Publicat: 30 Iunie, 2017 - 18:33

Deciziile luate, vineri, de Guvernul Tudose, în prima prima ședință, după ce, joi seară, miniștrii au depus jurământul la Palatul Cotroceni.

Noi măsuri pentru sprijinirea antreprenorilor și implementarea programelor pentru IMM-uri

Un nou cadru instituțional pentru sprijinirea IMM-urilor, atragerii de investiții și promovării exportului, inclusiv pentru implementarea Programului „Start-up Nation – România”, adaptat așteptărilor mediului de afaceri, a fost stabilit printr-o Ordonanță de Urgență adoptată astăzi de Guvern.

Înființarea agențiilor regionale este una dintre măsurile din Programul de Guvernare care contribuie la stimularea mediului de afaceri la nivel regional. Noul cadru instituțional presupune o extindere a atribuțiilor, dar și o creștere a capacității de a răspunde nevoilor antreprenorilor având în vedere că, pentru anul 2017, se estimează peste 10.000 de antreprenori care vor beneficia de programele naționale pentru IMM-uri. Prin comparație, în anul 2016, oficiile teritoriale pentru IMM-uri au verificat, contractat, decontat și monitorizat un număr de 990 de beneficiari.

De la lansarea Programului „Start-up Nation – România” și până astăzi, la ora 13.00, un număr de 3.172 de antreprenori au depus planuri de afaceri pentru acest program. Sesiunea de înscriere se va termina pe 14 iulie.

Noile agenții vor avea inclusiv atribuții în ceea ce privește atragerea de investiții și promovarea exporturilor.

Practic, prin actul normativ se înființează nouă agenții teritoriale în București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Târgu Mureș și Timișoara, care să poată pune în aplicare programele de sprijinire a înființării și dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv Start-up Nation - România, lansat în 15 iunie 2017.

Cele nouă agenții vor fi înființate prin reorganizarea celor opt oficii teritoriale pentru IMM-uri și își vor desfășura activitatea în subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. În plus față de arhitectura instituțională de acum, va fi înființată o agenție în București, care va prelua de la Oficiul teritorial pentru IMM-uri Ploiești activitatea pentru zona Capitalei și Ilfov.

Guvernul suspendă temporar Legea privind diminuarea risipei alimentare, pentru a pregăti un sistem sustenabil și funcțional de aplicare

Aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare va fi suspendată până la data de 31 decembrie 2017, urmând ca în această perioadă să fie clarificate unele prevederi și eliminate dificultățile de aplicare semnalate de reprezentanții asociațiilor din producția primară, procesare, comerț și ONG-uri care activează în acest sector.

Decizia a fost stabilită de Guvern printr-o ordonanță de urgență adoptată în ședința de astăzi și va deveni aplicabilă începând cu intrarea în vigoare a actului normativ.

Prevederile Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare au intrat în vigoare începând cu 21 mai 2017, însă nu au fost aprobate încă normele de aplicare. 

În urma întâlnirilor organizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu reprezentanții asociațiilor din sectorul alimentar în vederea elaborării normelor metodologice de aplicare, au fost semnalate o serie de disfuncționalități în aplicarea legii. Astfel, nu este foarte clar definit cine sunt operatorii economici care trebuie să aplice acest act normativ, prevederea din lege având caracter general. Măsurile prevăzute în scopul diminuării risipei alimentare nu sunt în acord cu realitatea din România și nu au caracter imperativ clar. „Aproape de expirarea datei-limită de consum” este o sintagmă relativă care poate varia foarte mult în funcție de specificul fiecărui produs. Prevederile referitoare la vânzarea produselor cu 3% plus TVA din prețul de achiziție poate crea o rețea paralelă de comercializare a produselor agroalimentare care au fost supuse prevederilor referitoare la reducerea risipei de alimente. De asemenea, alte norme si prevederi legale trebuie armonizate cu aceste prevederi referitoare la comercializarea produselor cu 3% plus TVA din prețul de achiziție sau de producție.

În Legea 217/2016 nu sunt prevederi clare referitoare la autoritățile care constată contravențiile și aplică sancțiunile, iar în bugetul pe anul în curs nu sunt prevăzute resurse financiare pentru aplicarea legii.

De asemenea, sunt și alte texte din lege neclare sau imposibil de pus în aplicare.

Din aceste considerente, este necesară reanalizarea întregului text legislativ și modificarea lui, astfel încât să poată fi realizat un sistem sustenabil și funcțional de reducere a risipei alimentare. România trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene, care și-a propus drept obiectiv reducerea risipei cu 50% până în anul 2030 și, implicit, diminuarea numărului de persoane afectate de lipsa de alimente. 

