Publicat: 26 Septembrie, 2014 - 10:47
Share
România va continua să apere dreptul internaţional şi principiile soluţionării pe cale paşnică a diferendelor

Aflat al New York pentru a participa la cea de-a 69-a Sesiune a Adunarii generale ONU, premierul Ponta a sustinut in fata plenului o alocutiune:

 

D-na Preşedinte,
Distinşi delegaţi,
                
Este o mare onoare pentru mine să mă adresez dumneavoastră, în numele delegaţiei române. Permiteţi-mi să-l felicit pe domnul Sam Kutesa pentru alegerea sa ca preşedinte a celei de-a 69 –a sesiuni a Adunării Generale ONU şi să-l asigur de sprijinul deplin al delegaţiei române în îndeplinirea înaltelor responsabilităţi aferente funcţiei sale. 
Întrucât am onoarea de a participa pentru prima dată la o astfel de dezbatere de înalt nivel, vă rog, stimată D-nă Preşedinte, să-mi permiteţi reafirmarea vocaţiei paşnice a ţării mele de promotor al păcii şi securităţii internaţionale, al valorilor democraţiei şi ale statului de drept. Raportul Secretarului General privind activitatea Naţiunilor Unite în anul trecut confirmă încă o dată cooperarea statelor membre bazată pe principiile Naţiunilor Unite şi într-un spirit de solidaritate, pentru a răspunde provocărilor actuale ale popoarelor noastre. 

Stimată D-nă Preşedinte, aş dori să prezint câteva aspecte de interes pentru ţara mea, privind evoluţiile în cadrul relaţiilor internaţionale. De la precedenta dezbatere generală a Adunării Generale, domeniul securităţii internaţionale a cunoscut cea mai complexă şi gravă dezvoltare de la sfârşitul Războiului rece. În acest context, noi avem datoria de a confirma încă o dată angajamentul nostru în favoarea principiilor suveranităţii şi  integrităţii teritoriale ale tuturor ţărilor, ale nerecurgerii la forţă şi pentru soluţionarea pe cale paşnică a diferendelor între state, în conformitate cu dreptul internaţional. 

Doamnă preşedinte, una dintre crizele care provoacă cea mai mare îngrijorare ţării mele este cea generată de situaţia curentă din Ucraina şi impactul său asupra securităţii ţărilor din Europa de est. Criza a început , precum ştiţi, cu anexarea unilaterală a Crimeii, parte integrantă a statului suveran –Ucraina şi această acţiune fără precedent pe continentul european, în ultimele decenii, a continuat cu un conflict intern sângeros, în regiunea de est a Ucrainei generat de forţe ce urmăresc obiective separatiste. 
Aş dori să reconfirm acum, cu această ocazie, poziţia noastră naţională, fermă asupra crizei din Ucraina: România respinge orice formă de presiune asupra statelor din estul Europei ce nutresc aspiraţii de integrare europeană. România sprijină ferm integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi a tuturor ţărilor, o Ucraina puternică, unită, suverană, angajată pe drumul său european şi reformele în domeniul politic şi economic este în interesul Europei şi al întregii lumi.
Întreaga comunitate internaţională s-a implicat în găsirea unei soluţii la această criză de la bun început. Lăudăm ONU pentru implicarea sa constantă în această privinţă, efortul OSCE de monitorizare zilnică a evoluţiilor în regiune şi de sprijinire a întregului efort internaţional prin mecanismele sale de pacificare. 
De mulţi ani, toate ţările din estul Europei ca şi toate ţările din zona Mării Negre au împărtăşit şi au declarat obiectivele comune de pace şi cooperare. Dar instabilitatea şi serioasele motive de ingrijorare în ceea ce priveşte securitatea în cazul Ucrainei, Transnistriei, dar şi al Osetiei şi Abhaziei şi acum a Donetkului au continuat să fie obstacole în calea realizării acestor obiective. Trebuie să condamnăm agresiunea în aceste cazuri, nu trebuie să ne pierdem încrederea în domnia legii internaţionale, nu trebuie să ne pierdem credinţa în beneficiile cooperării şi trebuie cu toţii să ne străduim să prevenim răspândirea crizei actuale. Regiunea a fost întotdeauna o punte între Asia Centrală şi Europa şi avem responsabilitatea istorică de a asuma, proteja şi păstra potenţialul de cooperare şi dezvoltare în această parte a Europei.

