Publicat: 9 Septembrie, 2015 - 13:48

Deciziile luate de membrii Executivului în urma şedinţei de Guvern de miercuri, 09 septembrie:

Guvernul a stabilit prelungirea Strategiei Naționale Anticorupție până la 31 decembrie 2017
Guvernul a stabilit, printr-un Memorandum, prelungirea perioadei de aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 cu încă doi ani, respectiv până la 31 decembrie 2017. În acest sens, Ministerul Justiției va elabora, până în decembrie 2015, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea HG nr. 215/2012, act normativ prin care a fost aprobată Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2012-2015. Noul proiect de Hotărâre va include aspecte privind: 

Ø  Prelungirea perioadei de aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție;

Ø  Introducerea recomandărilor cu caracter general desprinse din misiunile de evaluare realizate în administrația publică și a măsurilor prioritare din perspectiva aplicării Strategiei Naționale Anticorupție în perioada 2016-2017;

Ø  Instituirea obligației instituțiilor publice de a actualiza planurile sectoriale anticorupție.

Prin Memorandumul aprobat astăzi s-a stabilit, de asemenea, realizarea evaluării ex-post a impactului Strategiei Naționale Anticorupție, până la sfârșitul anului 2016, prin contractarea unui audit extern independent. 

Pentru asigurarea finanțării aplicării Strategiei în perioada 2016-2017, vor fi finalizate demersurile pentru atragerea de finanțare europeană și vor fi încheiate parteneriate cu alte instituții publice. Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 (POCA), cu un buget de 658,29 milioane de euro, este o oportunitate de accesare a fondurilor europene în scopul consolidării mecanismelor de prevenire a corupției. Ministerul Justiției pregătește un proiect care să asigure aplicabilitatea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2016-2020 având în vedere că în luna septembrie este așteptată lansarea unui apel de proiecte în cadrul POCA.

Tot prin Memorandumul aprobat astăzi, Guvernul a stabilit continuarea misiunilor de evaluare tematică a gradului de implementare a măsurilor anticorupție în cadrul instituțiilor publice (în cei trei ani și jumătate de aplicare a strategiei au fost evaluate 17 instituții centrale și 66 din administrația publică locală), precum și elaborarea proiectului viitoarei strategii anticorupție 2018-2020. 

Până în prezent, beneficiul major al aplicării Strategiei Naționale Anticorupție a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Aproximativ 2500 de instituții publice, respectiv ministere, primării, autorități independente, companii cu capital de stat, au lucrat împreună cu Ministerul Justiției pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive. 

Un alt beneficiu al aplicării Strategiei este stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție. Această stabilitate, inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare pentru autoritățile specializate – DNA, ANI și Direcția Generală Anticorupție – contribuie la eficiența acestor autorități. Introducerea legislației privind confiscarea extinsă este un alt progres înregistrat în cadrul acestei strategii, dublat de o creștere a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia recuperării prejudiciului.

O evoluție relevantă s-a înregistrat în implementarea la nivel local a Strategiei, urmare a unui parteneriat încheiat între Ministerul Justiției și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Începând cu 2013, 2273 de unități administrativ-teritoriale, adică circa 70% din totalul de 3228, au desemnat persoane care să coordoneze implementarea măsurilor preventive din Strategia Națională Anticorupție, iar 620 de unități administrativ-teritoriale au elaborat și transmis planuri sectoriale privind implementarea Strategiei.   

Un alt aspect important vizează mecanismul deja instituționalizat prin Strategia Națională Anticorupție de evaluare reciprocă între instituțiile publice. Acest mecanism replicat la nivel național a relevat importanța pârghiilor administrative manageriale în prevenirea corupției. În urma evaluărilor a rezultat o serie de concluzii privind prioritățile strategice pe termen scurt și mediu, între care:

Ø  Există structuri consolidate de control intern și de audit, precum și de specializare a analizei de risc instituționale și promovarea integrității: Direcția Generală Anticorupție, Direcția de Integritate de la ANAF sau structuri similare din Ministerele Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,  Sănătății, Educației. Este nevoie, în continuare, de consolidarea structurilor de control și audit, precum și a celor cu rol de prevenire a corupției;

Ø  Continuarea acțiunilor privind educația anticorupție;

Ø  Recuperarea prejudiciilor, în special în faza de gestiune a bunurilor sechestrate și de valorificare a celor confiscate. Proiectul de lege pentru înființarea unei agenții specializate în administrarea bunurilor indisponibilizate se află în procedură parlamentară.