Sprijin de peste 97 de milioane de lei pentru apicultori

Programul Național prin care apicultorii primesc sprijin pentru îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole va fi continuat în perioada 2017-2019. Printr-o Hotărâre adoptată astăzi, Guvernul a alocat acestui program, pentru cei trei ani de derulare, suma de 97,626 milioane lei din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Fondurile pentru apicultori vor fi distribuite astfel:

Ø pentru anul 2017 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei;

Ø pentru anul 2018 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei;

Ø pentru anul 2019 va fi alocată suma de 32,542 milioane lei;

Din valoarea totală a sprijinului financiar, 50% reprezintă sprijin UE, 50% din bugetul național.

Scopul de bază al Programului este îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin sprijinirea apicultorilor pentru achiziționarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, de colectoare de polen, colectoare de propolis, uscător de polen sau încălzitor miere, de mătci, şi/sau familii de albine, de cutii în vederea reformării cutiilor uzate în urma deplasării acestora în pastoral, precum şi acordarea de sprijin financiar cooperativelor agricole pentru achiziţionarea de: maturator, centrifugă, topitor de ceară cu abur din inox.

Actul normativ adoptat astăzi facilitează accesul beneficiarilor la această formă de sprijin și extinde programul astfel încât să poată fi decontate mai multe activități. Astfel, s-a avut în vedere ca apicultorii, membri ai cooperativelor agricole, să poată utiliza în comun utilaje apicole, achiziționate prin intermediul acestora în cadrul acțiunii ”asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori”, având în vedere atât rolul acestor forme asociative de a procesa și valorifica în comun producția de miere de albine a membrilor, cât și prețul ridicat al utilajelor.

De asemenea, se reglementează modul de atribuire a codului unic de identificare APIA, modul de finanțare, instituțiile publice responsabile, evitarea dublei finanțări, detalierea acțiunilor aprobate în Program, care cuprinde, pentru fiecare acțiune, beneficiarii și solicitanții, condiții de eligibilitate, cheltuieli eligibile, documente justificative.

Informații suplimentare:

Începând din anul 2008, apicultorii beneficiază de sprijin financiar prin măsurile cuprinse în Programul Național Apicol, elaborat de fiecare stat membru pentru o perioadă de 3 ani și care se aprobă prin Decizie a Comisiei Europene.

Programul Național Apicol este elaborat împreună cu reprezentanții formelor asociative în conformitate cu prevederile Regulamentelor europene, iar alocarea financiară se face 50% de la bugetul UE și 50% de la bugetul României.

În perioada 2008 – 2016, Programul Național Apicol a avut aproximativ 50.000 de solicitări finanțate, depuse de  apicultori, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice, organizaţi în asociaţii de crescători de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producători, constituite conform legislaţiei în vigoare.

Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru programul apicol este 1-15 august 2017.

Facilități pentru persoanele cu dizabilități

La propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Guvernul a aprobat, astăzi, Ordonanța de Urgență pentru modificarea Legii nr. 448/2006, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care va aduce o serie de beneficii persoanelor cu dizabilități și familiilor acestora.

Copiii cu handicap grav nu vor mai fi puşi pe drumuri la comisiile de evaluare

Copiii cu handicap grav care beneficiază de îngrijiri paliative nu se vor mai prezenta periodic la comisiile de evaluare, certificatul lor urmând să fie valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Măsura a fost adoptată în contextul în care mass-media a relatat, de-a lungul timpului, în repetate rânduri, despre cozile care se formau la comisiile de evaluare și condițiile în care copiii cu handicap grav și însoțitorii acestora erau nevoiți să aștepte ore sau chiar zile în șir, pentru reînnoirea certificatului de handicap.

Debirocratizare şi mai puţine drumuri la ghişeu

Persoanele cu dizabilități vor primi din oficiu prestația socială și nu vor mai fi obligate să depună o cerere în acest sens.

Această hotărâre s-a adoptat deoarece s-a constatat că nu toate persoanele cu dizabilități știau că trebuie să depună o cerere specială pentru primi prestația socială, după obținerea certificatului cu handicap.

Noile prevederi stabilesc faptul că prestația socială se acordă automat, după obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap, nemaifiind necesară depunerea unei cereri, așa cum prevedea varianta veche a legii.

Nu în ultimul rând, măsura este una de debirocratizare, astfel încât să se evite drumurile inutile și cozile la ghișee.

Scutirea persoanelor cu handicap grav psihic și mintal de la plata contribuției datorate în centrele rezidențiale

Mai precis, 5.150 de persoane cu handicap grav psihic și mintal vor beneficia de scutire la plata contribuției datorate pentru adulții cu handicap din centrele rezidențiale.

