor, care au reliefat interesul lor pentru consolidarea acţiunii Uniunii Europene în domeniile unde aceasta şi-a dovedit valoarea adăugată în contextul crizei, precum sănătatea. Au subliniat preocuparea faţă de consolidarea rezilienţei Uniunii, prin combaterea dezinformării şi întărirea securităţii cibernetice. De asemenea, au evidenţiat nevoia de a se răspunde adecvat tendinţelor eurosceptice care pot afecta proiectul european, precum şi necesitatea reflectării profunde asupra tendinţelor demografice actuale la nivel european.

Oficialul european a încurajat tinerii studenţi să profite de oportunitatea de a deveni parte a procesului de consultare oferit de Conferinţa privind Viitorul Europei, prin înscrierea pe platforma digitală dedicată, astfel încât vocea şi aşteptările lor să fie reflectate în dezbaterea la nivel european şi în rezultatele acesteia, tinerii urmând să fie principalii beneficiari ai acestui exerciţiu de reflecţie privind viitorul Europei.

Înregistrarea sesiunii „Viitorul Europei şi rolul României” din cadrul RADR 2021 este disponibilă aici: https :// www.facebook.com / mae.romania /videos /865177840782001/.

***

Lucrările RADR vor continua astăzi, 9 septembrie 2021. A treia zi a Reuniunii va include o sesiune publică dedicată temelor emergente pe agenda diplomaţiei – precum tranziţia digitală, noile tehnologii, schimbări climatice, precum şi o serie de sesiuni de lucru interne/administrative. Programul media şi alte informaţii sunt disponibile aici: http:// www.mae.ro /node/56571.