Publicat: 25 Mai, 2017 - 18:03

Membrii Executivului au luat următoarele decizii în cadrul ședinței de joi, 25 mai:

Măsuri de sprijin pentru Compania Națională a Uraniului S.A.

Compania Națională a Uraniului S.A. va beneficia de un ajutor de stat de  restructurare, în condițiile autorizării de către Comisia Europeană și în baza Planului de restructurare elaborat de companie și avizat de Ministerul Energiei, acționar unic al CNU.

Decizia a fost stabilită astăzi printr-un Memorandum adoptat de Guvern și are scopul să redreseze activitatea economică a companiei.

Planul de restructurare al CNU urmărește eficientizarea activității companiei într-o perioadă de 5 ani. Documentul cuprinde o serie de măsuri strategice, investiționale, operaționale și financiare, complementare programelor finanțate prin intermediul programelor finanțate de Uniunea Europeană. Costurile necesare implementării Programului de restructurare este de aproximativ 941 de milioane de lei, din care 440,8 milioane reprezintă ajutorul de restructurare.

Instrumentele de acordare a ajutorului de stat vor fi:

Ø  Ajutorul de stat de salvare, care devine parte componentă a ajutorului de restructurare (ajutorul de stat în sumă de 62 milioane de lei aprobat în ședința de Guvern din 5 octombrie 2016 prin OUG 65/2016);

Ø  Subvenție pentru costul de producție și pentru realizarea investițiilor prevăzute în Planul de restructurare;

Ø  Conversia în acțiuni deținute de statul român a unor creanțe bugetare și scutirea la plata unor creanțe bugetare.

Perioada de valabilitate a acordării măsurilor de ajutor de stat de restructurare este 2016-2021. Plata ajutorului de stat de restructurare se va realiza în tranșe, în perioada 2017-2022 și va face obiectul unei corecții anuale, pe baza costurilor și veniturilor efective înregistrate de companie.

Ajutorul de stat pentru restructurare se va acorda de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Energiei. Acordarea ajutorului de stat este condiționată de punerea în aplicare a Planului de restructurare, ce urmează să fie trimis spre aprobare Comisiei Europene.
 

Proiect de lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanței parlamentare

Executivul a aprobat astăzi un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în perioada următoarei vacanţe parlamentare, și anume, de la data intrării în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2017, și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2017.

Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere și aprobare Parlamentului în procedură de urgență.

Proiectul stabilește abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe simple, în perioada menționată, pentru domenii precum cel al finanțelor publice și economiei, dezvoltare regională, administrație publică și fonduri europene, sănătate, cercetare, afaceri interne, turism, transporturi, agricultură și dezvoltare rurală, administrarea patrimoniului de stat, dar și prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege.

În domeniul finanțelor publice și al economiei, sunt vizate rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, modificări ale legislației fiscale, precum și modificări și completări ale reglementărilor actuale privind auditul public intern, organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză și acordarea unor facilități pentru persoanele care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei ”Delta Dunării”.

În materie de dezvoltare regională, administrație publică și fonduri europene, Executivul are în vedere reglementarea unor programe guvernamentale naționale în construcții și urbanism, educație, infrastructură, domeniul social și reabilitare termică, dar și reglementarea unor măsuri în domeniul administrației publice, finanțelor publice locale, urbanismului, amenajării teritoriului, lucrărilor publice și construcțiilor și cel al fondurilor europene nerambursabile. De asemenea, Guvernul va fi abilitat să emită ordonanțe simple privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Servicii Electronice și Cloud și pentru asigurarea resurselor umane necesare în administrația centrală pentru pregătirea primului mandat al României la președinția Consiliului Uniunii Europene în 2019.

În ceea ce privește domeniul sănătății, Executivul își propune modificarea și completarea reglementărilor în vigoare privind reforma acestui domeniu, organizarea și finanțarea rezidențiatului. Alte modificări și completări sunt prevăzute în privința calității apei potabile.

