Publicat: 8 Februarie, 2013 - 07:00
Share

Săraca statistică, ce bună-i ea când se cere a fi examinată, studiată, cetită cu mare atenţie spre a desprinde cele mai nimerite concluzii de natură a răspunde unei întrebări esenţiale: “ce-i de făcut spre a îndrepta lucrurile?”

Menirea oricărei statistici este aceea de a oferi justificarea alcătuirii unui plan, a stabilirii unor strategii de natură a corecta erorile din perioada precedentă şi de a crea astfel scenariul unor rezultate superioare, pozitive, pentru perioada ce urmează.

Când “marfa” statisticii are în vedere viaţa şi integritatea corporală şi a sănătăţii oamenilor, atunci se cheamă că studiul atent, extraordinar de atent al statisticii morbidităţii rutiere este o obligaţie de cea mai ridicată răspundere, iar concluziile se cer a fi puse la dispoziţia tuturor celor ce pot contribui la prevenirea reducerii accidentului rutier şi, cu precădere, a consecinţelor acestuia.

Direcţia Poliţiei Rutiere din IGPR şi-a făcut un titlu de competenţă profesională din a realiza şi publica un astfel de studiu referitor la evoluţia comparativă a accidentelor de circulaţie. Recent a apărut “Buletinul siguranţei rutiere” sau raport anual 2011, lucrarea la care şi-a adus contribuţia şi Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalitătii, un mini compendiu al accidentologiei autohtone care detaliază fenomenul rutier pe o perioadă de şase ani, 2006 – 2011 oferind informaţii de natură a aprecia întinderea fenomenului, relaţiile acestuia cu diferitele zone ale instituţiilor statului, până la explicarea detaliată a cauzelor şi consecinţelor încălcării normelor de drept rutier.

Anul 2012 a înregistrat sporuri la cei trei indicatori de bază, accidente, morţi, răniţi grav,unele cauze accidentogene  fiind, pe drept cuvânt, menţionate la capitolul “Cele mai frecvente abateri de la lege cu urmări deosebit de grave!”

Iată, spre pildă, elementul de mare pericol, insuficient acoperit prin măsuri juridice care este etilismul la volan. În anul 2012, conducerea automobilului de către persoane care consumaseră băuturi alcoolice s-a finalizat cu producerea a 308 accidente în urma cărora au decedat 62 de persoane, alte 313 fiind grav şi foarte grav vătămate. Ceea ce trebuie menţionat este următorul aspect.
În anul 2011, la cele 301 accidente datorate aceleiaşi cauze, s-au înregistrat, numai 38 de decedaţi, spre deosebire de 62 în anul precedent. Asta impune concluzia potrivit căreia violenţa accidentogenă datorată alcoolului a fost mult sporită. Susţineam şi susţinem pe mai departe ineficienţa sistemului judicar care tratează cu multă blândeţe autorii infracţiunilor rutiere ca şi pe autorii unora dintre evenimentele rutiere cu urmări colective. Acolo unde măsurile judiciare sunt părtinitoare, dictate politic, golite de fapt de rolul lor aflictiv şi moralizator, acolo înfloreşte nesimţirea, nepăsarea, cinismul autorilor aflaţi deocamdată în starea de element de risc latent!

Este evident că măsura condamnării autorilor unor masacre rutiere la câţiva ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, goleşte de conţinut rolul moralizator al sancţiunii, pe de o parte, iar pe de altă parte se constituie într-un element de încurajare al indisciplinei rutiere. Doritorii senzaţiilor  tari, cu descărcări de endorfine îşi asumă cu generozitate nebună riscul accidentului şi astfel, şirul dramelor rutiere este din ce în ce mai consistent.

Expresia nebuniei rutiere este dovedită, printre altele, şi de asumarea gratuită a riscului de a şofa în stare de ebrietate sau având în sânge o concentraţie penală de alcool pur! În mod firesc ar trebui ca, pe lângă sporirea severităţii pedepselor judiciare aplicate autorilor, regimul juridic al permisului de conducere al unui astfel de infractor condamnat să fie cu mult mai dur ca şi cel al contravenientului.

Suspendarea contravenţională a dreptului de a conduce a unui autor ar trebui să fie diferenţiată. Spre pildă un contravenient primar ar trebui să suporte, pe lângă cele 90 de zile de suspendare a dreptului de a conduce plata unui curs de conduită rutieră ,organizat şi derulat de experţii din Poliţia Rutieră şi cei de Medicina Muncii. Recidivistul în materia şofatului în stare  etilică ar urma să suporte o suspendare  pe un termen de patru luni, curs de educaţie preventivă, curs de teoria traficului şi un număr de ore de muncă în beneficial comunităţii!

Că nu se doreşte această înăsprire a măsurilor cu caracter preventive este, se pare una din hibele mai vechi ale sistemului nostrum legislativ care primeşte “semnale” de la nepoţi, nepoate, fii şi fiice, nurori şi gineri etc. potrivit cărora “nu vă luaţi după extremiştii ăia care nu ştiu altceva decât măsura dură”!
Iată, cum a debutat 2013 în materia accidentogenă având ca suport “starea de ebrietate” a celui de la volan. Exemplele sunt concrete, sunt dure, sunt doar, câteva din cele deja, câteva zeci bune:

La data de 01 ianuarie 2013, in jurul orei 08:24, C. Bogdan, de 22 ani, din comuna Măldăreşti, a condus pe DN. 65 C, pe raza localităţii Măldăreşti, un autoturism marca Renault, iar la Km 108+50 m., pe fondul vitezei excesive şi a consumului de alcool, a pierdut controlul direcţiei de mers şi a intrat in coliziune frontală cu un stalp de lemn de la reţeaua telefonica, situat în partea stângă a drumului.În urma impactului, autoturismul s-a răsturnat şi a luat foc, arzând în totalitate. La data 02 ianuarie 2013, ora 23:20, H. Alexandru, de 25 ani, din orasul Calimăneşti, a condus un autoturism marca Audi pe strada 24 Ianuarie din localitate,  iar pe fondul consumului de alcool, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, a derapat spre stânga parasind partea carosabilă şi izbindu-se de un pod de ciment, de pe marginea drumului.  În urma impactului, a rezultat rĂnirea grava a şoferului care a fost diagnosticat cu fractura deschisa femur stang, precum şi a pasagerei dreapta faţă din autoturism, H. Luminita, care a fost diagnosticata cu fracturi oase nazale. Conducatorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,53mg/l alcool pur in aerul expirat!Aşadar, năravul din fire n-are lecuire ori leacul ar fi înăsprirea măsurilor preventive. De reflectat!