Admiterea în Învăţământul Superior - deconectată de realităţile actuale

Share

În aceste momente critice, puterea efectului perturbativ generat de criza actuală a influenţat direct de flexibilitatea şi capacitatea de adaptarea sistemul de învăţământ. Este esenţial să răspundem corespunzător provocărilor create de criza noului Coronavirus (Covid-19), inclusiv vizavi de procesul de admitere în Învăţământul Superior (ÎS) prima etapă în accesarea studiilor superioare.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a analizat procesul de admitere în universităţile de stat din România şi a prezentat exemple de bună practică implementate de universităţile din lume. Analiza se încheie cu o serie de recomandări privind procesul de admitere în ÎS adresate decidenţilor şi instituţiilor de învăţământ superior.

Informaţiile colectate au arătat că, deşi Ordonanţa de urgenţă nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale a stabilit eliminarea cerinţei de depunere a copiilor legalizate, în momentul de faţă 36% dintre universităţile de stat solicită obligatoriu prin regulamentul de admitere copii legalizate în unele situaţii specifice în cadrul procesului de admitere pentru ciclul licenţă.

O altă constatare arată că doar 34% dintre universităţile de stat civile cuprind în regulamentele de admitere prevederi ce asigură egalitatea de şanse în procesul de admitere pentru persoanele cu dizabilităţi, însă fără metode concrete de admitere specială adaptată acestora.

Referitor la existenţa unor proceduri de contestaţii, toate universităţile analizate prezintă o astfel de procedură, totuşi, cu privire la posibilitatea depunerii contestaţiilor online, doar 2 dintre universităţile analizate (4%) au asemenea prevederi, în restul cazurilor fiind necesară depunerea contestaţiei la secretariatele facultăţilor sau al universităţii şi doar în unele cazuri, studentul are posibilitatea de a participa la procesul de rezolvare a contestaţiei.

Pentru a oferi oportunităţi echitabile candidaţilor în cadrul procesului de admitere online, solicităm încheierea unor parteneriate între instituţiile de învăţământ superior din România şi inspectoratele şcolare judeţene. Astfel, în cazul în care un elev nu dispune de posibilităţile necesare pentru a susţine admiterea online, aceasta să poată fi organizată şi susţinută în cea mai apropiată unitate de învăţământ de domiciliul beneficiarului, pe dispozitivele unităţii respective, în condiţiile şi pe platformele stabilite de universităţi.

În continuare, este esenţial să luăm în considerare impedimentele existente în procesul de predare şi, astfel, propunem ponderarea mediilor finale ale elevilor, în cazul în care se va recurge la examinare online. Considerăm că notele obţinute ca urmare a parcurgerii activităţilor de predare-învăţare în mediul online, ar trebui să valoreze mai puţin decât cele obţinute înainte de producerea pandemiei şi, implicit, a suspendării activităţilor faţă-în-faţă cu elevii. Această abordare are scopul de a crea o "plasă de siguranţă" pentru a diminua eventuale discriminări generate de posibilităţile reduse ale elevilor proveniţi din medii dezavantajate. Practic, acest lucru oferă elevilor siguranţa că mediile finale nu sunt influenţate negativ de educaţia primită în mediul online.

Totodată, considerăm prioritară adaptarea prevederilor OMENCŞ nr. 6102/2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat în vederea debirocratizării procesului de confirmare. Punctual, solicităm Ministerului Educaţiei şi Cercetării amendarea OMENCŞ nr. 6102/2016, în ceea ce priveşte procedura confirmării, dar, mai mult decât atât, o serie de propuneri implementabile în universităţile româneşti, care să asigure veridicitatea documentelor şi a confirmării online a candidaţilor.

De asemenea, pentru a eficientiza procesul de admitere, dintre solicitările prevăzute în analiză, amintim:

- stabilirea cu celeritate de către universităţi a platformelor utilizate pentru admiterea online, cu suport informatic din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

- stabilirea unor condiţii speciale de admitere pentru elevii şi studenţii cu dizabilităţi şi realizarea unui ghid instituţional cu paşii pe care trebuie să îi urmeze un candidat cu dizabilităţi, pentru a beneficia de o admiterea adaptată nevoilor sale;

- posibilitatea depunerii contestaţiilor şi confirmarea locului online;

- stabilirea unei perioade de depunere a dosarelor de concurs prelungite, raportat la anii anteriori;

- reducerea taxelor de admitere - la începutul acestui an universitar, ANOSR a constatat în analiza "Taxele nejustificate ale învăţământului superior românesc" existenţa unor cuantumuri exagerate ale taxelor de admitere şi o lipsă totală a fundamentării acestora;

- diferite beneficii financiare, precum amânarea termenului de achitare a primei tranşe a taxei de şcolarizare, posibilitatea de a nu plăti taxa de înscriere la concursul de admitere candidaţilor care dovedesc că au fost grav afectaţi financiar de COVID-19;

- armonizarea regulamentelor de admitere actuale cu legislaţia în vigoare şi eliminarea prevederilor obligatorii de legalizare a unor documente pentru concursul de admitere.

Deşi prea puţine universităţi aduc în discuţie admiterea online, iar guvernanţii nu oferă soluţionări concrete ale nevoilor elevilor şi studenţilor, educaţia rămâne o prioritate şi pe durata pandemiei; tocmai din acest motiv, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România solicită o atenţie mai mare acordată educaţiei şi măsuri realiste pentru actul didactic, încât să nu fie afectat interesul elevilor şi studenţilor.

"Cu toate că a avut şi are efecte dezastruoase, pandemia de COVID-19 ne oferă o oportunitate neaşteptată de a reflecta asupra sistemului de învăţământ superior românesc, inclusiv asupra metodelor de admitere. Viitorii studenţi au nevoie de un sistem de admitere care să fie în egală măsură echitabil şi eficient, care să se focuseze pe potenţialul candidaţilor, dar şi pe interesele şi abilităţile acestora, şi nu în ultimul rând să se plieze cât mai bine pe programul de studii pe care doresc să-l urmeze. Toate acestea ar trebui implementate ţinând cont şi de mediul socio-economic din care provin." - a declarat Petrişor-Laurenţiu ŢUCĂ, preşedintele ANOSR

Pentru detalii şi informaţii suplimentare, vă stăm la dispoziţie:

Larissa BAIAŞ
Vicepreşedinte Relaţii Publice

Petrişor-Laurenţiu ŢUCĂ
Preşedinte ANOSR