24 ianuarie 2022

Alexandru Muraru: Tergiversarea Dosarului Revoluţiei trebuie aspru sancţionată

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Alexandru Muraru: Tergiversarea Dosarului Revoluţiei trebuie aspru sancţionată. Avem nevoie de un serviciu specializat la Parchetul General pentru anchetarea crimelor Revoluţiei din 1989 şi altor infracţiuni complexe.

Modul în care a fost instrumentat Dosarului Revoluţiei este o nouă palmă dată istoriei şi o dovadă a ignoranţei faţă de adevărul faptelor sângeroase petrecute în Decembrie 1989. Întoarcerea definitivă a dosarului la Parchetul Militar şi reluarea completă a anchetei, pe fondul neregulilor descoperite în rechizitoriu, conduce la o serie de riscuri pe care nu ni le mai putem permite la 32 de ani de la Revoluţie.

Reluarea de la zero a cercetărilor poate să conducă, în primul rând, la absolvirea de vinovăţie a celor responsabili, prin lentoarea cu care o astfel de anchetă se desfăşoară. Practic, există probabilitatea ca, în eventualitatea finalizării cercetărilor, să nu mai avem în viaţă făptaşii pentru a fi traşi la răspundere. Mai apoi, trecerea timpului riscă să ducă la deteriorarea ori pierderea probelor, voluntar sau involuntar, asupra unor fapte petrecute în urmă cu mai bine de trei decenii şi, totodată, dispariţia fizică a martorilor.

De aceea, consider că este nevoie de acţiuni urgente, respectiv de creare a unui serviciu specializat în cadrul Parchetului General pentru investigarea infracţiunilor împotriva umanităţii, genocid, precum si alte tipuri de infracţiuni ca instigare la ură sau negarea Holocaustului. Un astfel de serviciu specializat ar putea avea priceperea şi resursele necesare pentru a desfăşura, cu celeritate, o anchetă minuţioasă astfel încât cei responsabili de suferinţele Revoluţiei din 1989 să dea socoteală în faţa justiţiei.
De asemenea, acest demers de înfiinţare a unui serviciu dedicat în cadrul Parchetului General trebuie să fie dublat de o amplă anchetă asupra modului în care Dosarul Revoluţiei a fost tergiversat. În acest sens, fac un apel către Ministerul Justiţiei, Parchetul General şi CSM ca, prin mecanismele de control (Inspecţia Judiciară) să demareze o anchetă complexă cu privire la cei care au instrumentat în mod greşit acest dosar.

Este inadmisibil ca, în faţa acţiunilor evidente, recunoscute de paginile de istorie şi de toţi cei care au trăit momentul Revoluţiei din 1989, instituţiile să eşueze în scoaterea la lumină a adevărului. Românii care şi-au pierdut părinţii, rudele şi apropiaţii pe urma crimelor Revoluţiei, cei care au rămas cu suferinţe şi sechele, merită să cunoască adevărul şi vinovaţii pentru crimele împotriva umanităţii petrecute în sângeroasa perioadă din Decembrie 1989.

După o epopee de peste 30 de ani, Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu încă se bucură de libertăţi şi privilegii, deşi au pe conştiinţă regizarea crimelor împotriva umanităţii comise în timpul Revoluţiei din 1989. În mod absurd, Ion Iliescu a fost, din 2004 şi până în aprilie 2021, preşedintele Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, cu un mandat pe viaţă, conducând o instituţie finanţată din fonduri publice care avea misiunea de a documenta evenimentele din 1989. Ori, o astfel de instituţie şi-a demonstrat inutilitatea atât timp cât ea a fost condusă, în mod sinecurist, de unul din principalii inculpaţi în Dosarul Revoluţiei. Cu atât mai mult, această instituţie avea atribuţii de documentare şi nicidecum putere judiciară, situaţie pe care am expus-o public în nenumărate rânduri.

Din toate aceste motive, acum, mai mult ca niciodată, suntem în momentul în care nu mai avem timp de pierdut iar justiţia trebuie să facă lumină în cazul celui mai sângeros eveniment cu care România s-a confruntat în ultimele decenii.
Background

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, ieri, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

1990: Încep primele anchete despre evenimentele violente de la Revoluţie. Deşi au existat câteva condamnări a unor foşti lideri comunişti, Ion Iliescu decretează graţierea lor;

2000: Generalii Mihai Chiţac şi Victor Anastasie Stănculescu au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, dar procurorul general de la acea vreme a făcut recurs în anulare.

2007: Dosarul se blochează în momentul în care Curtea Constituţională decide mutarea lui de la Secţia Parchetelor Militare la o secţie civilă.

2015: Dosarul este clasat de Parchetul General, pe motiv că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală. În plus, pentru faptele de omor, tentativă de omor şi instigare la omor, a intervenit termenul de prescripţie

2016: Dosarul se redeschide. Se invocă faptul că probe importante din dosar ar fi fost alterate sau distruse.

2019: Dosarul este trimis în judecată, cu trei inculpaţi – Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. În schimb, a fost dispusă clasarea cauzei privind infracţiunile contra umanităţii faţă de mai mulţi inculpaţi întrucât intervenise decesul. Totodată, clasarea cauzei a fost dispusă şi în cazul altor inculpaţi, pe motive de lipsă a probelor.

2019: Are loc primul termen în Dosarul Revoluţiei, în cameră preliminară, la ÎCCJ, fiind emise citaţii pentru 5000 de persoane.

2020: ICCJ a admis mai multe cereri şi excepţii invocate în Dosarul Revoluţiei, atât de către părţile civile cât şi de inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu. ICCJ decide excluderea mai multor probe din dosar.

2021: În luna mai, ICCJ a decis ca dosarul Revoluţiei să fie restituit procurorilor, invocând nereguli în rechizitoriu. Procurorii militari au atacat această decizie, însă contestaţiile lor au fost respinse definitiv.

Alexandru Muraru,
Preşedintele PNL Iaşi
Deputat în Parlamentul României

Comunicat de presă – Preşedintele PNL Iaşi, deputat Alexandru Muraru