20 mai 2022

Adina Vălean: Un sistem de mobilitate şi transport durabil este un catalizator pentru atingerea obiectivului stabilit în Green Deal

Distribuie pe rețelele tale sociale:

România – Orizont 2030: Webinar „Perspectiva europeană a dezvoltării României” – Avem nevoie de o bună corelare între strategiile naţionale şi strategiile europene

Marţi, 25 mai, a avut loc webinarul cu tema „Perspectiva Europeană a Dezvoltării României”. Evenimentul a fost organizat în cadrul programului România-Orizont 2030, proiect derulat de Institutul pentru Libertate şi Democraţie (ILD), în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate. Invitaţii speciali ai evenimentului au fost Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, Cristian Stănică, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Strategie şi Prognoză, şi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

În calitate de moderator al dezbaterii, Cristian David, preşedintele ILD, a subliniat că Programul România – Orizont 2030 îşi propune, plecând de la o analiză detaliată şi structurată a stării de fapt, să contureze un proiect, un plan, de viziune orientat către orizontul temporal al anului 2030.

„Suntem în faza în care încercăm să evaluăm, din punct de vedere general, toate efectele şi consecinţele pe care criza sanitară le-a adus în plan economic şi social. Aşteptăm să vedem cum evoluează aceste lucruri, iar după aceea ne propunem să derulăm mai multe scenarii de dezvoltare şi mai multe proiecţii. (…) Faţă de aceste scenarii posibile de evoluţie post-pandemie vom încerca să vedem care dintre ele este cel mai probabil să se întâmple, care este mai probabil să ofere României o perspectivă de dezvoltare mai bună şi, în raport de acest scenariu, să încercăm să reconstruim, din nou, un proiect care să fie ancorat în viziunea de perspectivă, pornind de la această nouă premisă a scenariului cel mai degrabă probabil”, a spus preşedintele ILD.

Preşedintele Institutului pentru Libertate şi Democraţie a subliniat că, având în vedere că vorbim azi despre dezvoltarea României corelată cu marile programe de dezvoltare şi de perspectivă ale Uniunii Europene, „trebuie să pornim de la această ancoră între dimensiunea europeană a României şi interesul naţional, modul în care cele două se împletesc armonios, modul în care ele lucrează eficient, pentru că România azi, ca stat membru al Uniunii Europene, nu îşi poate contura şi proiecta strategiile de dezvoltare economico-sociale fără să ţină cont de marile procese strategice care se desfăşoară la nivelul Uniunii Europene”.

„Uniunea Europeană lucrează la nivel strategic, în primul rând, pentru că e în natura ei. Uniunea Europeană vede perspectiva de cadru larg, are întotdeauna în faţă obiective mari, obiective care nu pot fi atinse decât printr-o astfel de abordare de tip strategic. De aceea, prioritizarea şi planificarea este extrem de importantă şi mi-aş dori foarte mult ca noi să folosim aceste instrumente ale prioritizării, planificării şi, mai apoi, ale organizării riguroase şi în tot ceea ce se întâmplă în politica românească, la nivel strategic, desigur. Am analizat la nivelul Uniunii Europene modul în care aceasta şi-a ancorat următoarea perioadă de planificare politică şi strategică şi am constatat că la nivelul Uniunii există nu mai puţin de 46 de planuri strategice, ceea ce arată amploarea şi dimensiunea valenţei strategice a Uniunii Europene, dar şi disponibilitatea de ancorare în aceste planuri strategice. (…) Scanând strategiile naţionale, am întâlnit 22 de strategii cu impact semnificativ. Iată, deci, că Uniunea Europeană are un cadru ceva mai larg, în vreme ce noi îl avem ceva mai restrâns, de la 46 la 22. (…) Avem nevoie de o bună corelare între strategiile naţionale şi strategiile europene. Nu putem să facem abstracţie, nu putem să neglijăm ceea ce se întâmplă la nivel european, din contră, trebuie să folosim cât mai mult din oferta pe care Uniunea Europeană o pune la dispoziţia României şi să optimizăm aceste procese, aceste fonduri care ne sunt puse la dispoziţie sau procese decizionale favorabile României, în aşa fel încât să ne asigurăm obiectivele de interes naţional”, a completat Cristian David.

Comisarul European, Adina Vălean, a prezentat, în cadrul intervenţiei sale, aspecte privind Strategia Comisiei Europene pentru o Mobilitate Sustenabilă şi Inteligentă, care a fost adoptată în decembrie anul trecut cu scopul de a face sectorul transporturilor să fie mai sustenabil, mai rezilient, mai pregătit pentru viitor. Potrivit comisarului european, Comisia este în programul de lucru, în faza de implementare a acestei strategii.

Adina Vălean a precizat că pandemia ne-a arătat cum ar fi lumea fără transporturi, subliniind că de redresarea transporturilor depinde revitalizarea şi competitivitatea economiei europene şi este o condiţie Sine Qua Non pentru o Europă modernă.