În domeniul afacerilor interne, Guvernul va primi abilitarea de a aduce modificări și completări care privesc circulația pe drumurile publice și exercitarea profesiei de detectiv particular, iar în domeniul turismului vor fi modificări privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

În privința transporturilor, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în următoarea vacanță parlamentară menționează emiterea unor reglementări noi care vizează Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Școala Superioară de Aviație Civilă, aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional București-Otopeni.

În domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, Executivul își propune aprobarea programului de distribuție de fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație în instituțiile de învățământ (”Programul pentru Școli”).

Ordonanțele emise de Guvern în perioada vacanței parlamentare vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului până la începutul primei sesiuni parlamentare a anului 2017.

 

Reglementări noi privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor: evaluarea se va face în funcție de gradul de risc al deficiențelor constatate

Guvernul a aprobat modificarea și completarea cadrului general de organizare și funcționare a sistemului de inspecție tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, astfel încât noile prevederi să țină cont de cele mai noi reglementări europene în domeniu. 

O noutate adusă este clasificarea defecțiunilor constatate cu prilejul inspecției tehnice periodice a vehiculului, în funcție de nivelul de risc asupra siguranței rutiere și de impactul asupra mediului:

-        deficiențe minore – care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore;

-        deficiențe majore – susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante;

-        deficiențe periculoase – care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului.

Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe va fi clasificat în categoria corespunzătoare deficienței mai grave. Dacă la același element inspectat se constată mai multe deficiențe, vehiculul poate fi încadrat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere. După finalizarea inspecției tehnice periodice, persoana care prezintă vehiculul la inspecție este informată cu privire la orice deficiențe constatate și care necesită remediere. De asemenea, primește certificat ITP conținând elementele standardizate aferente codurilor armonizate ale Uniunii Europene, iar vehiculului i se aplică un ecuson de inspecție tehnică periodică. În cazul în care la inspecția tehnică periodică se constată deficiențe majore sau periculoase, se consideră că inspecția nu a fost trecută și va fi necesară o nouă inspecție a vehiculului în cel mult 30 de zile de la inspecția inițială.

De menționat că la reînmatricularea unui vehicul deja înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European, certificatul de inspecție tehnică periodică trebuie să fie încă valabil din punctul de vedere al frecvenței inspecțiilor tehnice periodice, în conformitate cu legislația în vigoare în România.

Cerințele specifice pentru funcționarea sistemului ITP, precum și metodologia de efectuare a inspecției tehnice periodice se stabilesc prin ordin al ministrului Transporturilor.

Pe lângă aceste schimbări, actul normativ introduce, în acord cu reglementările europene, obligațiile de raportare ca stat membru al Uniunii Europene, iar Regia Autonomă ”Registrul Auto Român” este desemnată ca autoritate competentă responsabilă de administrarea sistemului național de inspecții tehnice periodice și ca organism de supraveghere a stațiilor de inspecție tehnică. Totodată, lista faptelor considerate contravenții a fost extinsă, cuantumul amenzilor aplicate fiind între 1.000 și 5.000 de lei. Astfel, pe lângă faptele penalizate conform reglementărilor actuale, se vor  considera contravenții efectuarea ITP în stații care nu dețin autorizare pentru categoria în care se încadrează vehiculul inspectat, nerespectarea metodologiei, a procedurilor ori a fluxului tehnologic comunicat de R.A.R. cu ocazia autorizării, atestarea ca bun de circulație a unui vehicul care nu a fost prezentat în stația de inspecție tehnică, precum și efectuarea ITP la vehiculele care prezintă modificări ale caracteristicilor din cartea de identitate a vehiculului fără ca modificările să fi fost înscrise în documentele respective.

Proiectul de lege adoptat astăzi de Guvern modifică și completează Ordonanța Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.

Norme pentru aplicarea Programului „Prima chirie” destinat stimulării mobilității forței de muncă
Normele de aplicare ale Programului „Prima chirie”, prin care se acordă o primă de relocare șomerilor înregistrați la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, care își schimbă domiciliul la o distanță mai mare de 50 de km pentru a se încadra în muncă, au fost aprobate astăzi printr-o Hotărâre de Guvern.

