17 iunie 2021

Analiza CNIPMMR cu privire la susținerea IMM-urilor din PNRR

Distribuie pe rețelele tale sociale:

În urma analizării în detaliu a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au fost identificate următoarele propuneri de investiţii ce au ca scop susţinerea directă sau indirectă a IMM-urilor:

 

 

Măsuri în cadrul cărora IMM-urile sunt beneficiari direcţi

Au fost identificate 8 măsuri de finanţare/susţinerea directă a activităţii IMM-urilor, măsuri prin care se implementează reformele mai sus menţionate, pentru care se alocă prin PNRR o finanţare în valoare de aproximativ 1.335 mil. euro. Numărul de beneficiari direcţi este de aproximativ 3.246 de întreprinderi, existând totodată şi măsuri pentru care numărul IMM-urilor beneficiare nu a fost determinat.

 

 

  Denumire măsură Descriere Valoare finanţare Nr. de IMM-uri sprijinite
1 Schemă de stimulare a eficienței energetice în industrie Investițiile care vizează creșterea eficienței energetice a activității economice se vor concentra asupra reducerii consumului de energie (combustibili fosili, energie electrică și termică) de către operatorii economici industriali, precum și de către întreprinderile mici și mijlocii, asupra dezvoltării unor sisteme de digitalizare a contorizării consumului de energie și a progreselor în materie de eficiență energetică realizate de către operatorii economici, asupra susținerii financiare a serviciilor energetice furnizate de operatorii economici și financiari de specialitate, precum și asupra investițiilor operatorilor economici în producerea de energie electrică și termică la scară mică și medie pentru asigurarea consumului propriu și pentru independență energetică.

Investițiile se vor operaționaliza prin înființarea Fondului Național pentru Investiții în Eficiență Energetică și consolidarea cadrului legislativ în vederea susținerii investițiilor în eficiența energetică în sectorul industrial și IMM-uri, segmentat pe operatori mici și mari.

 

 

 

100 mil. euro Nu este precizat.

Schema va fi activată în urma unui studiu privind necesarul din piață și tehnologiilor optime, derulat în 2021, urmând să fie aplicată începând cu 2022.

2 Garanția de portofoliu Instrumentul financiar propus (garanția de portofoliu) urmează să fie implementat de FEI (Fondul European de Investiții), prin intermediul unei contribuții la programul InvestEU compartimentul pentru statul membru. Scopul garanției este de a înlătura obstacolele actuale cu care se confruntă întreprinderile românești, și anume costul crescut al finanțării, cerințele de garantare și blocarea surselor de creditare. 300 mil. euro IMM-urile (până la 249 de angajați) și întreprinderile cu până la 500 de angajați, întreprinderile individuale, fermierii individuali și întreprinderile agricole ar putea fi eligibili pentru garanția de portofoliu.

Nu este determinat numarul IMM-urilor beneficiare.

3 Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică Instrumentul financiar propus (garanția de portofoliu) urmează să fie implementat de FEI (Fondul European de Investiții), prin intermediul unei contribuții la programul InvestEU compartimentul pentru statul membru.

Finanțarea eligibilă poate include o gama larga de produse de creditare, precum: capital de lucru, linii de credit, credite de investiții, leasing, etc.. Aceste elemente, precum si sectoarele economiei vizate vor fi determinate in urma analizei de piață, ținând cont de Regulamentul Facilității de Recuperare și Reziliență precum si de criteriile de eligibilitate din cadrul programului InvestEU.

 

200 mil. euro Beneficiarii finali pot fi IMM-urile (până la 249 de angajați) și întreprinderile cu până la 500 de angajați, de asemenea si persoanele fizice. Nu este determinat numarul IMM-urilor beneficiare.
4 Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare Fondul de fonduri este o structură-umbrelă administrată de FEI ca bloc de finanțare separat în cadrul său (nu se creează o entitate juridică separată), în mod similar instrumentelor financiare finanțate din fonduri structurale. Fondul de fonduri nu investește direct în beneficiari finali, ci în cadrul acestuia se creează un grup de fonduri de capital de risc, pentru administrarea cărora FEI selectează intermediari financiari prin procedură deschisă, transparent și echitabilă, conform procedurilor proprii. Aceste fonduri de capital de risc sunt cele care investesc direct în întreprinderi/proiecte, adaugă valoare și vând ulterior aceste participații. Veniturile din vânzarea participațiilor sunt replătite către investitori, inclusiv către fondul de fonduri.

 

 

200 mil. euro Fonduri de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii 100 beneficiari (start-up-uri, companii în stagii incipiente de creștere, întreprinderi în etape avansate de creștere, midcaps)
5 Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMMurilor În acest context, se urmărește crearea a 2 instrumente:

a) Un instrument de grant care să sprijinie întreprinerile în crearea de tehnologii digitale avansate precum:

• inteligență atificială;

• date și cloud computing;

• blockchain;

• High Performance Computing și Quantum Computing;

• Internet of things (IOT) etc.

b) un instrument de grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijinite IMMurile în adoptarea tehnologiilor digitale precum:

• achiziții de hardware TIC

• dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;

• achiziții de tehnologii blockcain;

• achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;

• achiziționare website de prezentare;

• achiziția de servicii de tip cloud și IOT;

• instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;

• consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile etc.

 

300 mil. euro 3.146 de proiecte
6 Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa Prin acestă măsură se urmăreşte finanţarea urmatoarelor costuri necesare pentru accesarea pieţii de capital:

• Costuri directe, asimilitate efectiv procesului tehnic de atragere de capital. În această

categorie putem încadra costurile legale și de audit, costurile intermediarilor și ale instituțiilor pieței, precum si costurile legate de promovarea și marketarea ofertelor de

strângere de capital.

• Costuri indirecte, care includ pregătirea și adaptarea funcțiilor si proceselor interne specifice companiilor pentru a deveni competitive și aliniate cerințelor investitorilor din piețele publice de capital. În aceasta categorie încadrăm în special costuri legate de educația profesională a angajaților societăților, pe teme precis definite precum: guvernanță corporativă; implementarea standardelor de raportare ESG; relații cu investitorii.

Costul estimat este de 200.000 EUR/pe companie pentru listări pe piața principală reglementată

și 25.000 EUR/companie pentru piața alternativă.

 

35 mil. euro Numărul IMM-uri beneficiare nu este determinat
7 Suplimentarea bugetului și orientarea schemei de ajutor de stat spre investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producţie Măsura propusă presupune introducerea în cadrul schemei de ajutor de stat a unor condiții distincte, clare, care să conducă la selectarea acelor proiecte de investiții care demonstrează existența unor soluții de asigurarea a retehnologizării, automatizării și digitalizării companiilor, a protecției mediului înconjurător, avându-se în vedere utilizarea unor tehnologii de eliminare a deșeurilor sau de reciclare a acestora, retehnologizarea în scopul protejării mediului, achiziționarea activelor eficiente din punct de vedere energetic, utilizarea energiei regenerabile, utilizarea materiei prime reciclate etc.

 

100 mil. euro Numarul IMM-urilor beneficiare nu este determinat.
8 Schemă de ajutor de stat pentru investiții în digitalizare, tehnologii avansate și securitate cibernetică Această măsură este în prezent în pregătire la nivelul Ministerului Finanțelor și își propune să finanțeze activități în domeniul transformării digitale (codurile propuse la acest moment în mod indicativ fiind 010, 010a, 010b, 021c și 021d) în baza unei scheme de ajutor de stat în baza Regulamentului 651/2014 pentru ajutorul regional.

 

100 mil. euro Numarul IMM-urilor beneficiare nu este determinat.

 

 

 

 

 

 

CONCLUZIILE CNIPMMR DUPĂ ANALIZA PNRR

 

  1. Valoarea totală a măsurilor de dezvoltare/susţinere a sectorului IMM-urilor se situează sub nevoia reală de finanţare a acestora. Prin însumarea finanţărilor prevăzute în PNRR pentru mediul de afaceri (nu exclusiv pentru IMM-uri), rezultă o sumă aproximativ 1,3 mld. euro spre deosebire de 5,1 mld. euro care, conform studiului PWc invocat de către autorităţi în PNRR la pag. 582, reprezintă valoarea reală necesară a fi direcţionată către IMM-uri.

 

Decalajele medii de finanțare identificate în Studiul de fezabilitate realizat de PWc în anul 2019 sunt estimate la circa 26 miliarde Euro, astfel:

Segmente țintă de piață Mld. EUR
IMM-uri 5,1
Cercetare – dezvoltare 1,6
Agricultură 2,3
Autorități locale 6,3
Proiecte mari de infrastructură 8,9
Eficiență energetică 1,8

 

  1. Din analiza cheltuielilor finanţate prin PNRR rezultă că 22% din valoarea totală prevăzută pentru mediul de afaceri (1,3 mld.euro), respectiv aproximativ 286 mil. euro vor reprezenta costuri cu comisioanele şi cheltuielile de administrare ale unor entităţi terţe.

Exemplu măsura de capital de risc (pag. 676) unde „costul total al investiției este 400 milioane euro până în 2026 (excluzând resursele rambursate) și va include:

– Investiții în beneficiari finali

– Costuri și comisioane de management pentru entitatea desemnată pentru administrarea fondului de fonduri – un plafon anual de 0.5% pentru durata implementării instrumentului (inclusiv după 2026)

– Costuri și comisioane de management la nivelul intermediarilor financiari, stabilite în mod competititiv (plafon indicativ – 20% pentru durata existenței fiecărui fond, inclusiv după 2026).”

