Publicat: 25 Noiembrie, 2016 - 18:18
Share
și a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991

Sub patronajul Parlamentului României, al Curții Constituționale a României și al Academiei Române, a avut loc, vineri, 25 noiembrie 2016, la Palatul Patriarhiei, o Adunare solemnă, dedicată împlinirii a 150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991.

Instituțiile sub egida cărora s-a desfășurat evenimentul au fost reprezentate de Ioan Chelaru, vicepreședinte al Senatului României, Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, și de  Acad. Ionel Vlad, președintele Academiei Române.
În fosta aulă a Parlamentului României au foste prezente numeroase personalități ale vieții politice, sociale, culturale, științifice din țara noastră și din străinătate. De asemenea, a participat la reuniune Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Românie, gazda evenimentului.

În deschiderea reuniunii, Întâi Stătătorul BOR a binecuvântat adunarea solemnă, subliniind importanța așezării  României pe pilonii solizi ai democrației consfințite prin legea fundamentală,  Constituția.

Adunarea a fost moderată de  Valer Dorneanu, Președintele Curții Constituționale, iar pe parcursul lucrărilor au mai luat cuvântul  Florin Iordache, Președintele Camerei Deputaților,  Dacian Julien Cioloș, Prim Ministrul României, academicianul Ionel Vlad, Președintele Academiei Române, Alexandru Tănase, Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova și Marian Enache, Vicepreședinte al Adunării Constituante pentru elaborarea Constituției din 1991.

Cu toții au menționat importanța excepțională a nașterii și evoluției  Constituției României, ca piatră de temelie a statului român modern.
 Ioan Chelaru, Vicepreședinte al Senatului României, le-a transmis participanților mesajul Senatului la împlinirea unui veac și jumătate de la adoptarea, de către Adunarea Constituantă din 1866, a primei Constituții române, aducând un omagiu  „fondatorilor României moderne, care au cutezat și au știut să confere o haină constituțională pentru procesul de modernizare a societății românești”.

Vorbitorul sa a arătat că “reglementările constituționale dezvoltate prin voința legislativă a partidelor parlamentare au stat la baza afirmării puterii capitalului românesc, investit cu folos pentru țară și profit pentru deținătorii acestuia. În paralel, s-a dezvoltat o practică parlamentară democratică, din care s-au format apoi instituțional partidele politice. Raporturile dintre majoritate și opoziție se desfășurau după modelele exersate în țările din Apusul Europei. Regimul parlamentar s-a impus într-o formă modernă, compromisul, negocierile asupra votului, alianțele în jurul unor proiecte legislative valoroase, drepturile opoziției, respectarea puterii votului majoritar, incisivitatea întrebărilor și interpelărilor, oratoria parlamentară, jocul politic al moțiunilor de cenzură, nefiind cu nimic mai prejos procedurilor parlamentare similare din  alte foruri legislative cu necontestată reputație democratică. S-a format o clasă politică responsabilă față de destinele țării și nevoile acesteia de progres economic și social și, totodată, cu o voință fermă de câștigare a independenței naționale”.
De asemenea, în încheierea Adunări solemne, Ioan Chelaru a rostit o alocuțiune, în calitatea sa Președinte al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României, menționând faptul că, “printr-un fericit prilej” a putut fi aniversat, „în vechiul local al Adunării Deputaților și alături de Cetatea lui Dumnezeu, împlinirea unui veac și jumătate de la adoptarea primei noastre Constituții care a rezultat din simțirea și voința politică ale națiunii române, ferm călăuzită și condusă de fondatorii statului român modern, aceștia fiind și cei care au transpus într-o rațională rostire constituțională principiile de organizare și funcționare ale puterii politice și  liniile directoare ale ordinii juridice constituționale, au proiectat fizionomia și atribuțiile organismelor de suveranitate națională și raporturile dintre ele și au consacrat  un ansamblu larg de drepturi ale românilor, extrase din esența ideologiei  Marii Revoluții franceze de la 1789” precum și “împlinirea unui sfert de veac de la adoptarea de către Adunarea Constituantă a actualei Constituții, revizuite în 2003”.