22 septembrie 2021

AFGANISTAN – O Lume uitată de Dumnezeu

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Doresc să menţionez încă de la începutul acestui material că “subiectul Afganistan” m-a incitat încă din 1979, atunci când au fost elaborate şi puse în practică invazia şi ocupaţia sovietică a acestui tărâm de lume parcă uitat şi pedepsit de atotputernicul Dumnezeu, Stăpânul Suprem al tuturor. Doresc să subliniez faptul că pe lângă alte preocupări deţin la ora actuală printre altele (…) şi funcţia oficială de Inspector Şef de Drepturile Omului în cadrul ECOSOC – ONU.

Vreau să fac de la început pentru opinia publică o scurtă incursiune în istoria foarte zbuciumată a Afganistanului. În această ţară trăiesc 20 de popoare/etnii care vorbesc 30 de limbi/dialecte diferite şi unde triburi de aceleaşi etnii pot avea divergenţe şi conflicte violente între ele, iar acest fapt face din Afganistan o ţară extrem de eterogenă, care este un ţinut mare şi sterp, fără cultura valorilor umane, unde viaţa omului nu reprezintă mare lucru. Afganistanul este prada primitivismului de ev mediu şi total absurd, de aici şi dificultatea de a emite o părere logică asupra unei absurdităţi… Această ţară unde oamenii sunt foarte săraci şi înapoiaţi este de fapt foarte bogată: deţine în pământul pe care cresc întinse plantaţii de maci (din care se produce opiu şi apoi heroină şi alte derivate), metale rare precum Lantan, Ceriu, Neodim, Molibden, Litiu, Mercur, Aur, Zinc, Titan, Argint, Wolfram şi desigur, Uraniu – toate aceste zăcăminte valorând astăzi pe bursele occidentale aproximativ 3000 de miliarde de USD.

Istoria acestei ţări consemnează că Afganistanul a fost râvnit şi ocupat pe rând de imperiile Achaemenid, Persan, Macedonean, apoi de monarhia Kuşaha (sec. I î.Hr. – sec. V d.Hr.), apoi apar arabii care impun religia islamică în aceste ţinuturi aride. Mai târziu teritoriul este împărţit între Iran şi imperiul Mongol. De abia în 1747 afganii paştuni au constituit un stat condus formal de către un rege. Prin anii 1840, imperiul Britanic cucereşte Afganistanul (plecând dinspre India) şi supune total triburile afgane până în 1919, când Coroana Britanică se retrage din aceste ţinuturi forţată de răscoalele şi insurecţiile armate ale paştunilor afgani şi astfel Afganistanul îşi declară independenţa. După retragerea britanică, Afganistanul este măcinat de lupte interne timp de 60 de ani. Este bine de ştiut că între 1933 şi 1973 regele Zahir Shah a promulgat o Constituţie care oferea drepturi politice femeilor afgane şi stabilea un corp legislativ. În aprilie 1978 vin la putere comuniştii (Revoluţia Sawr), care încep laicizarea ţării; în acest context de evenimente se implică URSS, care susţine puterea comunistă, dar apare şi implicarea SUA care sprijină opoziţia (pe mujahedini).

În decembrie 1979 URSS invadează Afganistanul, pe care îl şi ocupă până în 1989, când se retrage din această ţară, dar lasă la conducere o putere comunistă (până în 1992 – an în care 4 milioane de afgani pleacă în Iran şi Pakistan).

În septembrie 1988 se formează gruparea fundamentalistă Al Qaida (Temelia/Baza) condusă de milionarul saudit Usama bin Laden şi de adjunctul său, medicul egiptean Ayman al-Zawahiri. În 1994 în regiunea Kandahar din Afganistan se naşte mişcarea talibanilor (studenţi la teologie) cu scopul de a impune ordinea publică prin legea islamică Charia (Calea), care este o lege feroce, agresivă şi violentă.