 

  1. Proiectele de investiţii în mediul de afaceri nu sunt construite pe baza unor indicatori cuantificabili. Multe dintre măsurile care au ca scop finanţarea IMM-urilor nu prevăd clar câte dintre acestea vor beneficia de sprijin. Totodată nu se prezintă procentual câte IMM-uri vor fi susţinute la nivel naţional. Din analiza realizată rezultă că ~3.246 de IMM-uri, respectiv doar 0,04% din totalul IMM-urilor din Romania, vor putea beneficia de o formă de finanţare prevăzută în PNRR.

 

  1. Absolut toate reformele au o componentă de asistență tehnică, lucru care nu se justifică în condiţiile în care avem personal specializat angajat în aparatul de stat, care totodată beneficiază de sporuri pentru atragerea de fonduri şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Susţinerea atât a cheltuielilor cu consultanţa externă cât şi a cheltuielilor cu personalul specializat din sistemul bugetar nu arată decât o administrare defectuoasă a fondurilor publice. Suma totală identificată în PNRR care urmează să acopere servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică este de cel puţin 174,26 mil. euro, astfel cum reiese din Anexa 1.

 

  1. Totodată, în cadrul schemelor de finanţare a mediului de afaceri sunt menţionate costuri cu consultanţi externi, fără a se menţiona sumele exacte (ex. pag.589 „Procesul de operaționalizare a Fondului de capital de risc va fi coordonat de către FNGCIMM, pe baza materialelor elaborate de consultantul angajat” și pag.591 „Investiții finanțate: • Cheltuieli de consultanță și asistență tehnică pentru dobândirea de expertiză în domeniul instrumentelor de tip equity.”), în loc ca această sumă să fie utilizată în scopul susţinerii activităţii IMM-urilor, lucru care ar aduce plus valoare în economie.

 

  1. În documentul prezentat de autorităţi se menţionează că prin PNRR sunt sprijinte start-up-urile, în timp ce prin POR sunt sprijinite IMM-urile mai puțin start-up-urile, cu toate că din analiza măsurilor prezentate mai sus rezultă că doar 69 de start-up-uri vor fi finanțate (pag.1126 din PNRR). Un număr nejustificat de mic în raport cu sprijinul acordat de Comisia Europeană prin acest program.

 

  1. Instrumentul financiar denumit „Garanţie de portofoliu” concurează programul „IMM Invest”, care este un program național ce și-a dovedit eficienţa până la acest moment şi care nu implică din partea statului român suportarea de costuri cu comisioanele.

 

  1. Alte aspecte observate:
  • Mediul de afaceri primeşte împrumuturi şi nu granturi;
  • În document apar de foarte multe ori expresii de genul “se vor achiziționa servicii externe de asistență tehnică” sau “se va implementa cu asistență tehnică externă”, dar fără a se prezenta sume;
  • În forma iniţială publicată existau anexe care au fost preluate ca atare de la diverse entităţi private;
  • Nu a fost preluată niciuna din propunerile partenerilor sociali deşi acestia au participat la sedinţele organizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi au transmis în nenumărate rânduri punctul lor de vedere.

 

PROPUNERILE CNIPMMR

 

  1. În cadrul Schemei de minimis și schemei de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor ar fi recomandat să se prevadă şi acordarea unor vouchere în valoare unitară de 5000 euro, cu ajutorul cărora 100.000 de IMM-uri să poată să-şi digitalizeze activitatea, astfel: să-si creeze un site de prezentare, să-şi achiziţioneze o semnătură electronică, să-şi achiziţioneze o aplicaţie utilă pentru implementarea telemuncii, să achiziţioneze echipamente hardware.

 

  1. În plus faţă de propunerea de mai sus, CNIPMMR a înaintat Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene încă 3 propuneri de programe care aveau ca scop susţinerea IMM-urilor, respectiv:
  2. „Romania Tech Nation” care avea ca şi scop sustinerea a cel putin 20.000 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judet, plus București, cu câte 40.000 euro/start-up.

Prin program se urmărește:

– Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;

– Resurse umane calificate şi cu competente în tehnologia informației;

– Susținerea inițiativelor antreprenoriale;

– Digitalizarea mediului de afaceri;

 

 

 

 

  1. Prin programul EQUITY propuneam crearea unui fond de investiții de tip capital de risc prin care să se asigure accesul la lichidități a IMM-urilor, respectiv a 10.000 IMM-uri inovative, start-up-uri și scale-up-uri cu o sumă investită de maxim 200.000 euro. Partenerii Fondului de investiții, CNIPMMR și FNGCIMM SA-IFN, aveau ca atribuţii supravegherea modul de utilizare a resurselor financiare, fondul urmând să-şi facă exitul din companiile în care investea în capitalul lor social, dupa minim 3 ani.

