Publicat: 23 Martie, 2014 - 16:28

Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin cele 47 de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog de la nivel teritorial, a lansat la nivel naţional, în perioada 17 – 21 martie a.c., ediţia a XI–a a concursului „Mesajul meu antidrog 2014”, având ca temă „Colorează-ţi viaţa altfel...fără droguri!”.

Ediţia a XI–a a concursului se desfăşoară în intervalul martie - septembrie 2014, în cadrul instituţiilor din învăţământul preuniversitar (gimnaziu şi liceu) din toate judeţele ţării şi din Bucureşti.

„Mesajul meu antidrog” reprezintă un proiect de tradiţie al Agenţiei Naţională Antidrog, un exemplu de bune practici în domeniul cooperării cu instituţiile de învăţământ şi un cadru adecvat de manifestare a copiilor şi tinerilor cuprinşi într-o formă de învăţământ, contribuind, alături de celelalte activităţi de acest gen, la formarea de convingeri de viaţă sănătoase în rândul acestui segment de populaţie.

Parteneri în acest proiect, alături de ANA, sunt Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

Scopul concursului este menţinerea la un nivel scăzut a consumului de droguri (prevalenţa), reducerea cazurilor de noi consumatori (incidenţa) în rândul populaţiei din învăţământul preuniversitar (gimnazial şi liceal), iar obiectivul general este creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber

Obiectivele specifice ale proiectului urmăresc dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflată într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri, precum şi creşterea influenţei factorilor de protecţie pentru evitarea sau cel puţin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun şi droguri

Secţiunile ediţiei a XI-a sunt eseu literar, pagină web, film de scurt metraj, fotografie digitală, spot, arte vizuale şi sport, iar criteriile de evaluare a lucrărilor urmăresc încadrarea în cerinţe (tematică şi dimensiuni), promovarea mesajelor pozitive, originalitatea mesajului şi a subiectului ales, acurateţea stilului, claritatea limbajului.

Beneficiarii direcţi ai concursului sunt 150.000 de tineri din învăţământul preuniversitar (gimnaziu şi liceu). Din fiecare judeţ /sector vor fi selecţionate 10 şcoli (atât din mediul urban, cât şi rural) cu învăţământ gimnazial şi 5 licee (atât din mediul urban, cât şi rural) ce totalizează aproximativ 3.500 de elevi. Beneficiarii indirecţi sunt cadrele didactice, familia, prietenii şi societatea în general.

Una din problemele actuale ale societăţii româneşti o constituie creşterea cererii de droguri în rândul populaţiei generale, îndeosebi în rândul elevilor. Răspândirea consumului abuziv de droguri în rândul populaţiei tinere a dus la apariţia de reţele de trafic ample pe teritoriul ţării noastre şi este necesar o intensificare a acţiunilor de prevenire a acestui flagel.
„Studiul naţional în şcoli privind consumul de tutun, alcool şi droguri”, realizat de specialiştii ANA, reprezintă participarea României la Proiectul European de Cercetare în Şcoli privind Alcool şi alte Droguri (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), identificat uzual prin abrevierea ESPAD.
Potrivit acestui studio, prevalenţa consumului de droguri ilicite de-a lungul vieţii în rândul adolescenţilor de 16 ani din România este de 10%, situându-se cu 8 procente sub media europeană înregistrată, de 18%. Comparativ, însă, cu studiul anterior, la nivel naţional, se remarcă o dublare a prevalenţei consumului de droguri ilicite de-a lungul vieţii – 10% în 2011, faţă de 5% în 2007.
Consumul de canabis/haşiş de-a lungul vieţii este de 7%, în creştere faţă de anul 2007 (4%), 2003 (aprox. 3%) şi anul 1999 (1,3%), fiind însă sub media calculată de 17% pentru ţările participante.
Consumul de substanţe inhalante până la vârsta de 16 ani în 2011 este de 7%, în creştere faţă de anul 2007 (4%), 2003 (1,7%) şi anul 1999 (1,3%), situându-se sub media ţărilor studiate care este de 9%.
Consumul de ecstasy pe durata vieţii, în 2011 este de 2% în rândul elevilor de 16 ani, în creştere faţă de anii 2007 şi 2003, când a fost 1% şi faţă de anul 1999, când nu a fost raportat un asemenea consum. Media pentru toate ţările ESPAD este de 3%.
Cu un procent sub media europeană, se situează prevalenţa consumului de-a lungul vieţii de amfetamine (2% faţă de 3% la nivel european), de ecstasy (2% faţă de 3% la nivel european), crack (1% faţă de 2% la nivel european) şi ciuperci halucinogene (1% faţă de 2% la nivel european).
Faţă de anul 2007, consumul estimat de amfetamină pe durata vieţii s-a triplat (3% faţă de 0,6%), în timp ce consumul de ecstasy se dublează (2% faţă de 1%).
La acelaşi nivel cu media europeană se situează prevalenţa consumului de-a lungul vieţii de cocaină (2%), LSD (2%), heroină (1%), GHB (1%) şi droguri injectabile (1%). Faţă de anul 2007, consumul pe durata vieţii de LSD sau alte halucinogene se dublează (2% faţă de 1%).
Practic necunoscute în România în 2007, substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) au avut un impact mare în rândul adolescenţilor din România. Astfel, 5,3% dintre respondenţi au declarat consum de SNPP până la vârsta actuală. Prevalenţele ridicate ale consumului de SNPP de-a lungul vieţii, în ultimul an şi în ultima lună plasează aceste substanţe printre cele mai consumate droguri în rândul elevilor de 16 ani din România anului 2011, alături de canabis / haşiş şi inhalante.
Disponibilitatea mare a acestor tipuri de substanţe pe piaţă, atât prin intermediul magazinelor de profil, cât şi prin intermediul magazinelor on - line reprezintă unul dintre factorii care au favorizat dezvoltarea acestui tip de consum.
În aceste condiţii, antrenarea populaţiei şcolare în activităţi prin care aceasta să-şi exprime prin diverse forme opinia şi atitudinea faţă de consumul de alcool, tutun şi droguri, inclusiv SNPP, conştientizând în acest fel şi consecinţele negative asociate acestuia, devine o prioritate.