15 august 2022

Actele normative aprobate în şedinţa Guvernului României din 30 iunie 2022

Distribuie pe rețelele tale sociale:

INFORMAŢIE DE PRESĂ privind actele normative aprobate în şedinţa Guvernului României din 30 iunie 2022

I. ORDONANŢE DE URGENŢĂ

1. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale Căilor Ferate Române, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează mai multe acte normative în vederea corelării cadrului normativ care reglementează activitatea din domeniul feroviar cu legislaţia europeană care vizează acest domeniu.

Noile reglementări vor duce la creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă a serviciilor de transport, a eficienţei modului de gestionare a serviciilor publice obligatorii de transport feroviar de călători, precum şi la creşterea progresivă a gradului de acoperire a costurilor companiilor feroviare pe baza veniturilor proprii obţinute din activitatea comercială, ducând astfel la diminuarea treptată a necesităţilor de finanţare de la bugetul de stat.

2. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat

Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolari şi elevi se derulează şi în anul şcolar 2022-2023, fiind extins, de la 150 la 300 de şcoli.

Bugetul prevăzut pentru finanţarea Programului-pilot în perioada desfăşurării activităţilor didactice în anul şcolar 2022-2023 este de 354,9 milioane lei.

Comparativ cu anul şcolar 2021-2022, limita valorică zilnică se majorează cu 50%, de la 10 la 15 lei/masă/beneficiar.

Decizia face parte din setul de măsuri derulat în scopul reducerii abandonului şcolar. În acest context, este extrem de important să încurajăm prezenţa elevilor la şcoală pentru a dobândi competenţele necesare şi, în acelaşi timp, să stimulăm incluziunea celor din mediile dezavantajate.

Pentru menţinerea sănătăţii preşcolarilor şi elevilor beneficiari vor fi distribuite doar produse alimentare obţinute în unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare. Produsele distribuite vor respecta cerinţele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011, dar şi de celelalte reglementări europene în domeniu.

Implementarea programului-pilot este prevăzută începând cu data de 1 septembrie 2022, dată de referinţă pentru începerea noului an şcolar 2022-2023, termen până la care unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale trebuie să finalizeze procedurile de achiziţie publică a suportului alimentar şi să încheie contractele de prestări servicii.

Lista unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi a unităţilor-pilot în care se implementează Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar, numărul de beneficiari şi sumele alocate pentru finanţarea programului în anul şcolar 2022 – 2023 vor fi aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

3. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

Guvernul a aprobat astăzi o serie de modificări cu privire la legislaţia aplicabilă în domeniul înstrăinării prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Actul normativ aduce clarificări cu privire la obligaţia calculării, reţinerii, virării şi declarării impozitului de 80% instituit în cazul intenţiei de revânzare a terenurilor înaintea împlinirii termenului de 8 ani de la cumpărare.

Astfel, se completează dispoziţiile referitoare la încadrarea impozitului de 80% instituit în cazul intenţiei de revânzare a terenurilor înaintea împlinirii termenului de 8 ani de la cumpărare, ca sarcină fiscală suplimentară faţă de dispoziţiile Codului fiscal. Totodată, se instituie modului de calcul, încasare, declarare şi virarea a impozitului menţionat anterior, inclusiv a cotelor procentuale care se fac venit la bugetul de stat şi local.

Comunicatul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: http://bitly.ws/sx4M

4. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri pentru creşterea capacităţii de control la frontieră a Autorităţii Vamale Române

Guvernul a aprobat măsuri necesare pentru fluidizarea traficului de mărfuri şi reducerea timpilor de aşteptare la punctele de trecere a frontierei. Aceste soluţii sunt necesare în condiţiile creşterii semnificative a volumului de mărfuri care trec frontiera României cu Ucraina, Republica Moldova, precum şi în porturile de la Marea Neagră şi timpii de aşteptare pentru îndeplinirea formalităţilor vamale.

Încă de la începutul conflictului, România, asemenea celorlalte state membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Ucraina, s-a angajat să sprijine această ţară, prin facilitatea trecerii prin punctele sale de frontieră a mărfurilor de strictă necesitate şi ajutoarelor destinate Ucrainei.

De asemenea, pentru ca mărfurile agricole să ajungă pe pieţele UE şi internaţionale, este nevoie urgentă de fluidizarea rutelor de transport rutier, feroviar şi maritim care leagă UE de Ucraina. Din acest punct de vedere, România se află la confluenţa acestor rute, ceea ce generează presiune pe autoritatea vamală.

Având în vedere acest context, Guvernul a decis suplimentarea numărului de posturi alocat efectuării supravegherii vamale şi controalelor mărfurilor care trec frontiera de-a lungul rutelor de transport feroviar şi maritim care leagă Ucraina atât de porturile româneşti, cât şi de porturile maritime din UE.

