10 august 2022

A XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „CEAHLĂUL”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Între 5-7 august 2022, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, finanţator Consiliul Judeţean Neamţ, va avea loc a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „CEAHLĂUL”.

La ediţia curentă, alături de Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, vor participa ansambluri reprezentative pentru ţări din afara Europei – Mexic: Grupul de folclor „Alianza” din Saltillo, respectiv Indonezia: Grupul folcloric „Jepun Bali” – precum şi grupuri folclorice ale minorităţilor din ţara noastră: ucraineană – Ansamblul „Cervona Kalena” din localitatea Negostina (Suceava) -, maghiară – Ansamblul folcloric „Búzavirág” Braşov -, greacă – Ansamblul de dansuri „Efthymos” şi grupul vocal „Dionysos”, ambele din Braşov. De asemenea, pe scenele Festivalului va urca şi Ansamblul folcloric „Brâul roşu” din Piatra-Neamţ, cu un program de dansuri săseşti.

Anul acesta, vor fi spectacol (începând de la ora 19:00) în centrele oraşelor Piatra-Neamţ (5 şi 7 august) şi Târgu Neamţ (6 august). În primele două zile este programată parada portului şi dansului tradiţional, pe arterele centrale, trasee devenite tradiţionale şi cunoscute deja publicului Festivalului: în Piatra-Neamţ, pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură a Sindicatelor – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului; în Târgu Neamţ, Primărie – sensul giratoriu Spital – Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.

În cadrul spectacolelor de deschidere şi de închidere, pe lângă suitele de dansuri ale ansamblurilor participante, Festivalul programează două concerte extraordinare cu nume consacrate ale folclorului românesc de pe ambele maluri ale Prutului: Ansamblul etnofolcloric „Ştefan Vodă” din Căpriana, Republica Moldova, şi îndrăgiţii interpreţi de muzică populară Ionuţ şi Doiniţa Dolănescu.

***

Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul” a fost creat în 1991 cu scopul de a celebra bogăţia şi frumuseţea tradiţiilor adânc înrădăcinate în cultura diverselor popoare. Prin promovarea dansurilor, cântecelor, obiceiurilor şi portului din toată lumea, Festivalul, care la primele două ediţii a purtat titulatura de COMORILE CEAHLĂULUI, şi-a propus, încă de la început, să crească interesul asupra diversităţii culturale, dar şi asupra prezervării formelor de artă tradiţională care conferă unei culturi identitatea sa.

În cadrul ediţiilor de până acum, au participat peste o sută de ansambluri folclorice din peste treizeci şi cinci de ţări ale Europei, Asiei, Africii şi ale celor două Americi. Festivalul a adus, prin urmare, de-a lungul anilor, în judeţul Neamţ, peste trei mii de invitaţi din Mexic, Italia, Spania, Franţa, Armenia, Vietnam, Bulgaria, Polonia, Belgia, Albania, Marea Britanie, Grecia, Olanda, Elveţia, Finlanda, S.U.A., Cehia, Slovacia, Slovenia, Israel, Serbia, Muntenegru, Turcia, Macedonia, Ungaria, Ucraina, Congo şi Republica Moldova, Egipt, ca să enumerăm doar o parte dintre ţările participante.

La fiecare ediţie, Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul” este o adevărată sărbătoare a culorilor, muzicii şi dansului. Evoluţiile scenice extraordinare ale ansamblurilor internaţionale şi ale celor româneşti, impresionantele parade folclorice, întâlnirile pe tema dansului şi cântecului tradiţional sau serile de socializare între invitaţii de pretutindeni creează, cu adevărat, o atmosferă specială.

***

Formaţii participante
GRUPUL FOLCLORIC „JEPUN BALI” (INDONEZIA)

Aparţine Asociaţiei pentru cultură balineză „Jepun Bali”, având în repertoriu spectacole de muzică şi dansuri tradiţionale din Indonezia.

Încă de la înfiinţare (2017), Asociaţia pentru cultură balineză „Jepun Bali” a avut o activitate
artistică bogată, fiind susţinută întotdeauna de Ambasada Indoneziei la Bucureşti.

Grupul folcloric „Jepun Bali” are în componenţă orchestra tradiţională indoneziană (gamelan), cea care foloseşte instrumente specifice Sud-Estului Asiei. Pata de culoare a programelor artistice este data de corpul de dansatori.

Orchestra gamelan şi dansurile indoneziene sunt foarte puţin cunoscute în România, deşi în alte ţări din Europa de Vest, sau de pe alte continente (S.U.A., Canada, Japonia), acestea sunt binecunoscute încă de mai bine de jumătate de secol, existând numeroase evenimente şi festivaluri dedicate acestora.