Prin program se urmărea:

– Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;

– Susținerea inițiativelor antreprenoriale;

– Creșterea numărului de IMM-uri capitalizate și bancabile;

– Creșterea inițiativelor antreprenoriale în domeniul tech și nontech;

– Creșterea internaționalizării IMM-urilor;

– Reducerea șomajului prin crearea de noi locuri de muncă.

 

  1. Prin „IMM RESTART ROMÂNIA” se intenţiona susţinerea IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19, urmând să fie acoperite costurile de finanțare și garantare (granturi pentru acoperirea comisioanelor de administrare și risc și a dobânzilor pe o perioadă de 8 luni,  grant direct reprezentand 10% din valoarea creditului), precum și costurile cu asistența tehnică acordată aplicanților.

Prin acest program se dorea susţinerea a 50.000 de IMM-uri, cu o valoare medie de 30.000 euro/finantare.

 

  1. Totodată, având în vedere că în PNRR se vorbeşte mai multe despre colaborarea instituţiilor publice cu ONG-urile pentru creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației şi necesitatea întăririi capacităţii instituţionale a acestora, solicităm să se acorde locul cuvenit partenerilor sociali, conform prevederilor Legii dialogului social nr. 62/2011 aceştia fiind singurii abilitaţi să participe la consultări şi să negocieze acorduri pe probleme de interes comun.

 

Prin consolidarea capacităţii partenerilor sociali în vederea participării la dezvoltarea şi implementarea de politici şi proiecte publice, se pot implementa reforme precum:

  1. Definirea unui mecanism bi-partit eficient care să fundamenteze stabilirea nivelului salariului minim pe economie; un mecanism înseamnă nu doar indicatorii care fac posibil calcului nivelului salarial minim, ci și studiile și analizele care estimează efectele induse la nivelul economiei și al companiilor, singurele care pot să indice zonele de vulnerabilitate și permit gândirea unor soluții.
  2. Redefinirea sectoarelor de activitate astfel încât acestea sa corespundă realităților economice și industriale ale României;
  3. Reforma Comitetelor sectoriale;
  4. Actualizarea standardelor ocupaționale;
  5. Actualizarea legislației incidente relațiilor de muncă cu scopul de răspunde noilor schimbări din piața muncii;
  6. Evaluarea și monitorizarea funcționării dialogului social.

 

În concluzie, se poate observa ca prin propunerile de măsuri inaintate de către CNIPMMR urmau să fie finanţate 180.000 de IMM-uri şi nu doar 3.000, astfel cum se menţionează în PNRR, şi ar fi acoperit nevoia de finanţare a sectorului IMM de 5 mld euro.

 

 

Descriere Pret
Reforma 1: ”-”Transport durabil, digital și sigur” 13 milioane EURO
Reforma 2: ”Viziune și management performant pentru transport de calitate” 16 milioane EURO
Plan de actiune privind infiintarea infrastructurii pilot dedicate eficientizarii energetice 3.85 milioane EURO
Asistenta tehnica pentru Strategia nationala dedicate hidrogenului (M Energiei) 1 milion EURO
Studiu analiză diagnostic și prognozare pe următorii cinci ani a nevoilor forței de muncă în contextul transformării digitale a economiei și tranziției la paradigma 4.0 4 milioane EURO
Reforme SGG

(include consultanta si sesiuni de training)

26.7 milioane EURO
Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției 10 mil EURO
Extinderea și consolidarea capacității instituționale, inclusiv prin mijloace tehnice a Agenției Naționale de Integritate 0.5 milioane EURO
Asistenta tehnica MMPS 2 milioane EURO
Asistenta tehnica + formare + adaptare documente ANAP 1.27 milioane EURO
Dezvoltarea metodologiei de evaluare și a instrumentelor digitale necesare (MS) 1 milion EURO
Costuri asistenta tehnica BEI/BM necesare dezvoltării modelelor de plăți (M Sanatatii) 0.7 milioane EURO
Costuri evaluare/monitorizare indicatori prin ANMCS pentru unitățile medicale/furnizorii de servicii medicale implicate 1.8 milioane EURO
Costurile aferente consultantei BEI PASSA necesare realizarii acestor activități este inclus și acoperit din contractul-cadru BEI PASSA 12.44 milioane EURO
Consultanta  Reforma managementului serviciilor de sănătate și a resurselor umane din sănătate 80 milioane EURO

ANEXA 1 – Cheltuieli cu consultanţă şi asistenţă tehnică externă