Prima de relocare se acordă la cerere, lunar, pentru o perioadă de maximum 36 de luni, dacă persoanele care solicită acest drept se încadrează în muncă, cu normă întreagă, pentru cel puțin 12 luni și nu se cumulează cu alte prime de mobilitate, potrivit legii. Această primă se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de către aceștia – dacă sunt persoane singure – sau împreună cu familia, nu depășesc 5.000 de lei/lună. Prima de relocare este de 75% din suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor pentru locuire (chirie și utilități) la noul domiciliu sau reședință, în limita sumei de 900 de lei lunar. În cazul în care persoanele aflate în șomaj se încadrează în muncă pe durată mai mică de 12 luni, iar ulterior se schimbă durata încadrării în muncă pe perioadă determinată de 12 luni sau mai mare de 12 luni ori nedeterminată, nu beneficiază de aceasta primă. 

Pentru a beneficia de prima de relocare, persoanele îndreptățite trebuie să depună la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în evidențele cărora sunt  înregistrate, documente care să ateste îndeplinirea condițiilor menționate în lege, în  termen de 60 de zile de la data încadrării în muncă. 

Totodată, veniturile nete lunare luate în considerare în vederea acordării primei sunt: 

-        venituri din salarii şi asimilate salariilor;

-        venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

-        venituri din pensii;

-        venitul minim garantat;

-        indemnizaţia de şomaj; 

-        stimulentul de inserţie, indemnizaţia de concediu pentru creşterea copilului 

Prima de relocare se acordă lunar începând din luna următoare depunerii documentelor, pentru o perioadă de cel mult 36 de luni, iar pentru acordarea acesteia beneficiarul trebuie să depună lunar documente care să ateste plata chiriei, a facturilor la utilități, declarații și adeverințe privind veniturile realizate lunar, astfel încât să dovedească faptul că se încadrează în prevederile legii. 

Atât documentele pentru deschiderea dosarului, cât și cele lunare, se pot depune personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin fax sau e-mail.

Potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 6/2017, persoanele înregistrate ca șomeri la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, care se încadrează în muncă într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care îşi au domiciliul sau reședința şi ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia, pot primi o primă de relocare. 

Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de către acestea în situația în care sunt persoane singure sau împreună cu familiile acestora nu depășesc suma de 5.000 lei/lună și este în cuantum de 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire (chirie și utilități) în noul domiciliu sau noua reședință, dar nu mai mult de 900 de lei.

 

Măsuri legislative pentru o mai bună protejare a intereselor titularilor drepturilor de autor și a drepturilor conexe
Guvernul a adoptat astăzi un proiect de lege care modifică și completează Legea nr. 8/1996 și care cuprinde prevederi pentru o mai bună protejare a intereselor artiștilor și creatorilor, ca titulari ai drepturilor de autor și ai drepturilor conexe, prin modificarea reglementărilor referitoare la organizarea, funcționarea și desfășurarea activității organismelor de gestiune colectivă.

Proiectul transpune în legislația națională Directiva nr. 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă. 

Proiectul de lege are ca obiectiv reglementarea aspectelor legate de organizarea, funcţionarea şi activitatea organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, impunând o serie de reguli menite a asigura transparenţa activităţii acestora, precum şi posibilitatea membrilor de a controla modul cum sunt colectate şi repartizate sumele provenite din drepturi. Utilizarea operelor protejate prin drepturi de autor şi drepturi conexe necesită acordarea de licenţe de către diferiţi titulari ai drepturilor de autor, aceștia având posibilitatea alegerii între gestiunea individuală sau colectivă a drepturilor deţinute.

Prin acest proiect de lege sunt introduse prevederi mai precise referitoare la drepturile autorilor şi ale titularilor de drepturi, precum şi obligativitatea ca aceste drepturi să fie introduse în statutele organismelor de gestiune colectivă. Se urmăreşte astfel asigurarea unei mai bune informări a membrilor organismului, precum şi oferirea posibilităţii, pentru membri, de a solicita informaţii relevante pentru ei. Pentru protejarea cât mai eficientă a membrilor şi pentru asigurarea posibilităţii, pentru aceştia, de a hotărî efectiv cu privire la activitatea organismului din care fac parte, s-au introdus prevederi noi referioare la modul de funcţionare şi la competenţele adunărilor generale ale organismelor. Astfel, proiectul prevede obligativitatea menţionării, în mod clar, a unor competenţe minime ale adunării generale în cuprinsul statutelor organismelor de gestiune. 

