3 decembrie 2021

ANOSR şi CNE lansează rapoartele cu privire la respectarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului şi a Statutului elevului la nivel naţional

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) lansează astăzi, 17 noiembrie 2021, cu ocazia Zilei Internaţionale a Elevului şi a Studentului, Raportul naţional privind respectarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului în instituţiile de învăţământ superior de stat din ţară, corespunzător anului universitar 2020 – 2021, respectiv Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel naţional, corespunzător anului şcolar 2020 – 2021.

În acest an, având în vedere contextul pandemic şi restricţiile în vigoare, lansarea celor două documente analitice a putut fi urmărită în spaţiul online de către toţi cei interesaţi, pe pagina de facebook a ANOSR, astăzi de la ora 12:00. La eveniment au participat doamna Ligia Deca, consilier prezidenţial, care va transmite mesajul domnului Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, precum şi domnul Sorin Cîmpeanu, Ministrul educaţiei, dar şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor centrale relevante în domeniul educaţiei.

În continuare, la mai bine de 9 ani de la adoptarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului la nivel naţional, există instituţii de învăţământ superior de stat care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a adopta şi de a afişa public un Cod propriu al drepturilor şi obligaţiilor studentului la nivel universitar. Astfel, 19% dintre universităţile de stat din România fie nu au adoptat, fie nu au publicat pe site Codul la nivel universitar, determinând în mod cert lipsa de reglementare sau informare a studenţilor cu privire la documentul esenţial ce le stipulează drepturile şi obligaţiile în raport cu instituţia de învăţământ superior.

Doar 5,4% dintre drepturile garantate de OMECTS 3666/2012 se regăsesc în toate codurile universitare ale universităţilor care au adoptat un Cod, însă în ceea ce priveşte preluarea obligaţiilor studenţilor, 25% din obligaţiile stipulate la nivel naţional au fost integrate.

OMECTS nr. 3666 din 30 martie 2012 privind aprobarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului (deopotrivă cunoscut sub denumirea de Statutul Studentului) a fost emis la propunerea ANOSR, în urma unor procese de negociere îndelungate, reprezentând astăzi actul normativ care stabileşte toate drepturile şi obligaţiile corelative ale studenţilor înmatriculaţi în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din România.

În privinţa adaptării spaţiilor de studiu ale universităţii, reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti ne aduc la cunoştinţă faptul că doar 13% dintre universităţile analizate prin intermediul chestionarului lansat dispun de toate spaţiile de studiu din universitate adaptate cel puţin într-o măsură pentru studenţii cu dizabilităţi.

De asemenea, referindu-ne la proporţia în care este satisfăcută cererea de cazare a studenţilor în căminele universităţii, respondenţii declară că 41% dintre respondenţi declară că universităţile în care activează acoperă cererea de cazare între 50% şi 70%, 32% consideră că acoperirea cererii de cazare variază între 70% şi 80%, iar 19% apreciază că cererea de cazare este satisfăcută în proporţie de 90 – 100%. Totuşi, 60% dintre universităţile analizate nu acordă subvenţie de cazare studenţilor care nu locuiesc într-un cămin studenţesc al instituţiei, potrivit răspunsurilor primite de la reprezentanţii studenţilor.

În încercarea de a observa în ce măsură universităţile respectă prevederea conform căreia bursa socială trebuie să acopere cel puţin cheltuielile de cazare şi masă, răspunsurile la întrebare au fost: în 6% dintre cazuri bursa socială acoperă integral cheltuielile specificate, în 41% acoperă în mare măsură cheltuielile, în 43% dintre cazuri le acoperă în mică măsură, iar în 11% este departe de a veni în sprijinul studenţilor în acest sens.

De asemenea, dintre universităţile analizate, observăm că în doar 32% se poate afirma că studenţii primesc în mod gratuit suport de curs (de cel puţin 5 pagini) pentru parcurgerea tuturor cursurilor pe care le urmează şi doar 68% asigură locuri de practică pentru cel puţin 30% dintre studenţii înmatriculaţi, prin parteneriate proprii.

