Publicat: 16 Septembrie, 2019 - 14:02

Ministerul Sănătății propune interzicerea temporară a exportului paralel cu riscul încălcării principiilor Pieței Unice și fără respectarea legislației în vigoare. Își permite însă statul român o creștere a prețurilor prin scăderea taxei clawback sau creșterea la media europeană, fără ajustarea bugetului alocat medicamentelor și fără a afecta accesibilitatea și implicit buzunarul pacienților?

Reacția Asociației Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) la propunerea de ordin a Ministerului Sănătății, din 13 septembrie 2019, de suspendare pentru o perioadă de 6 luni, până la 31 martie 2020, a distribuției în afara teritoriului României pentru un număr de citostatice și imunosupresoare, cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare.

Exportul paralel, prețurile medicamentelor și contribuția financiară a producătorilor la bugetul de stat alocat medicamentelor, respectiv taxa clawback au fost teme intens mediatizate în România pe parcursul ultimilor ani, în contextul apariției unor crize ale medicamentelor. Cu toate că aceste subiecte se dezbat intens și la nivel european, fără posibilitatea dezvoltării unei soluții unice, armonizate, aplicabilă în toate statele membre, Comisia Europeană a făcut însă unele recomandări de care autoritățile naționale trebuie să țină seamă în implementarea unor măsuri naționale. Restricționarea disproporționată a comerțului intracomunitar, fără o analiză detaliată bazată pe date concrete, în România date extrase din Sistemul Electronic de Raportare a stocurilor (SER), fără a se preciza în niciun fel care sunt motivele scăderii sau epuizării acestor stocuri și, în plus, pentru a disimula alte “deficiențe“ ale pieței farmaceutice în raport cu statul, nu face parte dintre recomandările Comisiei și nici dintre prevederile Tratatului de Funcționare al UE, privind libera circulație.

Justificarea prezentată de Ministerul Sănătății în referatul de aprobare a proiectului de ordin este în realitate o reiterare a unui act normativ deja în vigoare, din 14 martie 2017, Ordinul Ministrului Sănătății Nr. 269/2017, privind obligaţia de a asigura stocuri adecvate şi continue de medicamente, respectiv obligația de serviciu public, fără respectarea însă a prevederilor acestui ordin.

În acord cu ordinul mai sus menționat, exportul paralel nu a reprezentat o problemă pentru autoritățile române începând cu data emiterii 14 martie 2017 până la data de 13 septembrie 2019. În caz contrar, dacă ar fi existat discontinuități care să pună în pericol sănătatea publică, autoritățile emitente ale ordinului privind obligația de serviciu public, ar fi trebuit să emită o “Alertă națională” privind scăderea stocurilor naționale sub un nivel minim acceptat și, implicit, o „Lista temporară sub observație” cu medicamentele interzise temporar de la export, listă care nu se menține decât maxim 14 zile până la restabilirea stocurilor.

În același timp, problema producătorilor privind prețurile, aparent cele mai mici din UE, datorate pe lângă modalitatea de calcul care ia în considerare și puterea de cumpărare a pacientului român, și taxei clawback, care a atins nivelul de 24-25% din profitul acestora, nu a fost încă soluționată de către stat.

Considerăm că este nevoie ca opinia publică să fie informată corect privind situația reală din piața farmaceutică, și să înțeleagă că accesul la medicamente implică în mod primordial alocarea de către stat a unor bugete realiste medicamentelor, conforme cu nevoia pacienților și că în România nu lipsesc medicamente din cauza exportului paralel ci a implementării deficitare a unor prevederi legislative, a implementării inegale a acestor prevederi, și a intereselor comerciale în defavoarea pacienților și a sănătății publice.

Solicităm pe această cale reevaluarea acestei liste de medicamente propuse pentru a fi interzise pentru 6 luni de la export paralel, cu respectarea principiilor Pieței Unice europene și prevenirea instituirii unor obstacole inutile în calea liberei circulații înainte de materializare, obstacole care ar putea nu numai genera penalizarea României dar nici nu vor asigura accesul populației la medicație pe termen lung sau scurt.Comunicat de presa al Asociației Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM)