Publicat: 11 Martie, 2014 - 20:02
Share

AMOS News prezintă alocuţiunea Secretarului de Stat pentru Culte VICTOR OPASCHI, la dineul oferit cu prilejul Reuniunii Comunităţilor Evreieşti din Europa:


"Domnule Prim-Ministru al Guvernului României,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnule Preşedinte al Congresului European Evreiesc,
Domnule Preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România,
Domnilor Preşedinţi ai Obştilor Comunităţilor Evreieşti din Europa,
Doamnelor şi Domnilor,

Vă rog să-mi permiteţi ca mai înainte de toate să îi felicit pe domnii Viaceslav Moshe Kantor şi Aurel Vainer pentru faptul că au fost decoraţi, la propunerea Guvernului României, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, cu cele mai înalte distincţii pe care le poate acorda statul român – Ordinul Naţional „Steaua României” si Ordinul National pentru Merit.

Trebuie să vă mărturisesc că atunci când am aflat că mă număr printre cei care aveau să vorbească în această seară am fost copleşit de emoţie, şi m-am întrebat, firesc, ce aş mai putea adăuga eu la ceea ce, nu mă îndoiam, vor spune vorbitorii dinaintea mea. E greu să vorbeşti atunci când oamenii pe care doreşti să-i omagiezi sunt personalităţi atât de cunoscute iar sărbătorirea îi reuneşte laolaltă pe prieteni şi colaboratori ai acestora.

Aş vrea să vă spun că m-am născut şi am copilărit într-un şteitl moldav-Dorohoi, oraş a cărui configuraţie fizică şi spirituală a fost profund marcată de prezenţa unei comunităţi evreieşti înfloritoare şi care a lăsat o amprentă de neşters în viaţa mea. Întâlnirea cu comunitatea evreiască a fost una fondatoare pentru mine. Astfel am avut şansa de a face experienţa diversităţii, în care diferenţa de credinţă sau de apartenenţă etnică ori religioasă n-au funcţionat ca o barieră ci ca o formă de îmbogăţire, prin deschiderea spre celălalt. Această experienţă, definitorie pentru identitatea mea ca persoană, este, în felul ei, ilustrativă şi pentru rolul pe care evreii l-au jucat pentru comunitatea românească în ansamblul său: o prezenţă caldă, un ferment intelectual excepţional de activ, o experienţă a diversităţii pozitive. Aş dori să îmi exprim aici speranţa că această prezenţă va continua să joace acelaşi rol important si benefic pentru multă vreme de acum încolo.

Trebuie să vă mărturisesc că sunt printre cei care au cunoscut bine comunitatea evreiască din România atât înainte cât şi după Revoluţia din decembrie 1989. In anii 80, pentru o scurtă perioadă de timp pe când funcţionam în cadrul Departamentului Cultelor, am avut şansa de a fi responsabil şi de relaţiile între Stat şi Cultul Mozaic. În acest context, am cunoscut mari personalităţi evreieşti şi pot spune că m-am apropiat şi mai mult de cultura şi spiritualitatea evreiască prin intermediul liderilor religioşi şi laici ai acestei comunităţi. I-aş aminti doar pe şef-rabinul Moses Rosen, pe prim-rabinul Ernst Neuman, pe acad. Nicolae Cajal sau pe omul cu chip de patriarh biblic care nu şi-a uitat nici o clipă baştina, în orice depărtări l-au aruncat drumurile, care, oricâte limbi vorbea la perfecţiune, continua să vorbească şi la bătrâneţe în „dulcea limbă românească”, sfătos şi colorat ca un ţăran bătrân, marele rabin al Genevei, Alexandru Şafran. Dar şi pe Edgar Bronfmann, preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, pe şef-rabinul Angliei Imanuel Iacobovitz (care declara într-un interviu din anul 1977 că nicăieri în lume n-a întâlnit vestigii ale vieţii evreieşti de odinioară ca în România), pe şef-rabinul Franţei Rene Sirat sau al Romei, Elio Toaf.

În calitate de consilier al Preşedintelui Ion Iliescu pentru cultură şi culte începând cu anul 1990, această familiaritate cu viaţa comunităţii evreieşti şi prietenia care mă lega de multe personalităţi ale vieţii culturale şi spirituale evreieşti, m-a ajutat extraordinar de mult. Am fost în acelaşi timp onorat să îi pot oferi Preşedintelui României experienţa şi sprijinul meu în construirea unei excelente relaţii cu comunitatea evreiască din România. Cred că este important şi corect de menţionat că două administraţii prezidenţiale – Ion Iliescu şi Emil Constantinescu -, oameni cu convingeri ideologice diferite, s-au întâlnit în preocuparea loc constantă pentru a crea un climat de toleranţă şi de bună convieţuire între minorităţile etnice şi majoritatea română. În timpul mandatelor domniilor lor s-au făcut paşi importanţi în relaţia cu comunitatea evreilor din România, pentru a vindeca din arsurile istoriei, dar şi pentru a păstra atât de preţioasa moştenire culturală a acestei minorităţi, cu rol important în procesul de modernizare a ţării. Trebuie să recunoaştem că au existat, în aceşti ani, puţine domenii de consens în societatea românească şi de continuitate în politicile publice. Este o slăbiciune a noastră, determinată de această tranziţie care ne-a bulversat pe toţi. Suntem bucuroşi că unul dintre aceste obiective ale consensului politic şi social a fost şi este buna convieţuire cu toate minorităţile, atenţia acordată păstrării identităţii lor.

