30 iunie 2022

Adoptarea „Declaraţiei Comisiei pentru politică externă faţă de accederea Regatului Suediei şi a Republicii Finlanda în NATO”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Şedinţa extraordinară a Comisiei pentru politică externă a Senatului României pentru adoptarea „Declaraţiei Comisiei pentru politică externă faţă de accederea Regatului Suediei şi a Republicii Finlanda în NATO”

În data de 14 iunie a.c. a avut loc şedinţa extraordinară a Comisiei pentru politică externă a Senatului României, condusă de preşedintele acesteia, senatorul Titus Corlăţean, dedicată adoptării „Declaraţiei Comisiei pentru politică externă faţă de accederea Regatului Suediei şi a Republicii Finlanda în NATO” (în anexă)

La eveniment au participat ambasadorii la Bucureşti ai Regatului Suediei, E.S. Therese Hyden, respectiv Republicii Finlanda, E.S. Marjut Akola, precum şi Cornel Feruţă, secretar de stat şi Irina Zidaru, director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Senatorul Corlăţean a subliniat importanţa semnalului politic foarte clar de susţinere a aderării Regatului Suediei şi Republicii Finlanda la NATO, precum şi a accelerării procedurilor de ratificare a aderării de către camera parlamentară decizională în domeniul politicii externe, Senatul României.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a evidenţiat complexitatea contextului de securitate din bazinul extins al Mării Negre şi din cel al Mării Baltice, care a fost afectat de agresiunea militară lansată de Federaţia Rusă împotriva statului suveran Ucraina. Riscurile de securitate sunt amplificate de contestarea de către Federaţia Rusă a sistemului internaţional bazat pe reguli, de încălcarea de către acest stat a normelor de drept internaţional şi a principiului multilateralismului, de comiterea de crime împotriva umanităţii.

Senatorul Corlăţean, în consonanţă cu poziţiile exprimate de toţi membrii Comisiei, a menţionat deschiderea deplină manifestată constant de România faţă de politica NATO a „Uşilor deschise”, faţă de dreptul suveran al Regatului Suediei şi Republicii Finlanda de a solicita aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, dar şi asupra necesităţii ca aderarea respectivelor state să se deruleze fără obstacole. Integrarea Regatului Suediei şi Republicii Finlanda în NATO va aduce beneficii de securitate nu doar acestor două state, ci şi ansamblului Alianţei Nord-Atlantice, dimensiunea nordică fiind complementară celei sudice în cadrul Flancului Estic. Acesta este un moment istoric, în care viziunea politico-strategică impune acordarea întregului sprijin pentru aspiraţiile de integrare în NATO ale Regatului Suediei şi Republicii Finlanda.

Preşedintele şi membrii Comisiei pentru politică externă au salutat sprijinul oferit de Regatul Suediei şi Republica Finlanda parcursului european al statelor care doresc să adere la UE, în cazul Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei.

Reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare din Comisia pentru politică externă a Senatului României şi-au exprimat susţinerea faţă de aderarea Regatului Suediei şi Republicii Finlanda la NATO.

Declaraţia Comisiei pentru politică externă a Senatului României faţă de accederea Regatului Finlandei şi a Republicii Finlanda la NATO a fost adoptată cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi şi va fi remisă ambasadelor de la Bucureşti ale tuturor ţărilor membre NATO, pentru informare şi pentru evidenţierea susţinerii foarte ferme pe care ţara noastră o acordă respectivului parcurs de aderare.

Ambasadorul la Bucureşti ai Regatului Suediei, E.S. Therese Hyden şi ambasadorul Republicii Finlanda, E.S. Marjut Akola au fost invitate să se adreseze Comisiei după adoptarea Declaraţiei menţionate.

La întrevedere au participat, din partea Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorii: Roberta Anastase, vicepreşedinte al Comisiei, Cristian Bordei, secretarul Comisiei, Adrian Costea, Alfred Laurenţiu Antonio Mihai, Radu Mihail, Csaba Zoltan Novak, Ion Prioteasa, Sebastian Răducanu, Ion Marcel Vela, membri ai Comisiei.