Printre problemele principale evidenţiate de raport se numără:

* Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului reprezintă încă, într-o serie de universităţi, un simplu simulacru de preluare a prevederilor naţionale, fie fără a asigura adaptarea în concret a normelor naţionale, fie preluarea lor eminamente formală;

* Centrele de Consiliere şi Orientare în Carieră rămân şi în analiza anului universitar 2020-2021 structuri care nu îşi pot îndeplini misiunea pentru care au fost înfiinţate;

* Rapoartele cuprinzând evaluările cadrelor didactice nu sunt afişate în mod public, astfel că rezultatele aşteptate ale acestui demers de evaluare întârzie să apară;

* Mecanismele de sesizare a abuzurilor în universităţi nu sunt promovate în rândul studenţilor, aceştia nefiind sub nicio formă încurajaţi să semnaleze abuzurile şi neregulile pe care le observă în comunitate;

* Politizarea la nivelul conducerilor universitare este excesivă, iar tendinţa din ultimii ani a fost ascendentă;

* Planurile de studii fie nu se revizuiesc periodic, fie, dacă se revizuiesc, se întâmplă formal, fără implicarea sau cu implicarea strict formală a părţilor interesate;

* Există numeroase cazuri raportate de discriminare în mediul universitar care nu sunt sesizate şi sancţionate, dar mai multe au fost aduse în atenţia publică în pandemie prin înregistrarea cursurilor.

În ceea ce priveşte respectarea drepturilor elevilor, rezultatele Raportului privind implementarea Statutului elevului la nivel naţional pentru anul şcolar 2020-2021 relevă faptul că peste o treime din respondenţi (38,1%) nu au auzit până acum de Statutul Elevului, acest aspect având reale consecinţe asupra modului în care dezinformările se propagă în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar. De asemenea, deşi legislaţia în vigoare oferă elevilor posibilitatea de a oferi feedback semestrial anonim cadrelor didactice de la clasă, 34,7% din elevii care au participat la consultare ne-au transmis că nu şi-au putut exercita acest drept, în ciuda faptului că, în luna iunie 2021, a fost aprobată metodologia de acordare a feedbackului, această activitate devenind obligatorie în unităţile de învăţământ preuniversitar.

Mai mult decât atât, aflăm faptul că aproape jumătate dintre elevii (40%) afirmă că nu şi-au putut alege materiile opţionale, această practică care afectează participarea elevilor la procesele decizionale de la nivel şcolar devenind din ce în ce mai răspândită în şcolile din ţara noastră, materiile din curriculumul la decizia şcolii ajungând să fie stabilite în funcţie de necesitatea de completare a normelor personalului didactic.

„Faptul că la 9 ani de la adoptarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului încă există universităţi care nici măcar nu s-au sinchisit să adopte un cod propriu al drepturilor şi obligaţiilor studentului, asa cum cere legea, demonstrează imensă diferenţă între aşa-zisul interes pentru studenţi şi realitate. Doar 2,54% din drepturile prevăzute de Statutul Studentului sunt preluate de toate cele 43 de universităţi de stat care au adoptat un Cod propriu. Desigur, fără să ne surprindă, în contrast, majoritatea universităţilor au preluat toate obligaţiile studentului. Deşi s-au înregistrat mici progrese, situaţia este dezolantă şi ne punem întrebarea câţi ani trebuie să treacă pentru ca nişte gesturi minime de respect să se realizeze”, a declarat Horia-Şerban ONIŢA, preşedintele ANOSR.

„Deşi Statutul Elevului, primul document ce reglementează distinct drepturile şi obligaţiile beneficiarilor direcţi ai educaţiei a fost adoptat în anul 2016, ne lovim în continuare de comunităţi şcolare în care discuţiile despre acest act normativ lipsesc cu desăvârşire. Până să ajungem la sistemul educaţional pe care cu toţii ni-l dorim, acel sistem în care toate deciziile sunt bazate pe interesul superior al elevilor, este nevoie ca toţi actorii implicaţi în educaţie să conştientizeze că drepturile beneficiarilor direcţi ai educaţiei nu trebuie să treacă niciodată în plan secund”, a declarat Silviu Morcan, preşedintele Consiliul Naţional al Elevilor

Pentru detalii şi informaţii suplimentare, vă stăm la dispoziţie:

Horia Şerban ONIŢA
Preşedinte ANOSR
horia@anosr.ro

Silviu MORCAN
Preşedinte CNE
silviu.morcan@consiliulelevilor.ro

***

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) este federaţia naţională studenţească, non-guvernamentală şi non-partizană care, de peste 22 ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenţilor din România, apărarea şi promovarea drepturilor şi obligaţiilor acestora, cât şi stimularea participării lor la actul educaţional şi la viaţa socială, economică şi culturală.

ANOSR reuneşte studenţi din 19 centre universitare din întreaga ţară, din 30 de universităţi, atingând un număr de 112 de organizaţii membre, care luptă împreună pentru menţinerea în funcţiune a mecanismului mişcării studenţeşti. La nivel naţional, ANOSR este parte a Alianţei pentru o Românie Curată şi membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federaţia este reprezentantul legitim al studenţilor din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizaţiei Europene a Studenţilor (ESU – European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă studenţii.