Publicat: 7 Septembrie, 2017 - 17:33

Deciziile luate în urma ședinței de joi de către guvernul Tudose:

Reglementări privind îngrijirea și supravegherea copilului de către bone

Serviciile de îngrijire și supraveghere a copilului pe timpul zilei vor putea fi asigurate de bone fie în baza unui contract individual de muncă încheiat între bonă și o persoană juridică acreditată ca furnizor de servicii sociale, fie în baza unui contract de prestări de servicii încheiat între bonă, persoană fizică autorizată, și reprezentantul legal al copilului. Prevederea este inclusă într-o Hotărâre prin care Guvernul a adoptat astăzi normele metodologice de aplicare a Legii nr.167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă.

Actul normativ reglementează procedura de recunoaștere a calificărilor în vederea exercitării profesiei de bonă pe teritoriul României, aspectele referitoare la exercitarea acestei profesii, instituțiile care eliberează documentele necesare obținerii acestui drept, aspectele referitoare la asigurarea calității serviciilor exercitate de bonă.

Noile reglementări includ un model de asigurare a serviciilor de îngrijire și supraveghere a copilului pe timpul zilei, respectiv servicii instructiv-educative prin care se asigură îngrijirea, creșterea, protecția, educația și învățarea copilului, folosind metode variate și alternative de educare și supraveghere.

Contractul individual de muncă și contractul de prestări de servicii includ, în anexă, ca parte integrantă din contract, planul de activități. Acest plan se elaborează în acord cu reprezentantul legal al copilului, în funcție de numărul de copii aflați în grijă/categoria de vârstă a copilului/copiilor, de nevoile individuale ale fiecăruia, ale familiei acestuia.

Planul de activități poate include responsabilități ale bonei privind protejarea copilului de orice formă de abuz, neglijare, exploatare, însoțirea copilul la spital până sosesc părinții sau reprezentantul legal, oferirea unei alimentații corespunzătoare calitativ și cantitativ, adaptată vârstei, nevoilor și preferințelor acestuia, în funcție de meniurile stabilite cu repzentantul legal al copilului.

La solicitarea reprezentantului legal al copilului, bona însoțește copilul cu dizabilități la activitățile de abilitare/reabilitare precum fizioterapie, kinetoterapie, magaj, logopedie și de abilitate manuală și alte forme de terapii.

Planul de activități se poate revizui anual sau ori de câte ori este nevoie, în funcție de progresul copilului, nevoile individualizate ale acestuia, programul reprezentantului legal. Serviciul public de asistență socială are obligația să asigure reprezentanților copilului, la cerere, în mod gratuit, consiliere în vederea elaborării planului de activități.

Pentru cetățenii altor state membre, furnizorul de servicii sociale încheie contractul individual de muncă în baza atestatului de recunoaștere a calificărilor/dreptului de exercitare a profesiei de bonă în România, document care se eliberează de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în calitate de autoritate competentă, pentru profesia de bonă.

Activitatea bonei se supune controlului inspecției sociale, însă controlul se realizează obligatoriu cu acordul și în colaborare cu părintele/reprezentantul legal.

Reglementarea condițiilor de asigurarea a calității, inclusiv a modelului-cadru al planului de activități, a obligației serviciului public de asistență socială de a asigura consiliere gratuită reprezentanților legali ai familiei, va preveni situațiile de neglijare, abuz și va contribui la consolidarea unui model de îngrijire și supraveghere instructiv-educativă favorabilă dezvoltării copilului, valorificării potențialului de învățare timpurie, dezvoltării competenţelor sociale și emoționale ale copiilor, dar și creșterea gradului de încredere în serviciile de îngrijire prestate de bone și, implicit, creșterea gradului de reinserţie pe piața muncii a persoanelor aflate în concediu pentru creșterea copilului.

 

Măsuri pentru stabilirea prețului abonamentelor decontate elevilor care fac naveta

 Tarifele maximale aplicate în anul școlar 2016-2017 de transportatorii rutieri pentru stabilirea prețurilor abonamentelor de care pot beneficia elevii care fac naveta vor fi menținute și în următorii doi ani școlari, respectiv până la 1 septembrie 2019.

Guvernul a aprobat, în acest sens, o Hotărâre pentru modificarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 863/2016.

Potrivit legislației în vigoare, elevii care sunt nevoiți să facă naveta pentru a ajunge la școală pe distanțe de până la 50 de kilometri pot beneficia de decontarea integrală a abonamentelor lor de transport rutier. Transportatorii au obligativitatea să respecte  tarife maxime la stabilirea prețurilor acestor abonamente stabilite prin  Hotărârea Guvernului nr. 863/2016, însă tarifele au fost valabile până la 1 septembrie 2017. Prin actul normativ adoptat astăzi, aceleași tarife maximale se vor aplica până la 1 septembrie 2019.  Tariful maxim aferent abonamentului de transport pentru elevii care fac naveta este de 3.48 de lei/km dus-întors fără TVA. Astfel, pentru o distanță de trei kilometri, tariful maxim fără TVA este de 10 lei, de exemplu, iar pentru o distanță de 50 de kilometri, tariful maxim este de 174 de lei.