*** Anexă

Declaraţia Comisiei pentru politică externă a Senatului României faţă de accederea Regatului Suediei şi a Republicii Finlanda în NATO

România, ca stat membru al NATO, a susţinut constant şi ferm politica de extindere a NATO.

Politica „Uşilor Deschise” reprezintă un succes al NATO, manifestat din primii ani de la fondarea Organizaţiei, inclusiv prin impactul strategic al extinderii zonei de securitate şi valori comune în zona euroatlantică.

De-a lungul istoriei sale, Alianţa Nord-Atlantică a demonstrat capacitatea sa remarcabilă de a se adapta la evoluţiile mediului de securitate. În timpul şi după sfârşitul Războiului Rece, extinderile sale succesive atestă relevanţa şi soliditatea garanţiilor de securitate oferite prin prevederile Tratatului Atlanticului de Nord.

Dobândirea calităţii de stat membru NATO reprezintă o decizie suverană a statelor care împărtăşesc valorile şi principiile care au stat la baza înfiinţării acestei organizaţii şi îndeplinesc criteriile şi exigenţele acestui statut. În acelaşi timp, aderarea la NATO este expresia exercitării, de către statele care îndeplinesc condiţiile de aderare, a dreptului de a-şi apăra interesele strategice, de a-şi îndeplini obiectivele de politică externă şi de securitate, în susţinerea integrităţii teritoriale şi a protecţiei propriilor cetăţeni.

Depunerea de către Regatul Suediei şi Republica Finlanda, la 18 mai 2022, a cererilor de aderare, reprezintă un moment istoric, atât pentru aceste state, cât şi pentru Alianţa Nord-Atlantică fiind, totodată, o confirmare suplimentară a relevanţei politicii aliate de extindere.

Contribuţia acestor state la consolidarea securităţii Alianţei are o semnificaţie specială în condiţiile evoluţiilor critice din imediata vecinătate a graniţelor NATO şi UE.

România are convingerea că aderarea acestor state va contribui la întărirea securităţii Alianţei în ansamblul său, printr-o postură de descurajare şi de apărare mai eficientă, inclusiv a Flancului Estic, din sudul acestuia, la Marea Neagră, până în nordul său.

De-a lungul celor aproape trei decenii de cooperare dintre Suedia, Finlanda şi NATO, sub egida Parteneriatului pentru Pace, şi ca Parteneri cu Oportunităţi Sporite, prin prezenţa celor două state în misiunile şi exerciţiile Alianţei Nord-Atlantice, consolidarea dialogului politic şi interacţiunea practică au evoluat semnificativ. Cele două state au demonstrat constant profesionalism în îndeplinirea criteriilor de interoperabilitate specifice calităţii de stat membru NATO.

În acest context, consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic reprezintă o dimensiune care va beneficia din plin de contribuţia cu forţe şi capabilităţi relevante pe care aceste state le deţin.

Beneficiile concrete ale accederii Finlandei şi Suediei se vor reflecta la nivelul întregului Flanc Estic şi a Alianţei în ansamblu, consolidând, astfel, credibilitatea şi viabilitatea angajamentului aliat în asigurarea securităţii şi apărării statelor membre.

Parlamentul României/Comisia pentru politică externă a Senatului salută angajamentul asumat de autorităţile politice din Suedia şi Finlanda privind participarea la asigurarea apărării colective şi susţine ferm obiectivul celor două ţări de a deveni membri ai NATO.

Expresie a sprijinului constant acordat politicii de extindere a NATO, Comisia pentru politică externă a Senatului României reafirmă dreptul suveran al statelor de a-şi alege liber modul de îndeplinire a obiectivelor de securitate naţională şi sprijină finalizarea cât mai rapidă a procedurilor de ratificare a accederii Regatului Suediei şi a Republicii Finlanda în NATO.

Secretar,
Senator Cristian BORDEI

Preşedinte
Senator Titus CORLĂŢEAN

Bucureşti, 14 iunie 2022

Sursa foto Senat