Publicat: 13 Februarie, 2017 - 20:07

Tinerii frumosi si liberi care prin revoltele lor au zgaltait Franta in 1968, in plin razboi rece, provocand plecarea unuia din cei mai mari oameni de stat ai istoriei, generalul Charles de Gaulle, odata ajunsi la varsta maturitatii s-au rusinat de fapta lor. Daniel Cohn-Bendit, unul dintre liderii lor cu care am fost coleg in Parlamentul European, a scris acum cativa ani o carte intitulata "1968- Niciodata din nou". L-am intrebat de ce 1968 nu trebuie sa se repete? Mi-a raspuns ca a fost o ridicare superba a unor tineri care nu intelesesera de fapt nimic din sensul istoriei si al caror maret protest s-a dovedit in timp a fi produs consecinte dezastruoase.

La fel va fi cu participantii la demonstratiile frustrarii care s-au desfasurat in tara si strainatate in ultimele saptamani. Ma refer la cele cateva mii, poate zeci de mii de oameni care au iesit dintr-un impuls autentic. Restul au fost agenti acoperiti activati la ordin sau exploatati in orb.

Fostul ambasador american Mark Gitenstein, altminteri un om asupra caruia planeaza imense suspiciuni de coruptie, a recunoscut ca mai multe ambasade occidentale au finantat in anii anteriori instruirea a 100.000 romani pentru organizarea actiunilor de nesupunere civica prin folosirea internetului sub pretextul sprijinului dat luptei impotriva coruptiei. Aceasta in conditiile in care, potrivit unui autor american, teza centrala pe care populismul isi bazeaza forta este aceea ca politicienii, cu alte cuvinte conducatorii, sunt toti corupti, in timp ce poporul este in intregime cinstit.

Intrebarea este ce vor si ce pot obtine oamenii care nu se mai dau dusi de pe strada?

Am vazut un domn care purta o pancarta cu lozinca "Jos comunismul!". Asta in conditiile in care protestul era indreptat impotriva modificarii unor dispozitii legale staliniste. Am auzit diverse lozinci impotriva legilor cu dedicatie. Asta in timp ce protestul sustinea justitia selectiva,  adica cu dedicatie, problema nefiind gratierea in general, ci incarcerarea detinutilor politici. Am auzit oameni care spun ca vor sa le lase copiilor o Romanie curata. Asta dupa ce si-au transformat copiii in "scuturi umane" si prin instabilitatea creata expun Romania crahului economic, dezbinarii sociale si dezmembrarii politice. Am citit lozinci in sustinerea "statului de drept", lozinci purtate de participantii la demonstratii ilegale, care au ultragiat prin strigaturile lor toate institutiile democratice ale statului si care incearca daramara unui guvern legitim, rezultat din alegeri.

Demonstrantii vor democratie, se pare, dar nu au incredere in partidele care au castigat alegerile si, dupa cum cerea imperativ un domn, vor ca legile sa fie facute de specialisti (judecatori si procurori, in cazul politicilor penale, spunea acesta), iar nu de parlamentarii alesi. Exact ca in regimurile oligarhice.

In mijlocul acestei confuzii in care unii vorbesc despre evitarea amenzilor fabuloase pentru supra-aglomerarea inchisorilor, iar altii de condamnarea politicienilor penali de catre DNA (institutie organizata si ghidata cu sprijinul unor servicii de informatii trans-atlantice), dar nimeni nu vorbeste de oamenii tinuti in puscarii ca animalele, de bolnavii care isi sfarsesc zilele in penitenciar, despre cei condamnati fara sa fi incalcat vreo lege (asta a permis actuala definitie legala a abuzului in serviciu), sau numai pentru presupuse intentii (la asta a dus actuala definitie legala a mitei sau a traficului de influenta), statul se prebuseste.

Leul cade, creditele pentru romani se scumpesc, capitalurile fug, locurile de munca dispar, inflatia bate la usa, administratia este paralizata de teama ca orice decizie poate fi interpretata in cheia coruptiei de catre un procuror incompetent sau vandut, guvernul nu mai guverneaza.De acum protestele strazii nu mai exprima nemultumirea fata de ceea ce s-a facut, ci neincrederea in ceea ce se va face, iar parlamentul nu mai legifereaza, caci actul legislativ insusi a devenit obiect al cercetarii penale si poate fi cenzurat de procurori.

O legislatie in principiu corecta  s-a retras, revenindu-se astfel la legislatia neconstitutionala -adica inumana- de dinaintea ei. Guvernul iesit din alegeri va putea demisiona, deschizandu-se calea intoarcerii la guvernul marioneta, asa zis tehnocrat, de dinainte. Parlamentul poate fi arestat in bloc, caci - nu-i asa?- toti sunt corupti si astfel ne intoarcem la regimul politienesc daramat in 1989. Asta vrea strada? Probabil ca nu, dar asta este tot ce va obtine.

Concluzia este clara: statul a esuat iar societatea este coapta pentru dictatura. Un guvern militar se profileaza la orizont.

Cand demonstrantii cinstiti de astazi se vor trezi si isi vor da seama de ceea ce au facut, le va fi rusine. Nu numai ca nu le vor fi lasat copiilor o Romanie curata. Nu le vor fi lasat decat amintirea unei Romanii care a fost, care ar fi putut fi, dar care nu mai e.

Desigur nu ei sunt responsabili de moartea democratiei romanesti. Dar ei i-au omorat ultima sansa.