„Transportul este cel care ne oferă libertate şi alegeri, şi oportunităţi. Transportul este promotorul creşterii economice. E un sector care contribuie cu 5% la PIB-ul european. Angajează în mod direct 10 milioane de oameni. În 2019, Uniunea Europeană a exportat peste 750 de milioane de tone de mărfuri, în valoare de peste 2 trilioane de euro, ori asta nu s-ar fi putut face fără un sistem de transport competitiv, eficient, solid”, a spus comisarul european.

Oficialul european a punctat faptul că e tot mai clar că o mobilitate verde este condiţia prealabilă pentru ca sectorul transporturilor să crească şi să rămână competitiv în viitor.

„Un sistem de mobilitate şi transport durabil este un catalizator pentru atingerea obiectivului stabilit în Green Deal, acela de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acest lucru pentru transporturi înseamnă o reducere de până la 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră provenit din transport, acest lucru până în 2050, ceea ce reprezintă un efort enorm de transformare a sectorului. Dar exact asta adresează strategia noastră de dezvoltare durabilă, în care prezentăm un ansamblu de măsuri care, pe de o parte, ne ajută să atingem aceste obiective de durabilitate”, a afirmat Adina Vălean.

Potrivit comisarului european, abordarea pe care Comisia Europeană şi-o propune are 3 direcţii majore:

1) toate modurile de transport trebuie să devină sustenabile, în sensul în care fiecare să îşi aducă amprenta de carbon;

2) sistemul de transport în ansamblul lui la nivel european trebuie să fie unul integrat, inteligent şi multimodal;

3) măsuri de stimulare a tranziţiei prin politici tarifare corecte şi optimizate, bazate pe principiul poluatorul plăteşte mai mult (sau emiţătorul, în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră).

În ceea ce priveşte diferitele moduri de transport, Comisia Europeană pune accent pe calea ferată, atât pentru pasageri, cât şi pentru marfă. „Ne propunem să creştem capacitatea şi să oferim opţiuni viabile, neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon pe distanţe scurte de transport sub 500 de kilometri, până în 2030. De asemenea, vizăm o creştere cu 50% a mărfurilor transportate pe calea ferată, tot până în 2030. Vrem o creştere cu 25% a transportului pe căi navigabile interioare şi a transportului maritim pe distanţe scurte, până în 2030, şi 50% până în 2050”, a completat Adina Vălean.

Comisarul European a precizat că transportul rutier va rămâne o parte centrală a mixului de transport pasageri – mărfuri. „Pentru a sprijini electrificarea acestuia trebuie să îmbunătăţim urgent infrastructura de realimentare cu energie electrică a Europei. Ne-am angajat să punem în funcţiune până în 2025 în întreaga Europă 1 milion de puncte pentru încărcare şi realimentare pentru maşini şi camioane”.

Totodată, Adina Vălean a spus că „orice sistem de mobilitate şi transport trebuie să fie smart, adică să fie multimodal, să fie digital, să fie interoperabil şi integrat. Toate trebuie să servească un spaţiu unic european de transport, în care să nu avem verigi lipse sau bariere care să stea în calea concurenţei deschise şi loiale”.

Cristian Stănică, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, a spus, în cadrul webinarului, că instituţia pe care o conduce se concentrează pe o schimbare a modelului economic, care va permite României să atingă în orizontul anilor 2024 – 2026 o creştere economică anuală medie de 5%.

„Ne concentrăm pe o schimbare a modelului economic, în sensul că noul model economic se bazează pe o stimulare a creşterii economice prin investiţii, în special, care la rândul lor vor fi finanţate prin fondurile europene şi un rol important îl va avea Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Vechiul model al dezvoltării bazat pe creşteri spectaculoase ale consumului şi ale veniturilor salariale este oarecum comutat pe un nou model bazat pe o creştere a investiţiilor, ceea ce va permite, credem noi, ca pe termen mediu, undeva la orizontul anilor 2024 – 2026 să atingem o creştere economică anuală medie de 5%”, a declarat Cristian Stănică.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a subliniat în intervenţia sa că, „vorbind de rezilienţa economiei româneşti, ea arată, în momentul de faţă, destul de bine. Pentru mine lucrurile au mers mai bine decât mă aşteptam. Scăderea de PIB de anul trecut nu a fost atât de mare pe cât ne temeam, revenirea în acest an pare foarte puternică”.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a precizat că în perioada următoare „vom avea la dispoziţie fonduri şi mai mari decât cele pe care le-am absorbit cu greu în trecut. Acum avem în faţă noi fonduri de coeziune, plus avem acest nou instrument al Uniunii cu fondurile legate de rezilienţă şi redresare. Va exista o abundenţă de fonduri”. Acesta a subliniat că este important să fie realizate proiectele de care România are cu adevărat nevoie.