Publicat: 23 Noiembrie, 2016 - 16:44

Mecanism privind compensarea condițiilor de detenție necorespunzătoare

Guvernul instituie un mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă prin proiectul de lege de modificare și completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, adoptat în ședința de astăzi.

Proiectul de lege are un scop dublu:

Ø  de a acorda o compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă și

Ø  de a contribui, în același timp, la degrevarea penitenciarelor.

Mecanismul este conceput ca un instrument juridic potrivit căruia, în vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător. Pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiu necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată.

Persoanele private de libertate care au fost sau sunt cazate în condiții de supraaglomerare (spațiu mai mic sau egal cu 3m²/deținut - se calculează prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spațiului respectiv, potrivit evidențelor proprii fiecărui loc de deținere) au în mod automat vocația de a beneficia de liberarea condiționată.

Măsura reglementată depășește cadrul unui remediu compensatoriu, acordarea compensării operând din oficiu și nefiind condiționată de formularea unei cereri de către persoana deținută. Astfel, decizia se înscrie în măsurile generale ce vizează îmbunătățirea condițiilor de detenție în penitenciare.  

 

România sprijină Republica Moldova pentru realizarea Centrului de Automatizare și Dirijare de la Ungheni

Guvernul a aprobat completarea Programului de Cooperare pe anul 2016 între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova și acordarea unui suport financiar de 350.000 de euro în vederea realizării Centrului de Automatizare și Dirijare de la Ungheni.

Acordarea finanţării se face în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea Programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova.

Construcția gazoductului Iași-Ungheni a reprezentat unul dintre proiectele strategice în relația bilaterală cu Republica Moldova, de importanță esențială în ceea ce privește consolidarea securității energetice a statului vecin. Valoarea totală a gazoductului Iași- Ungheni se ridică la 26,5 milioane de euro. Pentru acoperirea costurilor, au fost inițiate procedurile pentru obținerea unei finanțări europene de 7 milioane de euro prin Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013. De asemenea, Guvernul Republicii Moldova a adresat Guvernului României solicitarea ca partea de cofinanțare necesară pentru realizarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a interconectorului Iași-Ungheni să fie asigurată de Guvernul României, din ajutorul financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro.

În august 2014, în Ungheni, a avut loc lansarea gazoductului de interconectare a sistemelor de transport gaze dintre România și Republica Moldova, iar în luna decembrie a anului 2014 a avut loc recepția finală a gazoductului.

În cursul anului 2015, a fost aprobat Memorandumul de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din România și Republica Moldova.

Cu ocazia întrevederii bilaterale din data de 25 august 2016, prim-miniștrii României și Republicii Moldova au convenit accelerarea cooperării în domeniul energetic prin inițierea și derularea unor proiecte privind interconexiunile pe energie electrică și gaze naturale, prioritar fiind proiectul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.

În cadrul discuțiilor ulterioare la nivel tehnic, autorităţile moldovene au subliniat faptul că, în anul 2014, au intervenit schimbări majore legate de adoptarea deciziei de a iniția lucrările în cadrul fazei II, pe tronsonul Ungheni-Chișinău, sens în care cerințele față de Centrul de Automatizare și Dirijare (dispecerat) de la Ungheni au trecut la un alt nivel referitor la echipare, fiind necesară o tehnologie mai modernă, compatibilă cu Centrul de Automatizare și Dirijare preconizat pentru amplasare la Chișinău.

Modificări în legislația referitoare la pescuit  și acvacultură

Reglementările naționale din domeniul pescăresc au fost modificate astfel încât să se conformeze cu noua Politică Comună în domeniul Pescuitului (PCP) a Uniunii Europene.

Modificările aduse de Executiv Ordonanţei de Urgenţă Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura vizează întărirea rolului administrativ al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), dezvoltarea acvaculturii, îmbunătățirea sistemului de inspecție, control și colectare date şi asigurarea unui sistem nou de acces la resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale.

Astfel, ANPA va exercita, în numele statului, prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole și va concesiona terenurile pe care sunt amplasate acestea. Prin această măsură, peste 31.000 ha de terenuri aflate în domeniul public al statului pe care sunt amplasate amenajări piscicole vor fi introduse în circuitul productiv, ceea ce va asigura producţii suplimentare de peşte şi consolidarea siguranţei alimentare în România.

De asemenea, se legiferează accesul inspectorilor piscicoli ai ANPA la unităţile de producţie din domeniul pescăresc, obligativitatea operatorilor economici din domeniul pescăresc de a furniza date de producţie, economice, precum și sancţionarea agenţilor economici care refuză sa furnizeze date sau obstrucţionează accesul pentru inspecţie şi control.

Ordonanța reglementează măsuri de protecţie şi conservare a resurselor acvatice vii, în baza unor planuri multianuale de management a resurselor acvatice vii exploatabile prin pescuit recreativ. Totodată, se stabilește o abordare ecosistemică a managementului pescăresc.

În plus, ANPA va deveni furnizor de date statistice oficiale pentru sectorul pescăresc, în conformitate cu cerinţele din Cadrul de Implementare pentru Colectarea de Date în sectorul de pescuit

Alte măsuri se referă la dezvoltarea acvaculturii prin utilizarea integrală a capacităţilor de producţie, inclusiv a lacurilor de acumulare în care se poate practica acvacultura.

Celelalte modificări şi completări din actul normativ au ca scop alinierea legislaţiei româneşti la exigenţele reglementărilor UE privind sectorul pescăresc din statele membre.