Măsura a fost adoptată pentru a nu vulnerabiliza și mai mult această categorie socială, respectiv membrii familiilor persoanelor cu handicap psihic și mintal, care, în prezent, suportă plata contribuției în centrele rezidențiale.

Sprijin pentru familiile adulților cu handicap asistați în centrele rezidențiale

În prezent, obligația de întreținere pentru adulții cu handicap asistați în centre se întinde până la frați și surori, rudele în linie dreaptă, soț și soție.

Modificarea adusă prin actul normativ a restrâns această obligație la soț și soție, părinți pentru copii și copii pentru părinți.

Decizia a fost luată întrucât, în practică, s-au înregistrat cazuri în care rude de gradul patru ale bolnavilor au ajuns să fie executate silit pentru neplata acestei contribuții.

Servicii sociale cât mai aproape de persoanele cu dizabilități

O altă prevedere importantă a ordonanței de urgență adoptate astăzi are în vedere crearea de oportunități de dezvoltare de servicii sociale de tip rezidențial (centre de zi, centre respiro și locuințe protejate) și pentru autoritățile locale, respectiv consiliile locale, cu scopul precis de a le aduce cât mai aproape de cetățean.

Legea actuală permitea doar direcțiilor generale de asistență socială și protecția copiilor (DGASPC) să deschidă astfel de servicii publice, nu și autorităților locale.

Menționăm că o astfel de prevedere creează o oportunitate pentru primării, și nu  obligația de a înființa servicii.

Recunoașterea oficială a limbajului mimico-gestual

Limbajul mimico-gestual va fi recunoscut oficial ca mijloc de comunicare specific persoanelor cu handicap auditiv.

Spre exemplu, persoanele cu deficiențe de auz vor putea beneficia de un interpret mimico-gestual la susținerea examenului de bacalaureat, în contextul în care s-a constatat o rată foarte mică de promovare a acestuia, de către persoanele din această categorie, și anume de sub 1%.

În același timp, măsura are menirea de unificare a limbajului mimico-gestual, în condițiile în care, în practică s-a constatat existența mai multor regionalisme.

 

România va avea acces și în acest an la registrul internațional al donatorilor de celule stem hematopoietice

Guvernul a aprobat astăzi plata cotizațiilor și taxelor aferente anului 2017 pentru interconectarea instituțiilor specializate din România cu instituții similare internaționale în domeniul donatorilor voluntari de celule stem hematopoietice, în valoare totală de 10.127 euro. Suma alocată se asigură de la bugetul de stat, în cadrul bugetului aprobat Ministerului Sănătății.

Instituțiile specializate din domeniul donatorilor voluntari de celule stem hematopoietice vor avea acces la bazele de date ale instituțiilor similare internaționale, astfel încât identificarea donatorilor de celule stem hematopoietice compatibili cu pacienți din România să se poată face și din bazele de date internaționale, nu doar din baza de date națională.

Pentru anul 2017, cotizațiile și taxele pentru interconectarea cu instituții similare internaționale sunt plătite către Asociația Mondială a Donatorilor de Măduvă (AMDM),  Grupul European pentru Sânge și Transplant de Măduvă (GESTM) și pentru acreditarea de către Federația Europeană de Imunogenetică a laboratoarelor de imunogenetică și histocompatibilitate.

Cotizațiile și taxele la care face referire hotărârea de guvern adoptată astăzi sunt aprobate anual și se calculează pe baza cursului de schimb lei/euro stabilit de Banca Națională a României la data efectuării plății. Plata lor se face de către Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, conform HG 760/2009 privind înființarea registrului.

Acreditarea de către Federația Europeană de Imunogenetică (FEI) a laboratoarelor HLA (human leukocyte antigen) care îndeplinesc standardele europene se face pentru o perioadă de un an și numai după plata  cotizațiilor și a taxei de acreditare.

Compensații financiare pentru proprietarii de pădure din zonele protejate

Proprietarii care dețin suprafețe de pădure situate în zone protejate, unde există restricţii în recoltarea lemnului, vor primi compensații financiare. Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, o Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă.

Valoarea totală maximă aferentă schemei de ajutor pentru perioada 2017–2020 a fost estimată la 285 milioane lei. Pentru anul 2017, valoarea totală maximă este de 19 milioane lei.

Schema prevăzută în actul normativ se aplică proprietarilor privați, persoane fizice și juridice, precum și asociaților acestora care au în proprietate păduri pe ale căror terenuri forestiere există restricţii de mediu aplicabile activităților forestiere.