Ø  Este în curs de reglementare operaționalizarea, la nivelul ANI, a sistemului PREVENT, al cărui scop este să preîntâmpine situațiile de conflict de interese în procedurile de achiziții publice.

Implementarea Strategiei Naționale Anticorupție beneficiază de implicarea tuturor entităților relevante pentru obiectul de reglementare al strategiei: administrația publică centrală, administrația publică locală, agenții independente și autorități anticorupție, mediul de afaceri și organizațiile non-guvernamentale. 

 

Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020

Guvernul a aprobat, astăzi, printr-o Hotărâre, Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică pentru perioada 2015-2020. Documentul are ca obiectiv esențial eficientizarea sistemului de ordine publică și siguranță printr-o abordare proactivă, orientată către nevoile de securitate ale cetățeanului, precum și asigurarea, la nivel național, a unui mediu caracterizat prin ordine, libertate și justiție.

Strategia se articulează în jurul a șase obiective generale, după cum urmează:

·       Prevenirea și combaterea criminalității organizate, transfrontaliere și a terorismului;

·       Prevenirea și combaterea macrocriminalității, în special a criminalității economico-financiare și a corupției;

·       Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului;

·       Creșterea nivelului de securitate a persoanelor fizice și juridice, precum și a entităților statului în spațiul cibernetic;

·       Consolidarea frontierei de stat și gestionarea problematicii migrației ilegale, azilului și a integrării străinilor;

·       Dezvoltarea capacității administrative și operaționale a structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice.

În contextul dinamicii accentuate a lumii globale, Strategia identifică o serie de riscuri și vulnerabilități atât la nivelul Uniunii Europene în ansamblu, cât și la nivel național. Următoarele categorii de infracțiuni sunt considerate ca având un impact major asupra ordinii publice și siguranței cetățeanului în perioada 2015-2020: consumul și traficul de droguri, traficul de ființe umane, migrația ilegală, frauda și evaziunea fiscală, contrabanda cu produse accizabile și alte operațiuni ilicite, contrafacerea și infracțiunile care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală.

 

Guvernul a majorat plafonul până la care pensionarii cu venituri reduse beneficiază de medicamente compensate
Pensionarii ale căror venituri provenite numai din pensii sunt de până la 700 de lei/lună vor beneficia de majorarea cu 10% a plafonului prețului de referință/prescripție a medicamentelor compensate, conform unei Hotărâri aprobate astăzi de Guvern. Astfel, pensionarilor care obțin aceste venituri le vor fi acordate prescripții compensate în proporție de 90%, prescripții a căror contravaloare la nivelul prețului de referință/prescripție este de până la 330 de lei pe lună. Anterior acestei modificări, plafonul prețului de referință/prescripție era de 300 de lei lunar. Actul normativ va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2015.

Hotărârea de Guvern mai prevede ca, începând cu data de 1 octombrie 2015, 17 tipuri de medicamente ce nu se mai regăsesc în ghidurile naționale și internaționale de practică terapeutică să fie retrase din Lista de medicamente ce cuprinde denumirile comune internaționale (DCI) corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, precum și acelea care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, după cum urmează: 

·       9 DCI (Rimonabantum, Efalizumbantum, Alemtuzumab, Combinații rosiglitazonum+glimepiridium, Rosiglitazonum, Drotrecogium alfa, Daclizumabum, Sibutraminum) au fost retrase în urma deciziei Comisiei Europene de suspendare a autorizației de punere pe piață;

·       5 DCI (Bifonazolum, Natrii fluoridum, Dexpanthenolum, Benzoylis Peroxidum, Clemastinum) au fost delistate deoarece reprezintă medicamente care se eliberează fără prescripție medicală în Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman;

·       1 DCI (Natrii iodidum) a fost retras datorită utilizării sale exclusiv în scop diagnostic;

·       2 DCI (Glucosaminum și Ginkgo Biloba) nu vor mai face parte din lista medicamentelor compensate în urma evaluării efectuate de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