În ţara noastră, spectacole cu muzică şi dansuri tradiţionale din Indonezia au avut loc în ultimii ani, în diferite spaţii din Bucureşti: Sala Mare a Ateneului Român, Sala „Enescu” a Universităţii Naţionale de Muzică, Aula Palatului „Cantacuzino”, Palatul „Suţu”, Grădina Casei „Filipescu-Cesianu”, Sediul Ambasadei Indoneziei, Parcul I.O.R., la Romexpo, dar şi în alte locuri, în cadrul unor evenimente precum: Festivalul „World Experience” (2018), „Asia Fest” (2018), Târgul de Turism al României (2018), Festivalul „Museicorum”, asociat Festivalului Internaţional „George Enescu” (2019), Festivalul „Noaptea Muzeelor” (2019).

În ţară, Grupul folcloric „Jepun Bali” a participat la Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor” (Sibiu, 2020), şi la Ziua Dacilor Liberi (Onceşti, 2021).

Până în prezent, marea majoritate a spectacolelor Grupului folcloric „Jepun Bali” au avut loc în Bucureşti. Anul acesta, Asociaţia „Jepun Bali” are în proiect evenimente în oraşe precum Piatra-Neamţ, Târgu Neamţ, Timişoara, Cluj-Napoca şi Chişinău.

GRUPUL DE FOLCLOR „ALIANZA (MEXIC)

Mexicul este o ţară care atinge simţurile şi lasă amintiri de neuitat tuturor celor care au vizitat-o. Moştenirea culturală a acestei ţări este bogată, colorată şi influenţată de civilizaţiile antice aztece şi mayaşe, precum şi de colonizarea europeană. Tradiţiile şi obiceiurile sunt diverse şi fiecare regiune are propriile sărbători culturale. Poporul mexican este cunoscut pentru pasiunea şi entuziasmul cu care îşi trăieşte viaţa. Nu altfel sunt şi membrii Grupului folcloric „Alianza”, din Saltillo, capitala statului Coahuila, din Nord-Estul Mexicului, cel mai vechi oraş al zonei.

Artiştii mexicani dau dovadă de cel mai înalt profesionalism şi dragoste pentru comorile spiritual ale înaintaşilor lor.

Ca ansamblu independent, grupul şi-a început activitatea în 1999. De atunci, în fiecare vară, participă la festivaluri internaţionale de folclor pe întreg Mapamondul, unde prezintă o parte din bogăţia lor folclorică.
Grupul include tineri artişti care implementează proiecte legate de tradiţiile şi obiceiurile populaţiei locale înainte de invazia spaniolă, înainte de secolul al XIX-lea. Repertoriul include dansuri şi obiceiuri din nouă regiuni diferite ale ţării, incluzând şi acompaniamentul muzical al mariachilor.

În programul artistic al ansamblului, un loc special este dedicat mitologiei mexicane, prezentată într-un mod nealterat, aducând stări de spirit speciale, fervoare creativă, emoţie şi încărcătură spirituală.

ANSAMBLUL „CERVONA KALENA” – LOCALITATEA NEGOSTINA, SUCEAVA

„Ansamblul s-a înfiinţat în anul 2011, în localitatea Negostina, aflată la opt kilometri de graniţa cu Ucraina, localitate cu populaţie majoritar ucraineană.

„La început, ansamblul a evoluat sub numele „Nehostenka”. În efortul de a găsi o formă legală de sponsorizare, coordonatorul formaţiei, profesorul Iulian-Petru Chideşa, a înfiinţat, în luna martie 2013, Asociaţia Culturală „Cervona Kalena” şi a schimbat şi numele grupului în „Cervona Kalena”- „călina roşie” un simbol al Ucrainei, legat de locurile natale şi casa părintească.

„Formaţia este alcătuită din 32 de membri, cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani, elevi ai Şcolii Gimnaziale Negostina şi ai Colegiului Tehnic „Laţcu Vodă” Siret.

Prin activitatea desfăşurată, Ansamblul „Cervona Kalena” promovează atât tradiţiile şi obiceiurile ucrainene cât şi cele româneşti.

„Într-un timp relativ scurt, Ansamblul a reuşit să desfăşoare o bogată activitate, care include spectacole organizate cu ocazia sărbătoririi zilelor diferitelor oraşe şi comune – Milişăuţi, Siret, Rădăuţi, Iaşi: „Târgul de toamnă – Produs în Bucovina”, „Sărbătoarea minorităţilor” – în oraşele Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, alături de Ansamblul Profesionist „Ciprian Porumbescu”, Festivalul „Convieţuiri” de la Ulma sau „Zilele olarului” de la Rădăuţi.