Suprafața aproximativă pentru care se vor acorda compensații este de 216.000 ha, din care:

Ø 31.000 ha situate în tipul funcțional T1, pentru care proprietarii primesc, conform metodologiei de calcul, suma de 493 lei/an/ha;

Ø 85.000 ha situate în tipul funcțional T2, pentru care proprietarii primesc, conform metodologiei de calcul, suma de 226 lei/an/ha.

Actul normativ are la bază prevederile art. 97 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, conform căruia statul este obligat să aloce anual de la buget, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sume reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice.

Restricţiile de mediu  sunt corespunzătoare tipurilor  funcţionale T1 (protecție integrală – în care sunt interzise tăierile) şi T2 (păduri în care se pot face tăieri în procent foarte mic – tăieri de conservare) stabilite prin amenajamentele silvice, care corespund obiectivelor ecologice şi de protecţie conform Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor.

Solicitanții trebuie să depună cererile, împreună cu toată documentația solicitată, la sediul Gărzii Forestiere de care aparțin, în fiecare an, până la data de 30 iunie. Pentru anul 2017, solicitările se vor depune în maxim 90 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Executivul a aprobat metodologia privind soluționarea cererilor persoanelor adoptate de a avea acces la informațiile referitoare la propriul trecut

 
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) sprijină persoana adoptată să-și cunoască originile și propriul trecut și furnizează părinților firești și rudelor biologice ale acesteia informații vizând persoana adoptată, se prevede într-un act normativ adoptat de Executiv în ședința de astăzi.

Este vorba despre o hotărâre de guvern pentru aprobarea metodologiei privind contactarea părinților firești sau a rudelor biologice, accesul adoptatului la informații vizând originile sale și propriul trecut, precum și accesul părinților firești sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informații referitoare la persoana adoptată.

Actul normativ stabilește modalitățile concrete de exercitare a dreptului persoanei adoptate de a-și cunoaște originile și propriul trecut, respectiv indicarea modului în care se concretizează sprijinul acordat acestora.

Este vorba, de exemplu, despre obținerea de informații care atestă realizarea adopției, informații privind identitatea părinților firești, locul nașterii, numele și prenumele anterioare adopției, istoricul personal, respectiv social, familial, medical și traseul instituțional.

De asemenea, persoana adoptată beneficiază de sprijin pentru căutarea părinților firești sau a rudelor biologice, facilitarea contactării părinților firești sau a rudelor biologice, organizarea și pregătirea întâlnirii cu părinții firești sau rudele biologice.

Părinții firești, precum și rudele biologice ale unui copil care se află în procedură de adopție, ori pentru care s-a finalizat o procedură de adopție și care își exprimă disponibilitatea de a fi căutați în scopul facilitării punerii în legătură cu adoptatul la solicitarea acestuia pot notifica acest aspect direcției generale de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază administrativ teritorială domiciliază. Notificarea se realizează în scris, se păstrează la dosarul adoptatului și se transmite în copie la ANPDCA.

Informațiile care atestă adopția pot fi furnizate de către ANPDCA numai persoanelor care au dobândit capacitate deplină de exercițiu.

ANPDCA solicită informații și documente necesare soluționării cererilor formulate de către persoana adoptată sau părinții firești și rudele biologice, de la orice persoană juridică publică sau privată, acestea având obligația de a le pune la dispoziție în termen de 30 de zile de la data înregistrării solicitării.

Totodată, actul normativ reglementează expres și faptul că adoptatul sau, după caz, adoptatorul/familia adoptatoare pot refuza atât transmiterea de informații, cât și punerea în legătură cu părinții firești sau rudele biologice și pot reveni oricând asupra acestui refuz.

 

Potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, persoana adoptată poate solicita și obține informații referitoare la confirmarea adopției, locul nașterii, traseul instituțional și istoricul personal. Identitatea părinților firești sau a rudelor biologice este dezvăluită adoptatului după dobândirea de către acesta a capacității depline de exercițiu în baza unei sentințe judecătorești de autorizare a accesului la informațiile vizând identitatea părinților firești și a rudelor biologice. În cazul în care adoptatul este minor, dezvăluirea acestor informații se poate face numai pentru motive medicale.

Prorogare termen pentru analizele de risc la securitatea fizică

Instituțiile și operatorii economici care dețin bunuri ori valori sunt obligate să realizeze analize de risc la securitatea fizică începând cu data de 1 iulie 2018.