Numărul total de posturi al Autorităţii Vamale Române va fi suplimentat cu 324 până la încetarea situaţiei care generează un aflux masiv de mărfuri şi persoane la frontiera României cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi în porturile de la Marea Neagră, dar nu mai mult de 3 ani. Aceste prevederi se vor aplica cu încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Finanţelor pentru anul 2022.

Totodată, având în vedere necesitatea urgentă de a avea la dispoziţie personal suplimentar, se reglementează instituirea, pe durata suplimentării numărului maxim de posturi, a unei norme derogatorii de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ şi de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar, pentru ocuparea posturilor nou înfiinţate prin organizarea de concursuri, în condiţiile legii, cu reducerea termenelor.

Prin modificările propuse, termenele de organizare şi desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor se reduc de la aproximativ 51 de zile calendaristice sau mai mult, în funcţie de numărul de zile nelucrătoare/sărbători legale, la 13 zile.

În prezent, Autoritatea Naţională Vamală are un număr total de 3060 de posturi şi în structura sa funcţionează 90 de birouri vamale: 53 de frontieră şi 37 de interior, organizate în 7 direcţii regionale vamale.

5. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină şi pentru modificarea art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art, XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Guvernul a reglementat, prin Ordonanţă de Urgenţă, acordarea unei compensări de 0,50 LEI/litrul de carburant, la pompă pentru a contracara efectul creşterii preţului la benzină şi motorină.

Din reducerea totală de 50 de bani, 25 de bani vor fi susţinuţi de la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanţe, şi 25 de bani de către companii, fiind o cheltuială deductibilă.

Măsura intră în vigoare la 1 iulie şi va fi aplicată până la 30 septembrie a.c.

Pe toată perioada de aplicare a măsurii, operatorii economici care comercializează carburanţi vor afişa preţul care include această reducere de preţ, iar în sistemul de gestiune şi la pompă va fi înscris preţul de vânzare fără reducerea comercială. Reducerea acordată va fi evidenţiată în mod distinct pe documentele fiscale aferente vânzărilor, bonuri fiscale şi/sau facturi.

Compensaţia de 0,25 lei/litru se stabileşte şi se individualizează de către operatorii economici respectivi într-o declaraţie al cărei model se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF. Declaraţia se depune până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a acordat reducerea şi reprezintă şi cerere de restituire.

Suma declarată se înregistrează într-un cont de venituri distinct şi se compensează cu obligaţiile fiscale ale debitorului potrivit art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, iar verificarea sumelor declarate se realizează de organele de control din cadrul ANAF, pe baza analizei de risc.

Ordonanţa interzice totodată revânzarea carburanţilor achiziţionaţi cu aplicarea acestui sistem de compensare şi stabileşte amenda în cuantum 50.000 lei până la 500.000 lei pentru încălcarea acestei prevederi de către persoane juridice, respectiv, amendă în cuantum de 5.500 lei la 11.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice.

6. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind decarbonizarea sectorului energetic
Guvernul a adoptat, la propunerea ministerului Energiei, Ordonanţa de urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR, având în vedere că eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit şi huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziţia verde al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin actul normativ se stabileşte cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producţiei de energie electrică pe bază de lignit şi huilă, termenele pentru închiderea şi conservarea grupurilor energetice cu funcţionare pe lignit şi huilă, şi măsuri inclusiv pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Electroenergetic Naţional.

Ordonanţa de Urgenţă stabileşte şi o serie de măsuri de protecţie socială, precum şi măsuri pentru reconversie profesională şi recalificare.

Ministerul Energiei: http://bitly.ws/sx5t

II. HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Acordului încheiat între Guvernul României şi Fondul European de Investiţii, semnat la Luxemburg, la 18 mai 2022 şi la Bucureşti, la 25 mai 2022 de modificare a Contractului de finanţare dintre Guvernul Românie reprezentat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Fondul European de Investiţii privind Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare din cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României, semnat la Luxemburg la 29 decembrie 2021 şi la Bucureşti la 30 decembrie 2021
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

2. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Actului adiţional nr. 1 pentru anul 2022 la Contractul de activitate şi performanţă al Companiei Naţionale de Căi Ferate ,,C.F.R.” S.A. pentru perioada 2021 – 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 920/2021

Responsabilităţile şi obligaţiile principale ale CFR SA prevăzute prin Actul adiţional au în vedere îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare în perioada 2021-2025, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în scopul derulării în bune condiţii a serviciilor de transport feroviar, a satisfacerii integrale a cererilor de transport pe calea ferată şi a creşterii competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă a transporturilor.