„Palmaresul formaţiei conţine Marele Premiu şi Premiul de popularitate obţinute la „Olimpiada tinerilor” de la Bacău, Premiul I la „Peştişorul de aur” – Suceava, locul I la faza locală şi la cea judeţeană a Festivalului „Comori de suflet românesc” şi o semifinală la show-ul TV „Românii au talent”.

„Prin activitatea desfăşurată, Ansamblul promovează atât tradiţiile şi obiceiurile ucrainene, cât şi pe cele româneşti. Coordonatorii ansamblului sunt: Iulian-Petru Chideşa şi Cristina Chideşa.

„ANSAMBLUL FOLCLORIC Búzavirág” – „ALBĂSTRIŢA” BRAŞOV

Ansamblul Folcloric „Búzavirág”- „ALBĂSTRIŢA” din Braşov, cu o tradiţie de peste 70 de ani, a fost înfiinţat de profesorul Reiff Istvan, cel care a coordonat artistic spectacolele grupului până în decembrie 2007.

Scopul creării ansamblului a fost valorificarea folclorului maghiar din Ţara Bârsei (cântece, dansuri, balade, obiceiuri), reprezentarea segmentului de populaţie maghiară din judeţ la toate manifestările culturale, concursuri, festivaluri de pretutindeni.

Ansamblul Folcloric „Búzavirág”- „ALBĂSTRIŢA” a reprezentat Braşovul şi România în multe concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale din Ungaria, Slovacia, Austria, Germania, Turcia, Grecia, Cehia, Israel, Macedonia şi Muntenegru, scoţând în evidenţă costumele, coregrafia şi muzica reprezentative folclorului maghiar din Ţara Bârsei şi din alte zone cu populaţie maghiară.

Repertoriul ansamblului conţine treisprezece suite de dansuri populare maghiare şi două suite de dansuri româneşti de perechi şi şase dansuri de fete.

Membrii ansamblului sunt selectaţi – în mod tradiţional – din rândul elevilor voluntari ai Colegiului Naţional Aprily Lajos, Braşov.

Ansamblul este condus de prof. Reiff Zsuzsa, coregrafii fiind: Reiff Istvan, SĂłlyom Tamaş şi Rode Elvira.

ANSAMBLUL DE DANSURI „EFTHYMOS” şi GRUPUL VOCAL „DIONYSOS”, Braşov

Aşa cum se ştie, românii si grecii fac istorie împreună. Ambelor popoare le sunt comune valorile patrimoniale din Balcani iar păstrarea tradiţiilor în forma lor autentică le-a asigurat vitalitate şi rezistenţă peste secole, menţinându-le identitatea şi credinţa ortodoxă nealterată.

Grupurile artistice „EFTHYMOS” şi „DIONYSOS” aparţin Comunităţii Elene din Braşov, care, prin toate activităţile şi formaţiile sale, a susţinut nedistorsionată credinţa, tradiţiile şi valorile culturale, istorice şi artistice ale impresionantei civilizaţii greceşti, printr-o implicare extrem de activă în tot ceea ce înseamnă viaţa culturală a oraşului şi prin prezenţa dorită şi îndrăgită la toate manifestările de impact ale minorităţilor la nivel naţional.

Ansamblul de dansuri tradiţionale greceşti „Efthymos” , condus de Codrin Rotaru Diaconescu, prezintă dansuri din imensul şi inegalabilul tezaur folcloric, din toate zonele Greciei.

Grupul vocal „Dionysos”, condus de Doscas Hristache Dick, are un repertoriu divers, reuşind să poarte publicul pe aripi de iubire, dor şi bucurie.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „BRAUL ROŞU”

Fondat în anul 2017, ansamblul aparţine Asociaţiei culturale folclorice „Nae Rotariu”. Are în componenţă persoane tinere care îşi propun să promoveze dansul şi tradiţiile folclorice româneşti.

În atenţia ansamblului se află şi dansurile minorităţilor etnice din România.

Ansamblul valorifică deopotrivă obiceiuri şi tradiţii de nuntă, de iarnă şi ale altor sărbători importante ale românilor.

