Publicat: 19 Aprilie, 2017 - 14:17
Prof. dr. Florin Mihălțan — Universitatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București, președinte al Societății Române de Pneumologie

Fumatul are un impact negativ major atât asupra fumătorilor căt și nefumătorilor (prin expunere la fumat pasiv și/sau involuntar). Fumatul deși este greu de crezut omoară mai mulți oameni decât alcoolul, accidentele de circulație, drogurile ilegale, obezitatea, tentativele de sinucidere sau de crimă la un loc . Cei mai expuși la efectele nocive ale fumatului pasiv sunt în primul rând copiii și adolescenții. Aceștia sunt concomitent și ținta preferențială a industriei tutunului.

Speranța de viață a fumătorilor scade în medie cu 10 ani față de nefumători. Această consecință se realizează prin multiplele afecțiuni unde fumatul acționează ca factor cauzal sau de risc. Astfel tabagismul induce 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar. Cele mai frecvente alte tipuri de cancer care au legătură cu fumatul sunt cancerul gurii și al gâtului ,al buzelor, al faringelui, laringelui, esofagului, stomacului , vezicii urinare, colului uterin,bolile leucemice,etc. Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar: de 23 ori mai mare la sexul masculin și de 13 ori mai mare la sexul feminin.

Alte riscuri bine cuantificate pentru alte boli pentru fumătorul activ sunt riscul de a deceda prin boală obstructivă cronică care este de 12-13 ori mai mare față de nefumători, progresia cu 50% mai rapidă a aterosclerozei, riscul de 2 până la 9 ori mai mare de a face un infarct miocardic( în funcție de numărul de țigări fumate zilnic) și riscul de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2. Pentru femeia gravidă, dacă fumează, există de 1.3-2.5 ori mai multe șanse de a avea o naștere prematură, iar fumatul în timpul sarcinii induce 20-90% dintre cazurile de moarte subită infantilă. și fumatul pasiv aduce riscuri suplimentare.

Există dovezi convingătoare că o conviețuire alături de fumători crește riscul de apariție a cancerului pulmonar cu 20-30% la persoanele nefumătoare și de boli cardiace cu 25-35%. Lista consecințelor fumatului activ sau pasiv este mult mai mare cuprinzând efecte care pot merge de la orbire, arterită, accidente vasculare cerebrale , impotență până la infertilitate.

În acest context legea antifumat nr. 15 din 2016 a încercat să protejeze atât fumătorul pasiv cât și fumătorul activ , iar efectele sale deja se fac resimțite pe toate planurile, de la protecția salariatului nefumător până la apărarea celor dragi de acasă . Partea de educație a populației este misiunea 'halatelor albe', iar angrenarea Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București în acțiuni de prevenție are exact această misiune.

România a urcat 12 locuri, în lupta antifumat

Cu ocazia celei de-a 7-a Conferințe Europene 'Tobacco or Health' s-au prezentat rezultatele activităților de dezvoltare și implementare a politicilor privind controlul consumului de tutun în 35 de țări europene, folosind un instrument numit 'SCALA POLITICILOR DE CONTROL AL CONSUMULUI DE TUTUN'. Toate țările europene au fost evaluate în privința măsurilor considerate a fi componente esențiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și Băncii Mondiale.

Raportul a fost prezentat de către Luk Joossens din partea 'Association of European Cancer Leagues' și este menit să încurajeze țările să continue implementarea eficientă a politicilor de control al consumului de tutun. Cu această ocazie s-a punctat de repetate ori în plen saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19, unde era în 2013 , pe locul 7 unde se află în acest moment. A fost cel mai spectaculos progres și așa cum s-a arătat se datorează în principal adoptării legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise, adoptării Directivei Europene privind produsele din tutun, precum și inițierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spațiul public o dată cu modificările legislative.

Acest salt demonstrează că un an de eforturi și demersuri democratice la care s-au alăturat politicieni și autorități (Comisiile de Sănătate din Parlamentul României, Ministerul Sănătății) , asociații profesionale (Societatea Română de Pneumologie, Societatea Română de Cardiologie, Fundația Inimii Forumul Național de Prevenție, Societatea Națională de Medicină a Familiei), coaliția 'România Respiră' , asociațiile de pacienți, asociațiile de protejare a drepturilor copiilor și tinerilor, asociațiile tinerilor medici ,UMF Carol Davila, Academia de științe Medicale și rețele europene ('European Network for Smoking and Tobacco Prevention', Birourile Organizației Mondiale a Sănătății, 'Campaign for Tobacco Free Kids/Bloomberg Initiative for Tobacco Control' nu a fost în zadar. Îmbucurător a fost faptul, constatat în studii anterioare, legat de susținerea fără precedent din partea populației generale , saltul acesta reflectând un nivel de susținere fără precedent din partea populației care a ajuns acum la 85%.

Șase măsuri ale Organizației Mondiale a Sănătății

Intrarea României în acest grup fruntaș alături de țări precum Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Finlanda, Franța , Norvegia demonstrează că se poate să devenim modele europene , că tradițiile se pot cultiva și se pot încuraja prin eforturi comune și prin înțelegerea corectă a misiunii de prevenție a unei astfel de legi. Ne așteaptă însă un drum lung unde bat la ușă alte proiecte legate de : introducerea pachetului generic, modificarea condițiilor de taxare a tutunului etc. Organizația Mondială a Sănătății recomandă 6 măsuri, cuprinse, de altfel, în legile de transpunere ale 'Convenției Cadru privind Controlul Tutunului' (ratificată de majoritatea țărilor, inclusiv România) pentru care va trebui pe viitor să demarăm alte acțiuni.

Astfel sunt încă multe de făcut pe linia

1. Taxării produselor din tutun

2. Interzicerii fumatului în spațiile publice închise

3. A informării și creșterii nivelului de conștientizare în rândul populației generale, incluzând campanii de informare publică, acoperire în mass media, publicarea de studii și date relevante

4. Interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a produselor din tutun

5. Imaginile și avertizările directe și de dimensiuni mari pe ambalajele produselor din tutun

6. Susținerea asistenței și tratamentului în vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun, incluzând creșterea accesului la medicație etc.

Ce este important legat de acest prim pas pe plan internațional făcut de țara noastră este angajarea și a unei strategii coerente precum proiectul '2035-Prima Generație Fără Tutun a României' care va permite să educăm și să prevenim în rândul copiilor și a adolescenților debutul ca fumător și o înțelegere mai corectă a dreptului de a fi protejat și de a proteja de nocivitatea fumatului activ sau pasiv.