Publicat: 10 Iunie, 2015 - 16:42
Share

AMOS News informează asupra deciziilor luate în urma şedinţei Guvernului de miercuri, 10 iunie:

Contribuția României la fondul de ajutorare a ţărilor sărace

România va participa la fondul de ajutorare a ţărilor sărace (Fondul Poverty Reduction and Growth Trust (PRGT), administrat de Fondul Monetar Internaţional, cu o contribuţie în sumă de 7.571.246 DST (Drepturi Speciale de Tragere - unități monetare de cont emise de FMI – aproximativ 9.430.630 EUR  - sumă calculată la cursurile anunțate de BNR în 9 iunie 2015), potrivit unui proiect de lege adoptat astăzi în ședința de Guvern. 
 
Suma reprezintă cota parte ce îi revine României în cadrul celei de-a doua runde de distribuire a profitului suplimentar obţinut în urma operaţiunilor de vânzare de aur ale Fondului Monetar Internaţional, efectuate în perioada septembrie 2009 - decembrie 2010. În data de 18 septembrie 2009, Consiliul Directorilor executivi a aprobat vânzarea a 403,3 tone de aur, reprezentând o optime din totalul aurului deținut de FMI. Profitul obținut din vânzare a fost de 6,85 miliarde DST, mai mare față de estimarea inițială de 4,4 miliarde DST. Astfel, profitul suplimentar de 2,45 miliarde DST a fost plasat în rezerva generală a FMI.  În luna februarie 2012, Consiliul Directorilor Executivi FMI a aprobat distribuirea către țările membre a sumei de 700 milioane DST din rezerva generală FMI (din care României i-a revenit 3,03 milioane DST), pentru restul sumei urmând să se decidă ulterior.

La solicitarea adresată României de către Directorul general al Fondului Monetar Internațional de a sprijini finalizarea cu succes a celei de-a doua runde de distribuire a profitului suplimentar, în valoare de 1,75 miliarde DST, BNR a iniţiat consultări cu autorităţile române în privinţa oportunităţii participării ţării noastre la această iniţiativă. Banca Națională a subliniat că sprijinirea eforturilor FMI de ajutorare a statelor sărace ar da un semnal pozitiv important în plan extern cu privire la îmbunătăţirea perspectivelor macroeconomice ale României şi, nu în ultimul rând, ar reprezenta un gest de solidaritate, în condiţiile în care ţara noastră a beneficiat de-a lungul timpului de un suport financiar consistent din partea FMI.

Totodată, contribuţia României va fi contabilizată în contul asistenţei oficiale pentru dezvoltare a României, contribuind la angajamentul ţării noastre ca volumul asistenţei pentru dezvoltare să atingă o ţintă de 0,33% din VNB (venit naţional brut) în anul 2015. 

BNR a comunicat FMI reacţia favorabilă exprimată de autorităţile române în ceea ce priveşte propunerea de a contribui la finanţarea PRGT, prin cedarea cotei ce îi revine în urma celei de a doua runde de distribuire a profitului suplimentar obţinut din vânzările de aur ale Fondului. Totodată, având în vedere necesitatea adoptării unei decizii finale pe cale legislativă, a solicitat transferul temporar al sumei respective într-un cont intermediar administrat de Fond, până la finalizarea procedurilor legislative interne. În data de 23 octombrie 2013, FMI a confirmat transferul sumei de 7.571.246 
DST în contul intermediar administrat de Fond.
Banca Națională a României este însărcinată cu aducerea la îndeplinire a prevederilor  Legii privind contribuția Românie la finanțarea fondului PRGT.  

 Acordul între România și SUA pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale, supus ratificării

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România și Statele Unite ale Americii pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale și implementarea măsurilor FATCA (The US Foreign Account Tax Compliance Act). Acordul a fost semnat la București în 28 mai 2015 de ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, Dean Thompson. 