La 23 august 1996 (anul 1417 al Hegirei – anul 1 al Hegirei corespunde cu data de 16 iulie 622 d.Hr. din calendarul Gregorian, acest an fiind asimilat cu începutul erei musulmane, când profetul Mahomed pleacă din Meca şi se stabileşte la Medina) Usama bin Laden face o declaraţie care inflamează lumea musulmană şi pe care SUA o consideră o veritabilă declaraţie de război împotriva Occidentului. Este o declaraţie făcută în Sudan în anul care această ţară îi cere lui Usama bin Laden să părăsească teritoriul ei după ce acesta fusese expulzat din Arabia Saudită de familia saudiţilor wahabiţi şi este la 2 ani după ce tot Sudanul îl predă cu complicitatea serviciilor secrete externe franceze pe temutul terorist venezuelean Ilici Ramirez Sanchez (alias Carlos Şacalul). Aşadar începe perioada de măreţie a Al Qaida, a talibanilor, a mujahedinilor, a afroafganilor prin venirea lui Usama bin Laden împreună cu trupele sale loiale (GIA) la Jalalabad în estul Afganistanului; aceştia îl primesc pe bin Laden ca pe Mahdi (trimisul lui Allah pe pământ), iar noua căpetenie li se adresează acestora cu un discurs ce ii duce la exaltare şi paroxism: “O zi cu voi în Afganistan, este cât 400 de zile de rugăciune în moschee.”

Vom constata după ani că moştenirea lăsată talibanilor şi mujahedinilor din Afganistan de Usama bin Laden este puternică: o doctrină fundamentalistă islamică necruţătoare, precum şi multe celule Al Qaida care rămân în conservare cu mare potenţial de activare. Usama bin Laden a învăţat de la Mollahul Mohamed Omar – emirul credincioşilor musulmani şi care a fost numărul 1 al regimului religios afgan – iar mujahedinii şi talibanii au învăţat de la Usama, născând astfel mulţi prozeliţi, nu doar în Afganistan, ci în toată regiunea: Tadjikistan, Pakistan, Turkmenistan, Kîrgîstan, Uzbekistan, Iran şi în alte ţări arabe şi non-arabe.

Nu trebuie uitat un “detaliu” important: lupta de rezistenţă împotriva ocupanţilor / invadatorilor dusă de Gulbudin Hekmatyar (din clanul Kharuti al tribului Paştun) împotriva regimului pro-sovietic al lui Najibullah – luptă susţinută de Pakistan, Arabia Saudită, SUA, Egipt, Maroc, Iordania, Oman, Turcia, EAU, Malaesya, Yemen, Tunisia, OEP, care reprezintă pentru Usama bin Laden un puternic imbold la lupta armată şi astfel acesta înfiinţează tabere de pregătire şi antrenament terorist în munţii Hindu Kuş, Tora Bora, Jalalabad, etc. de unde va fi lansat Jihadul Islamic împotriva necredincioşilor.

Ştiind toate acestea putem avea acum un tablou cât se poate de acceptabil asupra Afganistanului. Observăm un Afganistan lăsat pradă haosului şi anarhiei după retragerea SUA, UK şi a aliaţilor din NATO din această ţară sfârtecată de multe războaie, lupte, conflicte înşirate de-a lungul timpului. Astăzi există în Afganistan alţi talibani faţă de cei de acum 20-25 de ani, tot purtători de jalabya (veştmânt bărbătesc lung până la glezne), de tagia (un fel de turban bărbătesc), de kalaşnikov pe umăr, dar impunând Charia cu aceeaşi fervoare ca şi înaintaşii lor, mai ales femeilor purtătoare obligatoriu de burkha, respectând ziua de vineri (este ziua sfântă a săptămânii în Islam) – fiind vorbitori şi de limbă engleză, cunoscători ai dispozitivelor de televiziune, de telefonie mobilă, de internet, etc. deci mai evoluaţi, însă la fel de duri şi năpraznici precum predecesorii lor care au învăţat în madrasuri (şcoli musulmane) aplicarea Chariei şi a Coranului în mod barbar.