Hotărârea mai reglementează mutarea altor 21 de medicamente (Ranitidinum, Famotidinum, Nizatidinum, Sucralfatum, Mebeverinum, Trimebutinum, Domeperidonum, Acid omega-3-esteri etilici 90, Trimetazidinum, Nicergolinum, Vincaminum, Diosminum, Aciclovirum, Calcitoninum, Piroxicamum, Nimesulidum, Acidum ibandronicum, Stronium Ranelatum, Clonazepamum, Piracetamum, Erdosteinum) pe o sublistă cu procent de compensare de 20%. În acest fel, va fi creată posibilitatea identificării de fonduri, precum și negocierea și încheierea contractelor cost-volum pentru noi medicamente care, în urma evaluării ANMDM, au primit decizii de intrare condiționată în Listă. Aceste noi medicamente au o importanță deosebită în elaborarea unor tratamente inovative ce reprezintă standard terapeutic în alte țări europene. 

 
Guvernul stabilește noi reglementări privind migrația
Guvernul a aprobat, astăzi, printr-o Hotărâre, completarea componenței actuale a Grupului de coordonare a implementării Strategiei naționale privind imigrația. Astfel, în structura actuală a Grupului vor fi cooptați și reprezentanți din partea următoarelor instituții: Departamentul de Informații și Protecție Internă din cadrul MAI, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Transporturilor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

De asemenea, actul normativ stabilește reguli speciale privind desfășurarea reuniunilor Grupului de coordonare a implementării Strategiei naționale privind imigrația în cazul în care apar situații de criză. Totodată, secretariatul tehnic al Grupului va avea, între atribuții, și elaborarea, pe baza propunerilor reprezentanților instituțiilor din cadrul Grupului, a Planului integrat de acțiune pentru gestionarea crizei în domeniul imigrației, precum și monitorizarea permanentă pe timpul crizei și întocmirea periodică a informărilor privind situația operativă. Planul integrat de acțiune va fi aprobat mai întâi de către conducătorii ministerelor și instituțiilor publice autonome în sarcina cărora cad activitățile specifice stabilite în cuprinsul Planului.

 

Instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică
Guvernul a aprobat, astăzi, un proiect de Lege privind instituirea unui mecanism de verificare ex ante în scopul prevenirii conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică inițiată prin sistemul electronic de achiziții publice (SEAP), astfel încât aceste conflicte de interese să poată fi înlăturate fără a fi afectate respectivele proceduri.

Proiectul de act normativ propune constituirea, în cadrul Agenției Naționale de Integritate (ANI), a unui sistem informatic integrat pentru prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese, denumit Sistemul Prevenție. Acesta va funcționa pe baza datelor din formularele de integritate prelucrate, potrivit legii, de SEAP, în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică. Potrivit proiectului de Lege, mecanismul de verificare ex ante se exercită de către ANI, prin Sistemul Prevenție și activitatea specifică a inspectorilor de integritate, prin raportare exclusivă la persoanele prevăzute în art. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, cu modificările și completările ulterioare. 

Autoritățile contractante vor avea obligația de a asigura completarea și actualizarea unui formular de integritate, care face parte din documentația de atribuire, atât înainte de transmiterea spre publicare în SEAP a acesteia, cât și pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică. De asemenea, fiecare autoritate contractantă are obligația de a desemna, prin act administrativ, una sau mai multe persoane responsabile cu completarea, actualizarea sau modificarea formularelor de integritate aferente autorității respective.

Proiectul de Lege instituie termene pentru completarea, actualizarea sau modificarea formularului de integritate în funcție de situații și de momentul procedurii. De exemplu, completarea Secțiunii a II-a a formularului de integritate trebuie făcută în termen de 5 zile de la deschiderea ofertelor, în caz contrar generându-se o alertă în cadrul SEAP, atât către autoritatea contractantă cât și către ANI.

Sistemul Prevenție preia informațiile colectate în mod automat în formularele de integritate din interconectarea cu SEAP și determină emiterea unor notificări privind potențiale conflicte de interese. Dacă, în urma analizei specifice, inspectorii de integritate detectează elemente ale unui potențial conflict de interese, ei sunt obligați ca, în maxim 3 zile lucrătoare de la data primirii completării Secțiunii a II-a a formularului, să transmită avertismentul de integritate emis de Sistemul Prevenție.