Pentru asigurarea transparenţei activităţii desfăşurate de un organism de gestiune colectivă, precum şi pentru informarea corectă a membrilor săi, a utilizatorilor sau altor persoane interesate, s-a prevăzut, în sarcina organismelor de gestiune obligaţia publicării de informaţii referitoare la venituri, plăţi, comisioane, reţineri, precum şi alte informaţii, menite a asigura o imagine clară şi fidelă a întregii activităţi desfăşurată de aceste organisme. Obligaţia de informare există şi în sarcina entităţilor de gestiune independente.

Totodată, se creează posibilitatea ca autorii sau alţi titulari de drepturi de autor sau drepturi conexe să încredinţeze gestiunea acestor drepturi unor entităţi de gestiune independente. Acestea urmează să funcţioneze potrivit dispoziţiilor privind societăţile comerciale, iar raporturile dintre autori şi entităţi se vor reglementa prin contract. Pentru asigurarea transparenţei şi a protejării autorilor, în sarcina entităţilor au fost prevăzute o serie de obligaţii legate de informaţiile pe care acestea trebuie să le comunice, atât autorilor sau titularilor de drepturi cu care au încheiat contracte de gestiune, cât şi altor entităţi sau organisme de gestiune colectivă, cu care au legătură. De asemenea, entităţile au obligaţia depunerii către ORDA a unei dări de seamă, cu privire la activitatea desfăşurată.

Noile reglementări mai cuprind prevederi referitoare la negocierea metodologiilor după care se plătesc remuneraţiile datorate de utilizatorii de opere, precum şi referitoare la componenţa comisiilor de negociere a acestor metodologii. Din forma actuală a legii s-a eliminat procedura arbitrajului, criticată de ambele părţi implicate, aceasta fiind înlocuită cu procedura medierii, lăsând parţilor posibilitatea de a merge în instanţă dacă nu reuşesc să cadă de acord asupra metodologiilor propuse spre negociere.

Modificări legislative privind asigurarea pazei și protecției vegetației forestiere

Guvernul a aprobat un proiect de Lege care abrogă unele dispoziții legale care stabileau obligația asigurării de către Regia Națională  a Pădurilor –Romsilva a pazei și protecției vegetației forestiere de pe terenurile retrocedate, pentru o perioada de până la 180 zile de la punerea în posesie a proprietarilor. Costurile erau suportate de la bugetul de stat. 

În această materie, Codul silvic stabilește obligația de administrare sau de realizare a serviciilor silvice în sarcina proprietarului chiar de la momentul punerii în posesie.

Pentru a asigura o sistematizare a legislației și pentru a evita incertitudinile pentru subiectele de drept vizate de prevederile legale, care instituie obligații în mai multe acte normative referitoare la serviciile de pază a terenurilor forestiere, se impune abrogarea prevederilor art.35 din Legea nr.1/2000.

Proiectul de lege aprobat privește abrogarea art.35 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului forestier nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

 

Guvernul începe demersurile pentru elaborarea Legii internshipului
Guvernul va iniția consultări cu instituțiile publice și private, cele de învățământ și ONG-uri, pentru elaborarea unui proiect de lege care să reglementeze programele de tip internship și relația dintre interni și organizația-gazdă, printr-un nou tip de contract, cel de internship. 

Măsura, adoptată astăzi printr-un Memorandum, vizează eliminarea confuziilor dintre raportul de internship și raportul de muncă, astfel încât internship-ul să nu devină o formă mascată de angajare. Stagiile profesionale și programele de internship oferă tinerilor posibilitatea de a experimenta lucrul într-un mediu organizat, prin familiarizarea cu metodele de lucru și aplicarea cunoștințelor acumulate în perioada de studiu, dobândind astfel experiențe relevante în domeniile vizate. Programele de internship contribuie la definirea mai clară a perspectivelor de carieră ale studenților, pentru o inserție mai rapidă pe piața muncii. 