Textul Acordului negociat și încheiat între autoritățile române și cele americane este în concordanță cu modelul de Acord FATCA cu reciprocitate, ceea ce implică un schimb reciproc de informații între autoritățile fiscale din cele două state, prin transmiterea informațiilor financiare raportate de instituțiile financiare prin intermediul autorităților fiscale.
Ratificarea acestui Acord va avea următoarele efecte:

    Nu se va aplica impozit cu reținere la sursă în SUA asupra veniturilor obţinute din SUA de către instituțiile financiare din România (ex. dobânzi, dividende etc), iar instituțiile financiare române nu vor fi obligate să rețină impozit asupra anumitor venituri primite de cetățeni sau rezidenți americani care au deschise conturi financiare la astfel de instituţii financiare;

    Simplifică implementarea sistemului de transmitere a informațiilor financiare și reduce din povara administrativă a instituțiilor financiare din România, angajate să efectueze aceste schimburi de informații;
    Crește certitudinea juridică pentru instituțiile financiare din România, iar prin semnarea și, ulterior, ratificarea acestui Acord, acestea vor fi considerate în SUA instituții financiare conforme;
    Instituțiile financiare vor comunica autorităţilor fiscale române informații menţionate în Acord, aferente anului 2014, urmând ca prima raportare a autorităţilor fiscale române către autorităţile fiscale din SUA să se facă în anul 2015, până la data de 30 septembrie;

    Prin încheierea și ratificarea acestui Acord se va completa cadrul juridic bilateral privind schimbul automat de informații în domeniul fiscal. Acest demers va conduce la posibilitatea promovării cooperării în materie fiscală și la combaterea practicilor fiscale evazioniste. 
Principalele aspecte cuprinse în acest Acord vizează:
    Persoane pentru care se face raportarea informațiilor fiscale: persoane fizice cetățeni sau rezidenți în SUA, parteneriate sau companii înființate în SUA;
    Definiții legate de teritorialitate, instituții financiare, instrumente financiare, conturi raportabile;
    Tipul de informații care fac obiectul acordului de schimb automat de informații: datele de identificare a persoanelor pentru care se face schimbul de informații, numărul de cont, datele de identificare a instituțiilor financiare care trebuie să facă raportarea etc.;
    Intervalele de timp pentru care se face schimbul de informații;
    Modul de efectuare a schimbului de informații și aspecte legate de aplicarea măsurilor FATCA pentru instituțiile din România;
    Obligațiile și procedurile pe care le au de îndeplinit instituțiile financiare privind identificarea și raportarea conturilor;
    Entități care nu raportează informații financiare și produsele financiare pentru care nu se face raportare.

Noi reglementări privind regimul de deținere și utilizare a armelor în sistemul penitenciar

Guvernul a completat cadrul legal privind deținerea și utilizarea armamentului de către personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate, astfel încât, prin folosirea acestuia, să nu fie prejudiciată siguranța persoanelor private de libertate. În acest scop, Executivul a aprobat proiectul de lege privind regimul de deținere și utilizare a armelor în sistemul penitenciar. 

Potrivit proiectului de lege, uzul de armă se face în mod gradual și proporțional, în raport de circumstanțe și după somație prealabilă. Uzul de armă nu trebuie să depășească nevoile reale pentru împiedicarea unui act ostil sau pentru neutralizarea agresorilor în acțiunile acestora îndreptate împotriva funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, a personalului cu care se execută misiuni în cooperare și a persoanelor private de libertate ori împotriva locurilor de deținere sau a mijloacelor de transport aparținând acestora. 

De asemenea, proiectul de lege stabilește că doar în cazuri temeinic justificate angajații sistemului penitenciar, la propunerea motivată a directorului de unitate și cu aprobarea directorului general al ANP pot deține asupra lor arme letale sau neletale aparținând unității.
Proiectul de act normativ prevede distinct situațiile în care se execută tragere cu arme letale și cu arme neletale, atât cu somație, cât și fără somație. 

Conform noilor reglementări, uzul armei este folosit numai ca ultimă alternativă. În acest sens, proiectul de lege adoptat de Guvern a fost elaborat cu respectarea standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și a jurisprudenței dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 
Angajatul sistemului penitenciar care a făcut uz de armă este obligat, dacă pericolul nu mai subzistă, să acționeze imediat pentru acordarea primului ajutor persoanei rănite. Când situația nu permite acest lucru, solicită personal specializat. De asemenea, intră în sarcina angajaților din sistemul penitenciar să informeze pe cale ierarhică, imediat ce situația o permite, în cazul în care, în urma uzului de armă, o persoană a murit sau a fost rănită, urmând ca directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor să anunțe procurorul competent.
    
Portul și uzul armelor în sistemul administrației penitenciarelor se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor private de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare.

Legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, republicată, prevede că instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale (din care face parte și Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate) pot procura, deține și folosi arme letale și neletale pentru înarmarea personalului propriu. Același act normativ menționează condițiile de deținere și utilizare a armelor în exercitarea atribuțiilor de serviciu.