„Nucleara” DeutscheWelle: cum putea fi FBI imparțial față de politica internă a României, când acasă era profund partizan?

Share
Plecând de la precipitata vizită a lui Klemm, împreună cu atașatul FBI, la DNA post-Kovesi

DNA a trimis luni presei un drept la replică în care ”repară” o informație eronată: șefa interimară Anca Jurma nu a mers la sediul ambasadei SUA pentru discuții cu ambasadorul Klemm și cu atașatul FBI în România, ci ei au venit la sediul parchetului. Așa ceva se întâmpla pe vremea Codruței Kovesi. Acum lucrurile s-au schimbat!  Ne-am fi liniștit, dacă postul german Deutsche Welle nu arunca pe masă o întrebare nucleară; una pe care nimeni din România nu a îndrăznit să o pună pînă acum, scrie Inpolitics.ro.

”Un procuror dintr-o țară mică din estul Europei, care primește sprijinul manifest al FBI, este el cu adevărat imparțial față de politica internă, mai ales atunci când știe că este protejat la cel mai înalt nivel?” întreabă analiștii DW.

”Am văzut recent că echipa americană care a ”învestit-o” pe procuroarea Anca Jurma a fost alcătuită din ambasador și din atașatul FBI. Cu 10 ani în urmă nu i-ar fi trecut nimănui prin minte aici, în estul Europei, care a nutrit atâtea speranțe în prezența americană, să pună FBI la îndoială. Dar evenimentele recente sugerează că instituția a fost, cel puțin prin unii dintre exponenții săi, departe de imparțialitatea politică prezumată. Au trecut mai puțin de două săptămâni de la audierea timp de 10 ore într-o comisie a Congresului american a lui Peter Strzok, om cu responsabilități importante în cadrul FBI și a cărui corespondență intimă a provocat un scandal imens.

Desigur presa de stânga pretinde că este o campanie republicană menită să discrediteze FBI, dar sms-urile date publicității sunt în afară de orice îndoială și oricât de părtinitori ar fi anchetatorii, sensul acestora nu poate fi deturnat: ”Donad Trump nu va ajunge niciodată președinte, nu-i așa?” întreba Lisa Page, amanta agentului FBI. La care acesta răspundea: ”Nu. Îl vom împiedica.” Nu este de mirare că multe evenimente ulterioare și o bună parte din campania actuală anti-Trump sunt puse, dincolo de ocean, pe seama FBI.

Dar întrebarea care se pune firesc este aceasta: dacă FBI a jucat părtinitor în politica americană, de ce ar fi jucat corect în diferite locuri ale lumii? De ce FBI și-ar fi contenit preferințele ideologice tocmai în acele țări mici care caută prin toate mijloacele să intre în grația SUA? Atrăgeam atenția recent că marea problemă americană nu este atât interferența serviciilor rusești (care nu aveau cum să modifice sensul general al unor alegeri democratice), cât faptul că serviciile secrete americane se consideră pe sine mai patriotice și mai legitime decât președintele ales. A reieșit din corespondența și audierea lui Peter Strzok ca și din declarațiile fostului sef al Biroului, James Comey, că oamenii plasați la vârf au preferințe ideologice puternice care riscă să le altereze imparțialitatea. Divizarea societății a ajuns atât de dramatică, încât oamenii cred cu toată sinceritatea că numai ei reprezintă ”democrația”.

Prin urmare un procuror dintr-o țară mică din est, care primește sprijinul manifest al FBI, este el cu adevărat imparțial față de politica internă, mai ales atunci când știe că este protejat la cel mai înalt nivel? Nu va fi el tentat să îmbrățișeze aceleași presupoziții ideologice care îi atrag simpatia protectorilor? Nu neapărat. Dar în același timp nu mai putem considera ”protecția” FBI ca fiind o garanție solidă și prin urmare ritualul ”învestirii” care se practică la ambasada SUA a devenit contraproductiv” conchid analiștii DW.

Tag-uri Institutii: