Publicat: 21 Decembrie, 2016 - 15:27

Deciziile luate de Guvern în urma ședinței de miercuri, 21 decembrie:

Plan Național de Management 2016-2021 pentru Dunăre și cele 11  bazine/spații hidrografice

Planul Național de Management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României (al doilea Plan Național de Management), precum şi Planurile de Management actualizate la nivel de bazine hidrografice/spaţii hidrografice au fost adoptate în ședința de guvern de astăzi.

Potrivit Directivei Parlamentului European și a Consiliului nr.2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (DCA), statele membre elaborează Planuri de management ale bazinelor hidrografice, care  sunt actualizate la fiecare 6 ani, începând cu anul 2009.

România a aprobat Planul Național de Management aferent porțiunii naționale a bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea și Planurile de Management la nivel de bazine hidrografice/spaţii hidrografice prin Hotărârea Guvernului nr.80/2011.

Planul adoptat astăzi este elaborat pentru perioada 2016-2021 și are la bază monitorizarea implementării măsurilor din Planul Național de Management aprobat în 2011 și, totodată, reprezintă o actualizare a măsurilor din acest Plan, având în vedere în principal îmbunătățirea metodologiilor utilizate, datele noi de monitorizare, precum și rezultatele studiilor de cercetare și ale proiectelor implementate.

Bazinele/spațiile hidrografice pentru care s-au elaborat Planurile de management sunt Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut–Bârlad, precum şi fluviul Dunărea, Delta Dunării, Spațiul Hidrografic Dobrogea și Apele Costiere.

Planurile de Management cuprind  o prezentare a categoriilor şi a corpurilor de apă de suprafață (3.027 corpuri), identificarea presiunilor semnificative și a celor potențial semnificative, reprezentate de sursele punctiforme și difuze de poluare (aglomerări urbane, agricole, industriale), presiunile hidromorfologice (baraje, lacuri de acumulare, etc.) și alte tipuri de presiuni antropice (activități de acvacultură, surse de poluare accidentală). În cadrul Planului Național de Management actualizat a fost identificat un număr total de 8.880 presiuni potențial semnificative, ponderea cea mai mare a presiunilor fiind reprezentată de presiunile difuze provenite din aglomerări umane fără sisteme de colectare și din agricultură.

Un alt capitol îl reprezintă corpurile de ape subterane, fiind identificate și delimitate 143 de corpuri de apă subterană, din care 115 sunt de tip freatic și 28 corpuri de apă subterane de adâncime. Și acestea sunt afectate, în principal, de presiunile difuze datorate aglomerărilor umane fără sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate, precum şi presiunilor difuze cauzate de activităţile agricole. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că dinamica apelor subterane este mult mai lentă decât cea a apelor de suprafață, astfel încât efectul oricăror măsuri se face simțit după o perioadă mai lungă de timp.

De asemenea, zonele de protecție identificate sunt împărțite ca: zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere  economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, precum și zone pentru îmbăiere. Rețeaua de monitorizare și programele de monitorizare pentru apele de suprafață și subterane au fost actualizate, incluzând un număr de 194 secțiuni noi de monitorizare pentru 184 de corpuri de apă de suprafață. Pentru corpurile de apă subterană a fost extinsă rețeaua de monitorizare cantitativă cu 95 de foraje, iar pentru monitorizarea chimică, cu 115 foraje.

Totodată, au fost stabilite și obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață, corpurile de apă subterană și pentru zonele protejate, precum și excepțiile de la obiectivele de mediu. Cauzele principale de neatingere a obiectivelor de mediu sunt legate de fezabilitatea tehnică, urmată de costurile disproporționate.

Analiza importanței economice a utilizării apei furnizează profilul economic al spațiilor/bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici și macroeconomici privind populația și veniturile populației exprimate prin PIB/spațiu geografic, precum și evoluția în timp a acestora pentru a putea evidenția tendințele cerinței de apă.

Politica economică și financiară în domeniul apei include 2 componente principale: serviciile de apă, respectiv serviciile de alimentare cu apă, canalizare și epurare ape uzate și activitățile de gestionare a resurselor de apă.

Într-un alt capitol sunt prezentate programele de măsuri, pentru fiecare bazin hidrografic/spațiu hidrografic, care țin seama de caracteristicile acestuia, de presiunile generate de activitățile umane, de impactul acestora asupra mediului și analiza economică a folosințelor de apă.

Actul normativ abordează, de asemenea, aspecte cantitative și elemente privind schimbările climatice, în vederea coordonării dintre planurile de management bazinale și managementul riscului la inundații. Astfel, măsurile rezultate din diferite planuri pe termen mediu și lung (ex. Planul Național de acțiuni privind schimbările climatice) includ în evaluare aspecte privind schimbările climatice și acțiunile necesare pentru măsurile de atenuare și de adaptare la schimbările climatice, acestea fiind analizate și luate în considerare, după caz, în programele de măsuri ale Planurilor de Management ale bazinelor/spațiilor hidrografice actualizate. De asemenea, pentru majoritatea măsurilor de construire a infrastructurii de alimentare cu apă și infrastructurii de colectare și epurare a apelor uzate, proiectarea și planificarea proiectelor țin seama de scenariile actualizate privind schimbările climatice (ex. evenimente de ploi, relevante la data implementării). În cazul proiectelor mai mici s-a avut în vedere o abordare flexibilă, de la caz la caz, având în  vedere  posibilitățile viitoare de adaptare sau extindere.

Investițiile prevăzute în Planurile de Management vor fi finanțate din Fondurile de Coeziune și Structurale, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit, fonduri LIFE, alte fonduri europene și fonduri alocate anual de la bugetul de stat și bugetele locale cu această destinație.

Fonduri alocate pentru refacerea infrastructurii afectate de inundații și pentru construirea unor obiective de investiții

 Printr-o hotărâre adoptată în ședința de guvern de astăzi, s-a aprobat alocarea din bugetul Fondului de intervenție a sumei de 273,9 milioane lei pentru bugetele locale ale unor unități administrativ-teritoriale din 29 de județe.

Fondurile sunt necesare pentru refacerea infrastructurii afectată de calamitățile naturale produse de inundații din județele Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea și Vrancea.

Cantitățile foarte mari de precipitații căzute pe raza acestor județe au generat inundații și alunecări de teren ce au afectat infrastructura hidrotehnică, terasamentele și malurile de apărare, structura drumurilor județene, drumurilor comunale, podurilor, podețelor și digurilor. Pagubele au fost estimate în baza evaluărilor făcute de către autoritățile administrației publice locale, Inspectoratele pentru Situații de Urgență și de către Instituțiile Prefectului din județele afectate.

Suma alocată pentru cele 29 de județe va fi destinată pentru refacerea de drumuri județene, comunale sau sătești, refacerea de străzi, poduri și podețe, acest lucru contribuind la desfășurarea transportului rutier în condiții de siguranță.

De asemenea, printr-o altă Hotărâre, Guvernul a aprobat alocarea din Fondul de rezervă bugetară a sumei de 22,7 milioane lei pentru realizarea unor obiective de investiții din cadrul Consiliului Județean Neamț.

11 milioane lei sunt destinați construirii unui corp nou de clădire – Pavilion Central, pentru Complexul de Servicii pentru Persoane Adulte cu Handicap din Roman. În luna noiembrie a acestui an, clădirea veche a fost deteriorată, fiindu-i afectată rezistența mecanică și stabilitatea. Astfel, 50 de persoane au fost evacuate și realocate în alte centre de specialitate pentru persoane cu handicap din județul Neamț.

11,7 milioane lei vor fi folosiți pentru construirea unei noi clădiri în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Războieni. Anul acesta în luna noiembrie, o comisie de experți din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Socială Neamț, a constatat că pavilionul central, construit în anul 1905, prezintă o mare stare de degradare fiind afectată de îmbătrânire și putrezire întreaga construcție. Astfel, 31 de beneficiari neuropshici au fost mutați în alte corpuri de clădire existente la nivelul centrului, ceea ce a condus la o supraaglomerare a spațiilor.

Măsuri pentru asigurarea alimentării cu energie termică în sistem centralizat în Arad, Bihor, Constanța și Galați

Guvernul a alocat miercuri fondurile necesare pentru asigurarea continuității alimentării cu energie termică în sistem centralizat pentru sezonul rece 2016-2017 în municipiile Arad, Oradea, Constanța și Galați. Executivul răspunde astfel solicitărilor venite din partea autorităților publice locale.

Sumele au fost alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, printr-o Hotărâre, astfel:

Ø  16 milioane lei pentru municipiul Arad, județul Arad;

Ø  25 de milioane lei pentru municipiul Oradea, județul Bihor;

Ø  25 de milioane lei pentru municipiul Constanța, județul Constanța;

Ø  17,741 milioane lei pentru municipiul Galați, județul Galați.

Cu fondurile alocate se suplimentează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2016.

Cadrul legal pentru sistemul care asigură trasabilitatea materialelor lemnoase (SUMAL), aprobat de guvern

Reglementările referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare al acestora și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund sunt cuprinse într-o hotărâre de guvern adoptată în ședința de astăzi.

Normele aprobate de Executiv stabilesc cadrul legal pentru sistemul care asigură trasabilitatea materialelor lemnoase rezultate din exploatarea pădurilor României. A fost necesar să se aprobe acest act normativ pentru că, în acest mandat, s-a îmbunătățit în mod semnificativ sistemul de urmărire a lemnului, numit pe scurt SUMAL.  Acesta a fost utilizat și până în prezent de operatorii economici, dar prin dezvoltarea de anul acesta s-au eliminat anumite disfuncționalități și s-au dezvoltat componente care sprijină activitatea operatorilor economici și ale ocoalelor silvice. Menționăm câteva din funcționalitățile îmbunătățite:

·       ocoalele silvice vor avea posibilitatea să vadă în timp real toate transporturile de materiale lemnoase care se fac de pe teritoriul adminsitrat de ele,

·       operatorii economici care dețin  depozite de materiale lemnoase pot să utilizeze de la intrarea în vigoare a HG toate informațiile introduse în SUMAL pentru raportări interne,

·       se elimină posibilitatea transporturilor multiple cu același act de proveniență,

·       se elimină posibilitatea să fie create stocuri false în depozite.

Sistemul permite transparentizarea circuitului pe care îl parcurge lemnul din momentul marcării până la destinatar, oferind cetățenilor o serie de informații necesare pentru monitorizarea a ceea ce se întâmplă în pădurile României.

Actul normativ intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.