În 15 august 2021 talibanii pun stăpânire pe Kabul şi pe 90% din Afganistan (fără provincia Panjshir – la NE de Kabul, aproximativ 115 km), unde Amrullah Saleh (vicepreşedinte al Afganistanului) şi Ahmad Massoud (comandant militar) pregătesc împreună o ripostă împotriva talibanilor aflaţi de o săptămână stăpâni peste ţară. Trebuie menţionat că mullahul Abdul Ghani Baradar (acesta venind din exil) a ajuns la Kabul pentru a stabili cu talibanii o nouă guvernare afgană, pe fondul degradării galopante a situaţiei de securitate a ţării. Totodată este bine de ştiut că armata guvernamentală care a fost antrenată şi echipată de SUA cu costuri de miliarde de USD a refuzat confruntarea cu talibanii şi s-a refugiat în regiunile uzbece şi tadjice lăsând în mâinile talibanilor armament, muniţie, avioane, elicoptere de luptă, reţele de transmisiuni, aparatură şi tehnică militară moderne, precum şi o bogată bază de date care este o adevărată mină de aur. Doar câţiva militari s-au retras în Valea Panjshir şi în câteva peşteri din Tora Bora, de unde intenţionează să lanseze, cu sprijinul unor clanuri duşmane talibanilor o contraofensivă împotriva acestora. Având bazele de date pe mână, talibanii au început vânătoarea împotriva celor care au colaborat cu forţele de ocupaţie, fiind vânate mai ales femeile magistrat şi funcţionarii publici. Trebuie specificat că în urmă cu 4 luni de zile guvernul afgan şi talibanii au convenit asupra modului de desfăşurare a viitoarelor alegeri legislative, fapt care a iritat SUA şi care nu au agreat această înţelegere. Nu miroase cumva a abandon ?! Poate chiar ceva mai mult decât atât… De ce SUA nu au recuperat tehnica de luptă, bazele de date cu informaţii excepţionale şi tot ce a căzut pradă în mâinile talibanilor? De ce nu le-au distrus ?! De ce armata guvernamentală de 200000 militari nu a opus rezistenţă talibanilor? Au vrut SUA să creeze un vid de putere în Afganistan lăsând ţara pe mâna extremiştilor fanatici religioşi ?!… creând astfel un haos generalizat, teroare şi suferinţă. Aceste incertitudini nasc întrebări şi mai profunde. Să fie oare o înţelegere secretă cu China? Rusia pare a fi afectată de noua situaţie geopolitică şi militară din Asia Centrală, ca şi Iranul de altfel… Doar Pakistanul pare a fi mulţumit oarecum pe moment. Dar cine poate specula în mod judicios situaţia creată în aceste zile în Afganistan? Logica ne indică spre China. După China ar urma chiar SUA (că se pricep foarte bine la astfel de jocuri). Pe termen lung ar mai fi sunniţii sub comanda Iranului, care ar putea lăsa valuri de imigranţi către Europa, prin Turcia lui Erdogan (care sigur iarăşi va şantaja UE pentru a primi bani ca să stăvilească afluxul presupus de afgani, sirieni, kurzi, etc. spre Occident). Aşadar, pentru europeni vor creşte notele de plată, aceasta fiind o dorinţă mai veche a celor de peste oceanul Atlantic).

Toate aceste lucruri sigur vor conduce la exportul de fanatism religios, de islamism fundamentalist, la o producţie şi export de droguri mai accentuate şi mai mari, la terorism şi contrabandă, la trafic de tot felul – exact pe placul reţelelor criminale.

Geopolitica Asiei Centrale va emite prin Afganistan (ca şi în cazul Siriei şi Palestinei/Israel) unde de şoc către Occident şi Rusia (mai ales către ele), unde integrarea unor afgani, sirieni, kurzi, irakieni, palestinieni şi alţii în societăţile bazate pe alte valori va fi o utopie (nici rromii/ţigani nu s-au integrat după foarte multe decenii de la dezrobirea lor).

După 20 de ani de staţionare stearpă în Afganistan, SUA au abandonat această ţară stranie şi înapoiată după ce au încercat o oarecare modernizare a ei, cheltuind miliarde de USD din banii contribuabililor americani. Rezultatul: un eşec mai mare ca cel din Vietnam, pentru că după 20 de ani talibanii au revenit la putere, instaurând teroarea, asasinatele, jafurile, violurile, frica, anarhia. Întrebare: dacă într-o zi cândva, SUA îşi vor lua mâinile şi după alte ţări micuţe şi firave ?! Cui vor cădea pradă aceste state încă ameţite de un capitalism total păgubos şi ce fel de “forme talibanice” vor apărea în zonele părăsite? Este doar o părere şi o ipoteză care sper să nu se întâmple în realitate.