 

Preșcolarii și elevii din învățământul primar și gimnazial vor primi, în anul școlar 2017-2018, fructe și legume proaspete, produse lactate și produse de panificație

 

Guvernul a adoptat astăzi, printr-o Hotărâre, modul de aplicare și de finanțare a Programului pentru şcoli al României, în perioada 2017-2023, în condițiile în care acest program a fost adoptat, printr-o Ordonanță, în ședința din 18 august.

Conform actului normativ, pentru anul şcolar 2017-2018, limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de 2,05 lei, dintre care: 0,6 lei pentru porţia de fructe şi legume; 0,88 lei pentru porţia de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf; 0,57 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Aproximativ 2,074 milioane de preșcolari și elevi vor beneficia de acest program.

Finanțarea Programului va fi asigurată de la bugetul de stat,  prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din fonduri externe nerambursabile.

Pentru anul şcolar 2017-2018, de la bugetul de stat este prevăzută suma de 377,08 milioane lei, care se utilizează după cum urmează:

a)    70,483 milioane lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 41,408 milioane lei pentru derularea măsurilor educative;

b)   109,3 milioane lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 41,408 milioane lei pentru derularea măsurilor educative

c)    114,4 milioane lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie.

Ajutorul european, prin Fondul European de Garantare Agricolă, pentru aceeași perioadă, este de 6,866 milioane euro pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente, respectiv de 10,865 milioane euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate.

Produsele care pot fi distribuite preşcolarilor şi elevilor sunt:

-        Fructe şi legume: mere, pere, struguri de masă, prune, morcov, păstârnac, ţelină rădăcină, sfeclă roşie, ardei graşi, castraveţi proaspeţi.

-        Lapte şi produse lactate: lapte de consum fără adaos de lapte praf (lapte tratat termic, pasteurizat sau UHT), produse lactate fermentate fără adaos de lapte praf ( iaurt, lapte acru, lapte covăsit, chefir, sana şi alte sortimente de lapte fermentate sau acrite).

-        Produse de panificaţie: corn sau baton din făină integrală; covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi din făină integrală fără adaos de zahăr, îndulcitori şi alţi aditivi alimentari.

Pe parcursul săptămânii, unui preşcolar/elev i se vor acorda gratuit 2 porţii de fructe şi/sau legume, 2 porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie. Pentru asigurarea diversităţii, porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţia de lapte şi produse lactate va fi însoţită de corn şi/sau baton. În cazul în care unităţile de învăţământ nu dispun de spaţii de depozitare, porţia de produse lactate poate fi înlocuită cu o porţie de lapte.

Programul pentru şcoli al României cuprinde și o serie de măsuri educative care însoţesc distribuţia fructelor, legumelor, laptelor şi produselor lactate pot fi realizate și anume: organizarea de vizite la ferme pomicole/legumicole sau la ferme de producere a laptelui, la expoziţii, târguri sau alte evenimente şi/sau activităţi similare; organizarea de concursuri tematice legate de consumul de fructe şi legume şi lapte şi produse lactate, organizarea de zile tematice dedicate consumului de fructe şi legume şi de lapte şi produse lactate sau de activităţi educative practice.

Autorităţile competente naţionale pentru aplicarea Programului pentru şcoli sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură este autoritatea naţională competentă pentru implementarea, controlul şi acordarea de ajutoare financiare din FEGA pentru furnizarea fructelor, legumelor, laptelui şi produselor lactate în unităţile de învăţământ. Plata ajutorului financiar din FEGA se va face de către APIA în termen de trei luni de la depunerea cererilor de plată, în ordinea stabilirii eligibilităţii acestora pentru fiecare solicitant de ajutor, până la plata integrală a ajutorului financiar din FEGA.

14 substanțe stupefiante și psihotrope adăugate pe lista substanțelor interzise în România

 

Lista substanțelor cu efect psihoactiv interzise în România este actualizată cu încă 14 noi denumiri stabilite în concordanță cu normele internaționale și în funcție de pericolul pe care utilizarea acestora îl reprezintă pentru sănătate.

Guvernul a aprobat astăzi un proiect de lege care completează Legea nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

În funcție de pericolul pe care îl reprezintă consumul lor pentru sănătate, drogurile se împart în două categorii: droguri de risc și droguri de mare risc. Astfel, din cele 14 substanțe adăugate, 13 intră în categoria drogurilor de mare risc, iar unul în categoria drogurilor de risc.

Prin cuprinderea în această listă a noilor substanțe interzise, se are în vedere înăsprirea masurilor de prevenire, control și combatere a fenomenelor legate de consumul și comercializarea de substanțe stupefiante și psihotrope, în scopul protejării sănății publice.

Informații suplimentare:

Numărul substanțelor stupefiante și psihotrope interzise în România a crescut în urma decesului mai multor tineri ce au consumat produse etnobotanice. Lista este actualizată permanent în funcție de schimbările la nivelul legislației internaționale și în funcție de pericolul pe care utilizarea acestora îl reprezintă pentru sănătate.

La nivel mondial, comercializarea și consumul de droguri este un fenomen dinamic, puternic influențat de o multitudine de factori de natură socială și economică. În cadrul ONU, instituția care se ocupă cu controlul internațional al drogurilor, este Comisia Națiunilor Unite privind Stupefiantele. Aceasta reprezintă principalul organism inter-guvernamental de luare a deciziilor în ceea ce privește legislația și controlul internațional al drogurilor.