Guvernul a adoptat astăzi o hotărâre care prorogă termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

Măsura a fost cerută de reprezentanții operatorilor economici în cadrul întâlnirilor de analiză pentru crearea și sprijinirea unui mediu favorabil de afaceri desfășurate la nivel guvernamental. Din analizele realizate a reieșit că unitățile deținătoare de valori nu au reușit, în totalitate, să se alinieze la noile cerințe de securitate, motivându-se prin indisponibilitatea experților abilitați.

Astfel, prorogarea termenului de la 1 iulie 2017 la 1 iulie 2018 este necesară pentru identificarea unor mecanisme care să eficientizeze procesul de evaluare a riscului la securitatea fizică și pentru a da posibilitatea conformării a cât mai multor unități la noile cerințe, precum și pentru a nu determina formalizarea fără consistența necesară a procesului de efectuare a analizelor de risc sau afectarea funcționării unor operatori economici, cu consecințe negative în plan socio-economic.

 

Unitățile prevăzute la art.2 alin (1) din Legea nr. 333/2003 includ ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu.

Carta Albă a Apărării 2017, însușită de Guvern

 Guvernul României și-a însușit, în ședința de astăzi, Carta Albă a Apărării 2017, document elaborat de Ministerul Apărării Naționale, în conformitate cu prevederile legale.

Carta reflectă prevederile Programului de Guvernare 2017-2020 și are ca bază de construcţie Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, aprobată de Parlamentul României prin Hotărârea nr. 33/2015.       

Carta Albă a Apărării 2017 transpune în mod integrat şi unitar viziunea Guvernului asupra apărării naţionale, în corelare cu obiectivele stabilite în Strategia naţională de apărare a ţarii, fiind astfel atinsă o coerenţă sporită a efortului naţional de asigurare a securităţii şi apărării.

Conceptual, documentul defineşte politica de apărare a României pe un orizont de timp de 4 ani, fiind principalul document de planificare la nivel departamental, pe baza căreia se elaborează Strategia Militară şi se fundamentează priorităţile în formularea propunerilor de buget ale ministerului.

Prin elaborarea Cartei Albe sunt stabilite: obiectivele politicii de apărare - politica sectorială în domeniul apărării naționale; măsurile și acțiunile avute în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare; misiunile și cerințele specifice pentru Armata României; principalele direcții de dezvoltare a capabilităților; politicile privind managementul integrat al resurselor pentru apărare; resursele financiare care urmează să fie asigurate pe durata mandatului Guvernului.

La nivelul resurselor, trebuie subliniat că actuala Cartă Albă este primul document de acest tip care are ca determinant principal o alocare bugetară adecvată  - două procente din PIB,  fapt ce constituie o premisă esenţială pentru implementarea corespunzătoare a obiectivelor politicii de apărare în integralitatea acestora.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Carta Albă a Apărării se supune spre aprobare Parlamentului, în termen de cel mult 6 luni de la acordarea încrederii Guvernului, după ce este însuşită de Guvern şi avizată de CSAT.

Punct internațional de trecere a frontierei de stat româno-sârbe, pe canalul Bega

 Executivul a aprobat astăzi, printr-un Memorandum, încheierea unui Acord cu partea sârbă, prin schimb de note verbale, privind deschiderea unui punct internațional de trecere a frontierei de stat româno-sârbe, pentru traficul internațional de călători, pe canalul Bega.

Punctul internațional de trecere a frontierei va fi deschis pentru navigația pe apă, trafic pietonal și pentru biciclete, fiind amplasat între localitățile Otelec din România și Srbsk Itebej din Republica Serbia. Pentru moment, nu se are în vedere efectuarea de lucrări de investiții, construcții, amenajări ori montarea de instalații în zona de cale navigabilă interioară.

Punctul de trecere a frontierei va fi deschis zilnic, în intervalul orar 08.00-12.00 (ora României), respectiv de la ora 07.00 la 19.00 (ora Republicii Serbia). De asemenea, părțile pot conveni, la solicitarea oricăreia dintre ele, ca punctul de trecere a frontierei Otelec – Srbsk Itebej să funcționeze în afara orelor de program prevăzute mai sus.

Menționăm că transportul mărfurilor periculoase, al animalelor vii și al produselor supuse controlului fitosanitar este interzis prin acest punct de frontieră.

Informații suplimentare:

Pentru deschiderea unui nou punct de frontieră este necesară încheierea unui Acord cu partea sârbă, aceasta să se facă printr-un schimb de note verbale între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene nu poate aviza acest act normativ, având în vedere că obiectul Memorandumului nu intră în sfera de competență a ministerului. MDRAPFE, în calitate de Autoritate de Management a Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia, va verifica documentele puse la dispoziție de către beneficiari în faza de pre-contractare/contractare a proiectelor pentru care se solicită finanțare nerambursabilă.