Nimeni, dar chiar nimeni nu intuieşte ce se va întâmpla în anii următori ca şi concept geopolitic, militar şi financiar? Marile puteri ale lumii actuale fac aranjamente pe seama ţărilor pe care le ţin sub control şi care sigur vor plăti pentru incapacitatea lor de a fi total independente. Este o utopie a se considera că poate fi altfel… Istoria şi vremurile ce vor veni vor arăta (din păcate) că aceasta este soarta pe care cei puternici au planificat-o şi stabilit-o pentru cei slabi. Oare vom asista la victoria violenţei împotriva raţiunii?

În ceea ce priveşte România ca şi participare alături de SUA şi NATO în Afganistan din 2002 până în 2021, ţara noastră a rulat în ţara culturilor de maci 32000 de militari, dintre care 27 şi-au pierdut viaţa şi 203 au fost răniţi. Este un preţ plătit cu sânge şi sacrificii mari pentru integrarea României în NATO şi UE.

În finalul acestui material trebuie lăudate eforturile României de a-şi aduce conaţionalii aflaţi cu diverse activităţi în această perioadă în Afganistan. Trebuie menţionate şi lăudate acţiunile întreprinse de MAE, MApN, SIE, SRI, de echipa formată din ofiţeri ai structurilor mai sus amintite, care împreună cu ofiţeri ai Forţelor de Acţiuni Speciale şi cu echipa consulară a MAE – sprijinite de alţi ofiţeri din DIA (Direcţia de Informaţii a Armatei), precum şi de ofiţeri de legătură din alte ţări au reuşit să extragă, să recupereze şi să repatrieze ieri 21 august 2021 la baza 90 Otopeni cu o aeronavă Hercules a Forţelor Aeriene Române un număr de 16 români, 5 bulgari, un american şi un britanic, din iadul din Afganistan. Românul care nu a reuşit să ajungă la aeroportul din Kabul şi să plece cu aeronava Hercules spre România este reprezentant al ONU şi pentru recuperarea acestuia există un plan de salvare elaborat de ONU împreună cu structurile mai sus menţionate.

Toţi cei implicaţi în această operaţiune curajoasă şi riscantă merită aprecierile şi mulţumirile noastre ale tuturor. Cinste şi onoare lor! Bravo miniştrilor de resort pentru modul cum au gestionat şi rezolvat această situaţie de criză! Felicitări tuturor celor implicaţi, văzuţi şi nevăzuţi!

Nicio religie nu este perfectă, pură… În mii de ani războaiele dintre religii, credinţe, dogme, ideologii, etc. au făcut sute de milioane de victime. Nici creştinismul nu este perfect, însă este mult mai bun şi mai uman decât islamismul. Aşadar aş vrea ca Dumnezeu şi Allah (care sunt aceeaşi entitate de fapt) să lumineze calea spre pace pentru lume a noastră a tuturor spre binele comun.

Post Scriptum: Îmi exprim dorinţa ca talibanii să fi uitat că mujahedini sau afroafgani şi tovarăşi de-ai lor de luptă ideologică şi armată luaţi de CIA au făcut escale în România şi Polonia (2003-2004) în zborurile lor către Guantanamo Prison (Cuba) pentru a fi interogaţi şi judecaţi în speţe penale privind presupusa lor activitate teroristă. Aşadar sper să uite de aceste escale făcute în numele democraţiei pe care unele organisme internaţionale, inclusiv ONU, au încercat să explice urmările acestora afirmând că unele anchete au fost însoţite de rele tratamente şi torturi aplicate acestor deţinuţi în închisorile CIA.

Fie ca Pacea, Bunăstarea, Fericirea şi Dreptatea să biruie întotdeauna!

(Desigur, este o utopie această dorinţă, dar este bine să sperăm!)