Am avut şansa de a fi implicat direct, în înfiinţarea si finalizarea Raportului Comisiei Internaţionale pentru studierea Holocaustului din România (Comisia Iliescu-Wiesel). Am putut astfel contribui, după posibilitățile mele, la articularea deciziei Preşedintelui Ion Iliescu de asumare, în anul 2004, a responsabilităţii Statului român pentru participarea la uciderea în masă a evreilor în timpul Holocaustului.

Toată această experienţă mă ajută astăzi să îmi înţeleg mai bine misiunea de secretar de stat pentru Culte, al cărui rol este ca, de pe poziţia neutralităţii pozitive faţă de cultele religioase asumată de statul român, să promoveze libertatea religioasă şi să susţină afirmarea pluralismului religios în România ca expresie fertilă a diversităţii comunităţii în care trăim.


Doamnelor şi Domnilor,

De unul dintre sărbătoriţii de astăzi, domnul preşedinte Aurel Vainer, mă leagă o colaborare de lungă durată. Mă voi mărgini la a evoca aici doar experienţa ultimului an al colaborării noastre, când, în calitate de secretar de stat pentru Culte, am avut prilejul să lucrez şi mai îndeaproape cu domnia sa.

Înscriindu-se în linia urmată de iluştrii săi predecesori, ca preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, dar şi ca deputat din partea acesteia în Parlamentul României, domnul Aurel Vainer este principalul purtător de cuvânt al comunităţii evreilor din România. În această calitate, s-a străduit, cu frumoase rezultate, să pună în evidenţă contribuţia trecută şi actuală a comunităţii evreieşti din România la construcţia identităţii noastre ca popor şi societate. După cum spuneam, societatea românească, istoria noastră şi cultura română ar fi fost mult mai sărace fără prezenţa vie şi contribuţia de substanţă a comunităţii evreiești din România.

În calitate de Preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, domnul Aurel Vainer s-a preocupat şi se preocupă în mod deosebit de repunerea în valoare a patrimoniului evreiesc din România, îndeosebi de restaurarea sau renovarea unor importante lăcaşuri de cult; a fost şi este neobosit în vizitarea şi stimularea activităților culturale şi de cult ale comunităţilor evreieşti de pe întreg teritoriul ţării. Deşi întregul meu parcurs post decembrist se leagă de politicile culturale şi religioase ale Statului român, ca secretar de stat pentru Culte, am prilejul să înţeleg şi mai bine problemele şi provocările cu care se confruntă astăzi comunitatea evreiască din România şi să apreciez cu atât mai mult energia şi devotamentul pe care domnul Aurel Vainer le pune în slujba acesteia.

De aceea m-am bucurat foarte mult când, în semn de recunoaştere pentru toate strădaniile sale, domnia sa a primit cea mai mare distincţie a Statului român, ordinul Naţional „Steaua României”.

Domnule preşedinte Moshe Kantor,
Distinşi conducători ai obştilor evreieşti din Europa,

Congresul European Evreiesc coagulează interesele evreilor din diferite ţări europene, joacă un rol politic extrem de activ în relaţia cu instituţiile europene, iar după 1990 a acţionat decisiv în sensul reapropierii fostelor ţări sovietice de spiritul şi democraţia Europei occidentale. Eu vreau însă să observ că dincolo de obiectivele majore pe care le-aţi asumat şi care sunt de natură politică, Congresul European Evreiesc sub conducerea dumneavoastră a devenit un important actor la nivelul mentalului colectiv european prin efortul pe care îl depuneţi în recuperarea şi păstrarea identităţii evreieşti. Dacă luăm în calcul şi faptul că identitatea evreiască este de cele mai multe ori sinonimă cu credinţa mozaică, înţelegem că activitatea Congresului European Evreiesc este cu mult mai mult decât cea a unei organizaţii laice şi care încearcă să vindece Europa de rănile Holocaustului.

Datorită orientării pe care dumneavoastră aţi imprimat-o, Congresul European Evreiesc reuşeşte să fie într-o Europă, nu ostilă, dar mai degrabă rece şi distantă faţă de cultele religioase, un exemplu de dinamizare a vieţii religioase la nivel european, de pace socială şi de cunoaştere a identităţii celuilalt. La nivel european, foarte puţine culte reuşesc să fie o voce comună şi să se exprime pe un ton articulat. Astăzi când Europa traversează o criză economică, dar şi una morală, cu toţii ne dăm seama că pe lângă piaţă liberă, stat de drept şi democraţie Europa înseamnă şi împlinirea umană prin cultură, artă şi viaţă religioasă. Iată de ce activitatea dumneavoastră este atât de preţuită în România.

În încheiere, îmi exprim satisfacţia pentru înalta distincţie pe care v-a acordat-o statul roman, va felicit şi vă doresc domnule preşedinte, să vă bucuraţi de căldura poporului român din a cărui devenire deja faceţi parte.
Vă mulţumesc pentru atenţie!


Victor OPASCHI

Secretar de Stat pentru Culte"