Documentul stabileşte obligaţiile asumate de către CFR SA şi de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii privind colaborarea în vederea realizării obiectivelor strategice stabilite prin Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare în perioada 2021-2025, aprobată prin HG nr. 985/2020. Aceste obiective strategice sunt corelate cu prevederile Master Planului General de Transport al României, aprobat prin HG nr. 666/2016.

3. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii ,,Drum expres pentru realizarea conexiunii dintre Autostrada A3 (zona Turda) şi Drum Naţional DN 1 (zona Tureni)”, judeţul Cluj

Drumul expres care va face legătura între Autostrada Transilvania şi Tureni (DN 1) va avea o lungime de 4,957 km, iar costul estimat (cu TVA) este de 788,787 de milioane de lei cu o durată de construire de 18 luni.

Sectorul de drum va degreva traficul greu şi de tranzit din Municipiul Turda, scurtând timpii de parcurs între zona metropolitană Cluj şi Autostrăzile A10 Turda – Sebeş şi A3 Transilvania.

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Proiectul este identificat în cadrul Master Planului General de Transport aprobat.

4. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Strategiei Multianuale pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia

Actul normativ este un instrument – cadru pentru formularea politicilor de resurse umane menit să asigure angajarea, retenţia şi dezvoltarea carierei profesionale a personalului din cadrul instituţiilor din sănătate.

Strategia face parte din angajamentul României în Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă (PNRR) – componenta sănătate. Măsurile prevăzute în document se aliniază obiectivelor prevăzute în proiectul Program-For-Results al Băncii Mondiale şi Guvernului României, precum şi Programului Operaţional Sănătate din noul exerciţiu financiar european.

III. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Încheierea unui Acord, prin schimb de note verbale, cu Republica Moldova, în vederea deschiderii unui punct de trecere a frontierei între localităţile Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova)

În urma discuţiilor recente purtate de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă cu omologul său din Republica Moldova, doamna Natalia Gavriliţa şi cu autorităţile responsabile pentru optimizarea traficului la frontiera cu Republica Moldova, statul român consideră oportună înfiinţarea unui nou punct de trecere a frontierei de stat, între localităţile Bumbata (România) şi Leova (Republica Moldova).

Acest nou punct de trecere va fluidiza şi îmbunătăţi condiţiile traficului de la frontiera comună dintre România şi Republica Moldova.

Ministerul Afacerilor Interne va întreprinde toate demersurile necesare în vederea operaţionalizării punctului.

2. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea, de către România, a Programului INTERREG NEXT Bazinul Mării Negre, semnarea scrisorii de angajament, în vederea transmiterii spre negociere cu Comisia Europeană, precum şi mandatarea Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei să realizeze modificările necesare în urma procesului de negociere şi să retransmită documentul către Comisia Europeană

3. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea, de către România, a Programului INTERREG NEXT VI-A România – Republica Moldova, semnarea scrisorii de angajament, în vederea transmiterii spre negociere cu Comisia Europeană, precum şi mandatarea ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei să realizeze modificările necesare în urma procesului de negociere cu Comisia Europeană şi să retransmită documentul către Comisia Europeană

4. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea, de către România, a Programului INTERREG VI-A NEXT România-Ucraina, semnarea scrisorii de angajament, în vederea transmiterii spre negociere cu Comisia Europeană, precum şi mandatarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei să realizeze modificările necesare în urma procesului de negociere cu Comisia Europeană şi să retransmită documentul către Comisia Europeană

Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Dezvoltării, negocierea şi semnarea, de către România, a programelor de finanţare a investiţiilor transfrontaliere dintre România şi Ucraina, Republica Moldova şi ţările învecinate Mării Negre.

În perioada 2021-2027, cele 3 programe vor finanţa proiecte de cooperare în domenii precum situaţii de urgenţă, educaţie, sănătate, inovare, cercetare, protecţia naturii, schimbări climatice, prevenirea riscurilor, cultură, turism, siguranţă, securitate şi bună guvernanţă.

Bugetul programului România-Ucraina este de 54.050.004 de euro, iar investiţiile pot fi realizate în judeţele Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Tulcea şi oblasturile Zakarpatia, Cernăuţi, Odesa şi Ivano-Frankivsk.

Programul România-Republica Moldova are un buget de 77.298.439 de euro, în aria eligibilă fiind incluse judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi şi întregul teritoriu moldovean.

Bugetul total al Programului Interreg VI-B NEXT Bazinul Mării Negre 2021-2027 este de 72.275.137 de euro, în aria eligibilă fiind incluse Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România (regiunea SE), Turcia şi Ucraina.

În perioada următoare, programele vor fi înaintate Comisiei Europene spre aprobare.

Comunicatul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: https://bit.ly/3OOv5Uf

Biroul de presă al Guvernului