21 mai 2022

Analiza problematicii localizării cetăţilor şi fortificaţiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Analiza problematicii localizării cetăţilor şi fortificaţiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei a permis, în ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea şi interpretarea izvoarelor istorice, incluzând şi surse cartografice.

Astfel, prin proiectul Cartografia cetăţilor medievale dispărute sau „(Re)Mapping. Arheologia hărţilor” (2016), au fost valorificate datele obţinute, pe parcursul mai multor decenii, în urma cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent şi a celor în care sunt descrise sau apar informaţii despre cetăţile şi fortificaţiile otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri şi prospecte, aflate în arhivele de la Kiev şi Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăţilor otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii, şi nu numai, având acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluţia fortificaţiilor otomane de la Hârşova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanţa şi Mangalia.

Astfel, a fost deschisă în istoria Dobrogei veacurilor XV-XIX o temă nouă, mai puţin cunoscută, aceea a fortificaţiilor otomane.

În acest context, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Planurile şi prospectele Cetăţii Hârşova în arhive străine, care prin efortul celor trei autori (Aurel-Daniel Stănică – ICEM Tulcea, Constantin Nicolae – Muzeul „Carsium” Hârşova, şi Mihai Anatolii Ciobanu), reuneşte o serie de planuri inedite ale cetăţii otomane de la Dunăre.

Asemenea tuturor cetăţilor otomane din Dobrogea, cetatea de la Hârşova a fost prea puţin cunoscută până astăzi. În lipsa unor cercetări arheologice de amploare, doar câteva documente şi acestea puse adesea sub semnul întrebării, erau singurele surse care prezentau imaginea unei fortificaţii puternice.

În acest volum sunt prezentate câteva din planurile cetăţii de la Hârşova descoperite recent în arhivele de la Kiev şi Moscova. Aceste documente sunt deosebit de importante fiind analizate critic în raport cu rezultatele obţinute în cercetarea arheologică de până acum şi comparate cu alte surse documentare pe care le avem la dispoziţie. Planurile descoperite se constituie în surse de cercetare noi, originale, şi permit o mai bună cunoaştere a situaţiei fortificaţiei de la Hârşova în perioada secolelor XVIII-XIX.

Volumul a fost publicat la Editura Mega din Cluj Napoca, în cadrul proiectului cultural co-finaţat de A.F.C.N. „Land[Map]. Digitizarea peisajului” (2021).

Proiectul a fost implementat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Asociaţia Pro Noviodunum şi Asociaţia Eurocentrica.

Lansarea volumului va avea loc vineri, 21 ianuarie, ora 11:00, la sediul Primăriei oraşului Hârşova, în prezenţa autorilor.