Publicat: 4 Decembrie, 2016 - 17:33
comparativ cu alte state europene unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franța — 14 %, Elveția — 10 %)

Rezultatele Studiului privind risipa de hrană în România, pe lanțul de distribuție, de la producători și importatori la consumatorii din mediul urban, prezentate în cadrul dezbaterii 'România împotriva risipei de hrană — Avem o lege, cum procedăm?' arată că cele mai mari pierderi alimentare se realizează la nivelul consumatorilor, fiind de 3-4 ori mai mari decât în alte state europene. Valorificarea acestor pierderi se poate face doar prin înlăturarea barierelor de natură legislativă, logistică și morală, identificate de EPC Consultanță de Mediu în cadrul studiului realizat pentru Asociația MaiMultVerde și discutate pe 24 noiembrie.

Conform sondajului realizat de EPC Consultanță de Mediu pentru Asociația MaiMultVerde, în rândul consumatorilor din mediul urban, aproximativ 50 % dintre români cheltuie cca. 40 % din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Din punct de vedere financiar, în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 3 — 4 ori mai mari, comparativ cu alte state europene unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franța — 14 %, Elveția — 10 %). Cea mai mare pierdere alimentară se realizează la nivelul consumatorilor, unde 24% din cantitatea de deșeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificație, 11% lapte și produse lactate, 1% produse din carne și 1% alte alimente.

Deși România a devenit a cincea țară în care există o lege pentru reducerea risipei alimentare, valorificarea surplusului alimentar este problematică din cauza mai multor tipuri de bariere. La nivelul producătorilor și procesatorilor, principalele bariere care îngreunează valorificarea surplusului sunt lipsa fiscalizării donațiilor și birocrația cu privire la modalitățile actuale de valorificare.

La nivelul beneficiarilor, inexistența unei legi care să reglementeze sponsorizarea în produse, precum și a unei reglementări prin care produsele care nu prezintă pericol pentru consum să poate fi distribuite și după expirarea termenului de garanție reprezintă principala piedică pentru valorificare. Totodată, pe lângă barierele legislative, au fost identificate bariere de natură logistică, ceea ce ar face necesară crearea de rețele active de distribuție a surplusului de alimente, și bariere etice sau morale ce țin de conștientizarea efectelor risipei alimentare atât pe sectorul de producție, cât și la consumatori.

În cadrul dezbaterii 'România împotriva risipei de hrană — Avem o lege, cum procedăm?', organizată de MaiMultVerde cu scopul de a disemina rezultatele studiului și de a dezbate Legea privind reducerea risipei de alimente, recent adoptată și promulgată, reprezentanți ai producătorilor, procesatorilor, marilor retailer-i, cât și potențiali beneficiari ai legii (Crucea Roșie, DGAS, Patriarhia Română) și-au exprimat punctul de vedere care să contribuie la trasarea unor direcții de acțiune pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii.

'Dezbaterea pe care am organizat-o pe 24 noiembrie a conturat punctele de vedere din toate zonele de interes — pe de o parte perspectiva legislativă, care acceptă că legea poate fi îmbunătățită, iar rolul nostru este acela de face eforturi în această direcție, perspectiva producătorilor, procesatorilor și marilor retaileri, și nu în ultimul rând, perspectiva beneficiarilor, din partea cărora există deschidere și dorință pentru cooperare, astfel încât hrana să poată fi valorificată ușor și corect.' a declarat Doru Mitrana, Directorul Asociației MaiMultVerde.

'În elaborarea normelor metodologice trebuie să fie bine reprezentate toate interesele. Sectorul de afaceri își articulează foarte bine interesul: profitul companiei trebuie să rămână intact. Când s-a discutat despre cine suportă costurile cu reducerea risipei la nivelul producătorilor, distribuitorilor și comercianților, am văzut că pun problema în termeni de creștere a prețurilor sau reducere a bugetelor pentru ONGuri (care oricum sunt constituite din sume pe care altfel le-ar plăti sub formă de impozit). În condițiile în care sectorul comercial ar prefera să vadă această lege îngropată, mi se pare extrem de important ca sectorul social și organizațiile de mediu să se facă auzite.' a declarat Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (Ce-Re).

Elaborarea unor norme metodologice de aplicare a Legii privind diminuarea risipei alimentare, clare și concise, precum și armonizarea prevederilor acesteia cu normele Codului fiscal reprezintă una dintre recomandările venite ca urmare a Studiului privind risipa de hrană în România, pe lanțul de distribuție, de la producători și importatori la consumatorii din mediul urban.

'Normal că legea este perfectibilă, normal că este doar un prim pas pe acest lung drum pe care îl avem în față. Vă spuneam însă că nu suntem singuri pe acest drum (...), subiectul a fost foarte bine prins în mass-media care a avut un rol extraordinar de bun în a propaga mesajul mai departe și de a informa populația. Îmi dau seama că nu poate să fie o lege care să bucure pe toată lumea, trebuie să găsim acel punct de echilibru în care înțelegerea faptului că risipa alimentară este o problemă mondială, iar soluțiile nu pot veni decât de la noi. Soluțiile există pe întreg lanțul, de la producător la consumator, iar ceea ce trebuie să facem noi este să încurajăm aceste soluții și pe oamenii care fac lucruri concrete. Cred că rezultatele se pot vedea în cel mai scurt timp.' a declarat Florin Alexe, deputat PNL, inițiatorul Legii privind diminuarea risipei alimentare.

Din perspectiva beneficiarilor, colaborarea dintre mediul nonguvernamental și industrie este dificilă, după cum a declarat Simon Suitner din partea Asociației SOMARO-Magazin Social 'dorim sa le mulțumim companiilor care de ani de zile colaborează cu noi pentru a găsi soluții. Dar, experiența noastră arată că pentru majoritatea companiilor din sectorul agroalimentar subiectul nu este văzut ca o provocare reală, respectiv o problema morala. Nu sunt căutate soluții prin colaborare cu ONG-urile sau prin acțiuni proactive. Mai mult, pentru societatea civilă este foarte greu să ia parte la discuții pentru a găsi soluții în legatură cu această dilemă morală'.

Markus Hurschler, co-fondator foodwaste.ch și partener al proiectului 'România împotriva risipei de hrană', a observat cum 'diversitatea participanților la dezbatere ne demonstrează cât de relevant este subiectul pentru Romania. M-a surprins totuși că o mare parte dintre aceștia nu sunt încă dispuși să susțină, într-un mod constructiv, măsurile în domeniul reducerii risipei de alimente. Va mai fi nevoie de timp și efort să învățăm cum putem transforma problema risipei de hrană într-o oportunitate de a dezvolta afaceri sustenabile și, în general, o oportunitate de dezvoltare sustenabilă a societății în ansamblu.'

Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului 'România împotriva risipei de hrană' desfășurat de Asociația MaiMultVerde, în parteneriat cu FoodWaste Eleveția (www.foodwaste.ch) și Centrul de Resurse pentru Participarea Publică. Proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, în valoare de 164.464,98 CHF, iar valoarea contribuției proprii este de 18.309,42CHF.