Viitoarele consultări organizate de Executiv pe tema internshipului urmăresc să preîntâmpine nevoile, așteptările și exigențele tuturor părților implicate în organizarea stagiilor profesionale de tip internship (instituții ale administrației publice centrale, mediul privat, mediul academic, organizații de tineret și de voluntariat). 

Piața programelor de internship a cunoscut o ascensiune remarcabilă în România, în ultimii cinci ani. În anul 2013, Executivul a inițiat Programul Oficial de Internship al Guvernului României, aflat anul acesta la a cincea ediție, care oferă tinerilor oportunitatea de familiarizare cu metodele de lucru ale administraţiei publice centrale. Dincolo de activitatea zilnică în cadrul administrației centrale, stagiarii au ocazia să participe la discuții și mese rotunde în prezența unor înalți oficiali ai statului român, precum și la training-uri și workshop-uri tematice. 

La ediția din acest an a Programului de Internship au fost înregistrate 1670 de candidaturi eligibile pentru cele 100 de locuri disponibile în cadrul a 52 de instituții participante la program.

 
România își asumă aplicarea Definiției de lucru a antisemitismului adoptată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului

România își asumă aplicarea Definiției de lucru a antisemitismului, pe care statele membre ale Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) au adoptat-o consensual cu ocazia reuniunii plenare a IHRA desfășurată în urmă cu un an la București, în cursul mandatului României la președinția organizației, potrivit unui Memorandum adoptat astăzi de Guvern.

Pentru aplicarea acestei Definiții de lucru, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne vor iniția consultări cu instituțiile de aplicare a legii, pentru identificarea măsurilor adecvate de utilizare a acestui instrument, inclusiv în programele de pregătire profesională. În baza propunerilor Ministerului Justiției, Guvernul României se va adresa Parlamentului în vederea consolidării cadrului legislativ în baza acestei inițiative. De asemenea, Ministerul Educației Naționale va asigura includerea acestei definiții în programele de educație civică.

Asumarea Definiției de lucru a antisemitismului adoptată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului de către Guvern constituie o confirmare a angajamentelor României ca membră a IHRA și exprimă puternicul angajament politic al României de a acționa hotărât împotriva antisemitismului, extremismului, rasismului și a oricăror forme de discriminare și intoleranță. În acest fel, societatea românească va avea la dispoziție un îndrumar eficient care va contribui la o mai bună înțelegere și definire a actelor cu caracter antisemit, precum și a consecințelor care derivă din acestea.

Definiția de lucru a antisemitismului a fost adoptată de Alianța Internațională a Memoriei Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance / IHRA) în timpul mandatului României la președinția organizației, cu prilejul reuniunii plenare a IHRA organizată la București în perioada 23-26 mai 2016. Documentul este considerat un model pentru alte organizații, structuri internaționale și state care ar putea avea în vedere promovarea unui instrument cu valoare juridică obligatorie. Președinția română a IHRA a urmărit ca promovarea luptei împotriva antisemitismului să fie avută în vedere într-un context mai larg, alături de lupta împotriva intoleranței, discriminării, rasismului și xenofobiei,  încercând, pe fondul crizei refugiaților, să identifice răspunsuri consolidate față de preocupările experților IHRA, dar și față de tendințele de creștere în Europa a curentelor naționaliste și extremiste. Adoptarea acestui document de lucru de la București a fost salutată și apreciată de importante organizații internaționale, între care American Jewish Committee, WJRO, ADL Anti-Defamation League, precum și de către Guvernul israelian.

Decizii similare de asumare a Definiției de lucru a antisemitismului adoptată de Alianța Internațională a Memoriei Holocaustului au mai fost luate până acum de către Guvernele Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și cel al Austriei.

De asemenea, la 25 aprilie 2017, Comisia Europeană a decis includerea acestei definiții de lucru pe site-ul său oficial.