Doamnă preşedinte, situată la răscrucea regiunii Dunării şi Mării Negre, cât şi a Europei de nord şi a Balcanilor, România este sigură că tocmai cooperarea regională este cheia pentru stabilitatea regională generând încredere şi promovând valorile şi principiile universale ale Cartei Naţiunilor Unite. Iniţiativele comune în ceea ce priveşte economia, mediul, infrastructura şi cooperarea transfrontalieră au impact pe termen lung asupra tuturor ţărilor din regiune. Ca ţară membră UE, România contribuie activ la Strategia UE pentru Regiunea Dunării, la Sinergia Mării Negre şi Procesul de cooperare sud –est european. 
Lăudăm solidaritatea exprimată de Uniunea Europeană şi partenerii transatlantici în sprijinirea unui parcurs susţinut pe calea democraţiei, dezvoltării a Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi în realizarea liberă a aspiraţiilor europene.
În urmă cu 75 de ani, ca rezultat al infamului Pact Ribbentrop –Molotov, o parte din România şi din alte state state independente a fost luate abuziv. Am învăţat că istoria nu trebuie să servească drept scuză pentru a justifica acţiuni îndreptate împotriva altor ţări, dimpotrivă, răspunsul nostru la tentaţiile istoriei trecute este sprijinul pentru dezvoltarea democratică şi alegerile democratice cu privire la viitor şi respectul pentru dreptul internaţional. 
Vreau să afirm clar acest lucru în numele ţării mele, ca expresie a identităţii noastre democratice şi unei conduite responsabile în relaţia cu toţi vecinii noştri. Menţionez aici viitorul democratic al tuturor ţărilor din regiune, inclusiv Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Transformarea regiunii extinse a Mării Negre într-o zonă de pace, prosperitate şi stabilitate trebuie să continue să conducă cooperarea noastră. Ne exprimăm sprijinul deplin încă o dată pentru o regiune democratică, sigură şi stabilă şi încurajăm partenerii regionali şi internaţionali să –şi extinde solidaritatea cu Ucraina, Moldova şi Georgia.
Un motiv de îngrijorare pentru noi toţi este multiplicarea provocărilor politice, de securitate şi strategie în vecinătatea sudică a UE şi în Orientul Mijlociu. Proliferarea mişcărilor islamice radicale şi apariţia unor grupuri noi precum ISIS conduc la ameninţări teroriste. Ele reprezintă un nou tip de terorism care ameninţă să destabilizeze întreg Orientul Mijlociu şi lumea întreagă. Se extind dincolo de Irak şi Siria şi astfel reprezintă o provocare majoră la adresa ordinii internaţionale şi această chestiune trebuie abordată de toate statele.
Trebuie să rămânem uniţi şi să luptăm împotriva terorismului oriunde apare acesta. Doresc să exprim sprijinul ferm al ţării mele pentru construcţia solidarităţii în lupta cu această nouă provocare. 

Doamnă preşedinte, în domeniul dezvoltării, considerăm că actuala sesiune a Adunării Generale a ONU este crucială pentru pregătirea agendei de dezvoltare post -2015 care ne va ghida acţiunile în următoarele decenii.
Ca stat membru al Grupului de lucru pentru elaborarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, România şi-a adus contribuţia la acest proces foarte important în concordanţă cu deciziile Conferinţei, viziunea naţională a viitoarelor obiective fiind adoptată de Guvernul român în decembrie 2013. Suntem bucuroşi să constatăm că domeniile noastre de interes s-au reflectat în raportul acestui grup.
Viitoarea agendă de dezvoltare trebuie să abordeze eradicarea sărăciei şi dezvoltarea susţinută, buna guvernare şi statul de drept şi să ofere platforma pentru incluziune socială şi reducerea şomajului, inspirând încredere şi speranţă generaţiilor prezente şi viitoare de tineri.

Doamnă preşedinte, numărul persoanele care au nevoie de asistenţă umanitară, în special numărul refugiaţilor şi al pesoanelor strămutate a crescut la un nivel fără precedent. Lăudăm asistenţa oferită acestor persoane de către sisteul ONU în strânsă cooperare cu organizaţii internaţionale, ONG-uri, şi donatori internaţionali. În ciuda resurselor financiare limitate, facem eforturi pentru a contribui la procesul de asistenţă a refugiaţilor. În această privinţă, aş dori să menţionez activitatea Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara stabilit de Guvernul român, ONU prin Comisariatul pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. Centrul, primul de acest fel din lume se dovedeşte a fi un mecanism fezabil, oferind siguranţă persoanelor care au nevoie urgentă de protecţie internaţională, aceasta devenind o expresie practică a conceptului de securitate umană. Contribuţia sa reflectă conduita dintotdeauna responsabilă a României în abordarea provocărilor globale. Vom continua să contribuim la eforturile internaţionale cu aceeaşi dedicaţie şi responsabilitate pe care trupele şi experţii noştri civili le-au dovedit în numeroase zone precum: Irak, Afganistan, Kosovo şi locuri din Africa.

Stimată D-nă Preşedinte, anul 2014 are o rezonanţă deosebită pentru români, căci ne apropiem de centenarul nostru naţional pe care îl vom sărbători în 2018. În 1989 românii au ales democraţia şi respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale omului. Noi am avut dificultăţi, dar hotărârea noastră ne-a adus la o tranziţie terminată cu succes. 

În încheiere, stimată D-nă Preşedinte, aş dori să reiterez angajamentul nostru ferm şi constant în favoarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, a Cartei, valorilor şi principiilor care reglementează funcţionarea ei. România va continua să apere dreptul internaţional şi principiile soluţionării pe cale paşnică a diferendelor, promovând în acelaşi timp drepturile omului în scopul realizării prosperităţii pentru toţi. 
Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

 

 

 

 

 

 

Localizare: 

Geolocation is 40.7488164652724, -73.9679183050049