Din palmaresul grupului, am reţinut participarea la evenimentul prilejuit de înfrăţirea comunei Gârcina (Neamţ) cu localitatea Vailly sur Sauldre din Franţa; participarea spectacolul la „Duelul Ansamblurilor”, din cadrul emisiunii „La Măruţă”, în Decembrie 2017 şi în Ianuarie 2018; participarea la concursul „Cântec şi joc strămoşesc” (Ocna Mureş), obţinând locul II; participarea, ca partener, la proiectului „Trăim şi simţim româneşte. La fraţi nu se pun hotare”, dedicat Centenarului Marii Uniri, proiect iniţiat de Şcoala gimnazială numărul 8 din Piatra Neamţ şi de două şcoli din Chişinău şi satul Izvoare din Republica Moldova; participarea la concursul „Nestemate populare pe Plaiuri nemţene: Valerica Patrichi”, obţinând Trofeul concursului regional; participarea la Festivalul internaţional de folclor „În grădina cu flori multe” (Cernăuţi, Ucraina), competiţie la care Ansamblul „Brâul Roşu” a obţinut locul II; participarea la concursul „De Dragobete, iubeşte româneşte” (Taşca, Neamţ), obţinând Premiul de Excelenţă; participarea la Festival concurs „Flori în Bucovina” (Rădăuţi, Suceava), cucerind locul I; participarea la Concursul interjudeţean de folclor „Şezătoarea copiilor” (Fălticeni, Suceava), obţinând locul I.

Coregrafa Ansamblului folcloric „Brâul Roşu” este Cătălina Dumitrachi, născută într-o familie de dansatori şi culegători de folclor din zona judeţului Neamţ. Ea a reuşit să pună în valoare jocurile populare din ţinutul natal, precum şi din celelalte regiuni ale Moldovei, chiar şi din patrimoniul muzical-coregrafic etnic şi european, cum ar fi cel machedonesc, ţigănesc, grecesc, bavarez.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE”

Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De mai bine de cinci decenii, Ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Indiferent că au venit în faţa publicului român, a celui francez ori a celui turc, dansatorii nemţeni s-au remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului alcătuit din dansuri reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României. Au impresionat, prin cromatica şi frumuseţea costumelor populare, virtuozitatea, ritmul şi acurateţea interpretării, publicul din Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda. Peste tot au pus în valoare frumuseţea folclorului acestui colţ de lume, în care autenticul rămâne încă puternic înrădăcinat în realitate, dar, mai ales, în suflete.

Din 1990, Ansamblul activează sub egida Centrului Creaţiei Populare Neamţ (cu statut de ansamblu de amatori), iar din 2001, sub egida aceleiaşi instituţii, reorganizată şi redenumită (devenită Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ), cu finanţare de la Consiliul Judeţean Neamţ.

Devenit în martie 2002 ansamblu profesionist, „Floricică de la munte” cuprinde o formaţie de dansuri tradiţionale, o orchestră de folclor, dar şi o formaţie de obiceiuri de iarnă care aduce pe scenă cele mai frumoase jocuri de măşti specifice zonei Neamţ (căiuţi, capra, ursul, mascaţii etc.).

Încă de la fondare, formaţia a câştigat importante premii naţionale la festivalurile de folclor din Bistriţa Năsăud, Constanţa – unde a câştigat trei Premii I, un Premiu II şi Marele Trofeu, la Iaşi – Festivalul „Trandafir de la Moldova”, Cluj – „Serbări Transilvane”, Bacău – „Bobocelul”, Suceava, Harghita – „Subcetate în sărbătoare”, Voşlobeni.

În plan internaţional, Ansamblul „Floricică de la munte” a obţinut premiul „Le Sacre du Choreographie” la Festivalul internaţional de folclor Reims (Franţa), Marele Premiu „Toporaşul de aur” la Zakopane (Polonia), precum şi distincţii la Festivalul de la Zavet (Bulgaria), Festivalul de folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul de la Loveci (Bulgaria), Festivalul internaţional de folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Santa Elena din Sardegna (Italia) sau Festivalul internaţional „Olympus Katerini” (Grecia), Festivalul de la Adapazari (Turcia).

„Floricică de la munte”, prin tot ceea ce reprezintă, conservă în cel mai înalt grad formele tradiţionale ale folclorului românesc. Repertoriul actual cuprinde cântece şi jocuri populare din cele mai importante regiuni etnofolclorice româneşti – Moldova, Oaş, Maramureş, Oltenia şi Dobrogea, precum şi din subzone folclorice, precum Neamţ, Bacău, Bucovina, Valea Moldovei, Valea Bistriţei, Sibiu, Cluj, Bistriţa-Năsăud.

Sursa foto Pixabay