Avertismentul de integritate emis de ANI este disponibil prin intermediul SEAP autorităților contractante, precum și autorităților cu atribuții de verificare, monitorizare și control a procedurii de achiziție publică. Totodată, ANI are obligația de a comunica avertismentul, prin mijloace electronice, persoanei responsabile cu completarea, actualizarea sau modificarea formularelor de integritate, care este obligată să-l transmită de îndată persoanei vizate, precum și conducătorului autorității contractante. În sarcina acestuia din urmă intră dispunerea tuturor măsurilor necesare pentru evitarea conflictului de interese.

Neluarea de măsuri ca urmare a primirii unui avertisment de integritate sau necomunicarea măsurilor dispuse, declanșează din oficiu procedura de evaluare a conflictului de interese, după finalizarea procedurii de atribuire, exclusiv la persoanele față de care sunt incidente prevederile Legii nr. 176/2010.

Proiectul de act normativ face precizarea expresă potrivit căreia lipsa unui avertisment de integritate sau lipsa unei măsuri dispuse de conducătorul autorității contractante ca urmare a emiterii unui avertisment de integritate nu împiedică desfășurarea de proceduri de identificare, evaluare, cercetare și tragere la răspundere – civilă, disciplinară, administrativă, contravențională sau penală – a persoanelor față de care se constată încălcări ale prevederilor legale. De asemenea, proiectul de Lege nu aduce atingere aplicării altor prevederi legale privind prevenirea conflictului de interese, iar procedurile în vigoare de verificare a procesului de achiziție publică sunt și rămân aplicabile.

Proiectul a fost elaborat în cadrul unui Grup de lucru constituit la ANI, grup din care au făcut parte experți din cadrul ANI, Ministerului Justiției, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Fondurilor Europene, ai Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, ai Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, ai  Agenției pentru Agenda Digitala a României din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și ai Departamentului pentru lupta antifraudă – (DLAF) din cadrul Guvernului României.

Agenția Națională de Integritate a avut în derulare, în perioada 7 decembrie 2013 – 7 iulie 2015,  proiectul „PREVENT – Sistem informatic integrat de prevenire a conflictelor de interese în achizițiile publice”. Pe parcursul derulării proiectului, au fost duse la îndeplinire o serie de obiective, printre care implementarea unui Sistem informatic de prevenire a conflictului de interese prin care se urmărește îmbunătățirea furnizării de servicii privind emiterea unui avertisment de integritate autorităților contractante implicate în proiectele cu finanțare europeană în care apar cazuri de conflict de interese, eficientizarea şi creșterea transparenței în comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice desfășurate de A.N.I. .

 

Guvernele României și Statelor Unite ale Americii vor semna un Acord pentru intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave
Guvernul a aprobat, printr-un Memorandum, semnarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave. Documentul va fi parafat, din partea Guvernului României, de către viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea.

Prin încheierea acestui Acord, România îndeplinește încă un criteriu tehnic avut în vedere de exigențele Programului Visa Waiver, în procesul de liberalizare a vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în SUA. 

Acordul între Guvernul României și Guvernul SUA va reglementa, pe baze juridice, cooperarea și prevenirea, descoperirea și investigarea infracțiunilor grave, a infracțiunilor de terorism și asigurarea schimbului de informații între autoritățile cu atribuții în acest domeniu din cele două țări. Potrivit documentelui, cele două părți vor asigura disponibilitatea datelor de referință pentru sistemele naționale automatizate de identificare a amprentelor, create în vederea prevenirii și cercetării infracțiunilor. Fiecare parte va autoriza punctele naționale de contact ale celeilalte părți să aibă acces la datele de referință în fișierele lor de date ADN, în vederea cercetării infracțiunilor grave. 

Domeniul de aplicare al Acordului cuprinde fapte ce constituie o infracțiune pasibilă, potrivit legislațiilor naționale ale României și SUA, de o pedeapsă privativă de libertate al cărei maxim este mai mare de un an sau o pedeapsă mai gravă.  

Încheierea acestui Acord este în concordanță cu obligațiile juridice, angajamentele internaționale asumate de România, precum și cu legislația națională.